Finlanda a acuzat anterior Rusia că folosește migranții drept „armă” pentru a o destabiliza, spunând că Moscova ar încuraja persoane din țări precum Siria și Somalia să treacă granița ilegal. Kremlinul a respins mereu aceste acuzații.
Guvernul de la Helsinki susține că ar fi vorba de represalii din partea Moscovei pentru aderarea Finlandei la NATO și politica ei de sprijinire a Ucrainei, invadată de Rusia.
Votul asupra acestui proiect de lege a urmat unei lungi serii de discursuri din timpul ședinței plenare de vineri după-amiază a parlamentului, 34 de deputați solicitând să se adreseze plenului pe această temă, scrie postul public Yle.
Odată intrată în vigoare, noua legislație va permite poliției de frontieră finlandeze să refuze să accepte cererile de azil, în anumite circumstanțe, fără ca străinul să-și poată susține cauza în instanță.
O lege controversată
Guvernul de dreapta al premierului Petteri Orpo a declarat că proiectul de lege este vital pentru a opri viitoarele sosiri, deși numeroși critici au notat că prevederile propuse vin în contradicție cu angajamentele internaționale ale Finlandei în ce privește drepturile omului, notează Reuters.
„Acesta este un mesaj puternic pentru Rusia, un mesaj puternic pentru aliații noștri, că Finlanda are grijă de propria sa securitate, că noi avem grijă de securitatea frontierelor UE”, a declarat premierul finlandez într-o conferință de presă, susținută după votul din Parlament.
Din luna martie, Finlanda nu a mai înregistrat însă nici o intrare în țară a unor solicitanți de azil. Țara și-a închis granița terestră cu Rusia la finele anului trecut.
Măsura Finlandei este, de altfel, similară cu decizii luate de alte state europene, inclusiv Polonia și Lituania, pentru a îngreuna trecerea frontierei de către migranți dinspre Rusia și Belarus.
Proiectul de lege depus de guvernul de dreapta a fost adoptat cu 167 de voturi „pentru”, 31 „contra” și o abținere. Pentru a trece, legea avea nevoie de 2/3 din voturile deputaților, cu mult peste mandatele de care dispune coaliția de guvernare de la Helsinki.
După vot, ministra de Interne a Finlandei, Mari Rantanen a spus că adoptarea legii a demonstrat capacitatea finlandezilor de a uni în probleme de securitate națională, transmite Yle.
În contradicție cu angajamentele internaționale
Înainte de votul din Parlament, au avut loc mai multe proteste în interiorul și în afara legislativului. Protestatarii au întrerupt pentru scurt timp dezbaterea plenară de la tribuna publică din sala de ședințe, înainte de a fi îndepărtați rapid de personalul de securitate. Ei au strigat slogane precum „Votați pentru valori!” și „Nici o persoană nu este ilegală!”.
Mai înainte, proiectul de lege a fost criticat pe scară largă, atât în Finlanda, cât și în străinătate, peste 200 de cercetători universitari cerând să fie anulat. Chiar comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Michael O'Flaherty, a declarat că proiectul de lege „ridică o serie de probleme semnificative privind drepturile omului”.
Pe de altă parte, un sondaj realizat luna trecută de grupul de presă Uutissuomalainen a arătat că aproape două treimi dintre respondenți erau în favoarea modificărilor legislative.
În ciuda lunilor de pregătire și dezbatere a proiectului de lege și a lungii sesiuni plenare a parlamentului de vineri, profesorul de drept internațional Martti Koskenniemi a declarat pentru Yle că este foarte puțin probabil ca legea să fie aplicată vreodată.
Acesta a adăugat că legea ar putea intra în conflict cu reglementările UE și ar fi probabil irelevantă din punctul de vedere al securității Finlandei.
„Putin nu stă la Moscova și citește această lege atunci când decide acțiunile pe care vrea să le întreprindă la granița estică a Finlandei", a declarat, sumbru, Koskenniemi.
