„Sunt aici pentru ca să vă asigur că FMI va continua să sprijine Republica Moldova și pe poporul ei”, a declarat luni la Chișinău Kenji Okamura, directorul general adjunct FMI, despre care presa scrie că este primul membru al conducerii creditorului internațional care vizitează Moldova „în acest secol”. Ca și alte vizite la asemenea nivel din anul acesta, și aceasta, a lui Okamura, a avut rostul declarat de a arăta solidaritatea cu Moldova pe fundalul războiului din Ucraina vecină. Prevede vizita, oare, un nou credit de la FMI? Și cât de mult poate îndatora țara guvernarea PAS, ai cărei critici spun că nu are vreo strategie economică, și trăiește din banii primiți dinafară? Sunt întrebări de la care pornește relatarea primită de la Liliana Barbăroșie:
Printr-o decizie din 11 mai, board-ul director al FMI a suplimentat fondurile convenite cu Chișinăul atunci când a încheiat în decembrie 2021 un acord de finanțare pe trei ani. Suma prevăzută în acea înțelegere a crescut de la 530 la 790 de milioane de dolari. În același timp 144 de milioane de dolari au fost puse la dispoziția guvernului moldovean imediat, FMI spunând atunci că urgentarea e necesară Chișinăului, pentru ca să-și „stabilizeze balanța de plăți”.
Vizita de acum a directorului general adjunct FMI, Kenji Okamura, nu prevestește deocamdată credite în plus la cele deja acordate sau convenite.
Ce poate oferi ea însă e un semnal în plus transmis altor donatori, care să sprijine la rândul lor financiar R. Moldova.
„Facem apel la comunitatea internațională să sprijine Moldova ca să poată face față consecințelor războiului din Ucraina”, a spus oficialul FMI la Chișinău, după o primă întrevedere luni cu președinta Sandu.
Războiul din țara vecină a afectat puternic economia moldoveană, blocând rutele estice de comerț și provocând o creștere fără precedent a prețurilor la carburanți, dar și la resursele energetice ce erau deja scumpite.
Potrivit estimărilor anterioare ale FMI, autoritățile moldovene au dat un răspuns „destul de bun” crizelor ce s-au adăugat celor existente, dar și necesitățile au ajuns a fi „semnificative” odată cu declanșarea războiului.
Forțat de o inflație record, ce a ajuns în trimestrul al doilea la aproximativ 30%, guvernul de la Chișinău se gândește la noi pachete de ajutor social, ceea ce în condițiile unui buget cu 20 de miliarde de lei deficit, îl face să caute activ fonduri în exterior pentru aceste pachete.
Dan Perciun, deputatul majorității PAS care conduce o comisie responsabilă de politici sociale în legislativul de la Chișinău, ne-a spus azi că fără asistență externă, autoritățile nu-și pot permite să dezvolte programe noi de sprijin pentru cetățenii cei mai sărăciți:
„Dacă noi vrem să venim cu măsuri de suport adiționale, trebuie să găsim și bani, pentru că astăzi în buget nu sunt resurse pentru alte măsuri decât cele care au fost deja anunțate”, a spus Europei Libere deputatul- șef de comisie.
„Pentru ca să putem bunăoară reduce TVA la produsele social importante e nevoie de 300 de milioane de lei, surse pe care trebuie să le identificăm. Dacă vrem să putem subvenționa costul transportului interurban, care s-a scumpit și oamenii au cheltuieli mari pentru a se deplasa la locul de muncă sau pentru a ieși din sat și a merge până în centrul raional la medic. Agricultorii își doresc să majorăm rambursarea accizei la motorină, de la 30 la 100%. Necesitățile sunt foarte mari, pentru ca să putem subvenționa aceste lucruri, e nevoie de surse suplimentare, de aceea sunt necesare discuțiile cu partenerii externi”, mai spune la Europa Liberă Dan Perciun.
Anul trecut, UE a ajutat guvernul să facă față unor costuri sporite pentru facturile mari la gazele naturale, Bruxelles-ul acordând Chișinăului 60 de milioane de euro, ceea ce i-a permis executivului să plătească compensații pentru cetățeni.
O prioritate pentru autorități acum ar fi, în caz că identifică fonduri, să crească salariile în sectorul bugetar măcar atât cât să înghită inflația, ne-a mai spus parlamentarul majorității PAS din fruntea comisiei de protecție socială din legislativ. Ar fi, însă, și cea mai costisitoare măsură din cele enumerate mai sus, mai precizează la Europa Liberă Dan Perciun.
