Poliția britanică l-a arestat pe co-fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, după șapte ani petrecuți de acesta în ambasada Ecuadorului la Londra. Assange, care se refugiase la ambasadă pentru a scăpa de urmărire penală în Suedia și Statele Unite, și-a pierdut statutul de azil acordat de Ecuador, după ce WikiLeaks a publicat recent documente compromițătoare și despre președintele țării care i-a oferit protecție.
Poliția britanică declară că l-a arestat pe Assange după ce acesta nu a dat curs unei citații la tribunal și în baza unei cereri de extrădare, emisă de Statele Unite.
Mai mult, poliția din Londra a precizat că agenții săi au intrat în ambasada Ecuadorului „invitați de către ambasador (...), ca urmare a retragerii dreptului de azil de către guvernul ecuadorian”.
Președintele Ecuadorului, Lenin Moreno, a spus că țara lui i-a retras lui Julian Assange azilul politic oferit, după ce acesta „a violat în repetate rânduri convențiile internaționale”. Pe de altă parte, WikiLeaks a dat imediat publicității o declarație în care precizează că Ecuadorul ar fi încălcat o serie de convenții internaţionale, atunci când a revocat azilul politic acordat lui Julian Assange, relatează BBC.
Australianul de 47 de ani a fost dus la o secție de poliție din centrul Londrei, după care a apărut în fața tribunalului din Westminster.
Assange a înființat WikiLeaks în 2006 cu scopul de a publica documente și fotografii sau imagini video secrete. A devenit faimos patru ani mai târziu, când a publicat imagini cu militari americani, trăgând din elicopter asupra unor civili, în Irak.
În 2010, Chelsea Manning, analist în cadrul serviciilor americane de informații, a trimis la WikiLeaks peste 700 de mii de documente secrete, fotografii și depeșe diplomatice. Argumentul ei a fost că a dorit să provoace o dezbatere despre politica externă americană, dar la Washington oficialitățile au replicat că publicarea materialelor a pus vieți în pericol. Este și motivul pentru care Statele Unite au emis o cerere de extrădare a lui Assange. Ministerul american de justiție a precizat că Assange este acuzat, în dosarul lui Chelsea Manning, de complicitate în furtul unor documente secrete, crimă pentru care poate fi condamnat la maximum cinci ani închisoare.
Preşedintele Ecuadorului a mai declarat că a acceptat ca poliția britanică să-l aresteze pe Assange numai după ce a primit asigurări în scris că acesta nu va fi extrădat într-o țară unde „ar putea fi torturat sau ar putea fi condamnat la moarte”. De ani de zile, precizează BBC, între Assange si oficialitățile din Ecuador existau divergențe serioase privind ce avea sau nu avea voie să facă pentru a respecta condițiile legate de azil politic acordat în ambasadă. Este motivul pentru care autoritățile ecuadoriene îi blocaseră accesul la internet și îi cereau să se abțină de la orice activitate politică. Pentru moment, nu este clar în ce măsură Julian Assange chiar a încălcat condițiile puse odată cu acordarea azilului politic.
Comentând arestarea lui Assange, premierul britanic Theresa May a declarat că este o dovadă că „nimeni nu este peste lege”, iar ministrul de externe Jeremy Hunt a precizat că este rezultatul „multor ani de negocieri diplomatice”. „Nu noi decidem dacă Assange este sau nu vinovat”, a continuat Hunt, citat de BBC, „este treaba tribunalelor, dar este inacceptabil ca o persoană să evite ani de zile să fie judecată”.
Organizația internațională Reporteri fără Frontieră a cerut deja Marii Britanii să nu-l extrădeze pe Assange. „S-ar crea un precedent foarte periculos pentru jurnaliști sau persoanele dispuse să ofere informații pe care Statele Unite ar dori să rămână secrete”.
