Forțele navale din 14 țări se pregătesc pentru exerciții în Marea Baltică sub comandă germană
Forțele navale din 14 țări se pregătesc pentru exerciții în Marea Baltică sub comandă germană
Exercițiile navale anuale au avut loc începând din 2007, Germania, Danemarca, Suedia și Finlanda fiind alternativ planificatorii principali.
Contraamiralul german Stephan Haisch spune că este încrezător că participanții la manevrele navale de mare amploare care vor începe săptămâna viitoare în Marea Baltică sunt bine pregătiți.
Pentru prima dată, exercițiile navale, care vor dura două săptămâni și vor fi conduse anul acesta de Germania, pun în practică un scenariu defensiv al alianței.
Haisch a declarat pentru dpa pe 8 septembrie că nu se așteaptă la nicio provocare din partea marinei ruse în timpul exercițiilor și a spus că există modalități de comunicare în cazul în care navele celor două părți se apropie prea mult pe mare.
Navele militare rusești au continuat să circule normal în Marea Baltică, în ciuda tensiunilor mai mari cu Occidentul din cauza invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, a spus el.
Exercițiile, denumite Northern Coasts, implică peste trei mii de militari din 14 țări diferite, după cum a informat Marina germană.
Viceamiralul german Jan Christian Kaack a declarat pe 6 septembrie, în cadrul unei conferințe de presă susținută în portul Rostock din Marea Baltică, că exercițiile transmit „un semnal clar de alertă din partea tuturor partenerilor față de Rusia”.
Germania va comanda exercițiile de la noul său cartier general maritim din Rostock, care tocmai a ajuns la gradul de pregătire operațională. Germania intenționează să pună la dispoziția NATO această unitate ca sediu maritim regional capabil să conducă operațiunile alianței în Marea Baltică în cazul unui conflict.
Exercițiile navale anuale au loc din 2007, Germania, Danemarca, Suedia și Finlanda fiind succesiv planificatorii principali. Italia, Franța, Canada și Statele Unite se numără printre cele 14 țări care se așteaptă să se alăture manevrelor.
Aproximativ 30 de nave, inclusiv un submarin, precum și aproximativ 20 de aeronave și diverse unități de debarcare se vor antrena, în principal, în apele costiere ale Estoniei și Letoniei și în zona centrală a Mării Baltice.
Potrivit lui Haisch, cea mai mare provocare este logistica implicată în coordonarea cu atât de multe unități.
Pușcașii marini și marinarii americani au sosit la Riga pe 7 septembrie și descarcă echipamentul și personalul în vederea pregătirii participării la exerciții, a declarat un purtător de cuvânt al Unității Expediționare 26 a Marinei într-un comunicat de presă.
„Pușcașii marini și marinarii din cadrul Comandamentului 26 Bravo sunt încântați să fie aici în Letonia, precum și să își demonstreze capacitatea și competența în lupta de război în timpul exercițiului Northern Coasts 2023", a adăugat locotenent-colonelul Josef Wiese, ofițerul responsabil cu pușcașii marini de la bordul USS Mesa Verde, în comunicatul de presă.
Nava de război Mesa Verde are o lungime de peste 200 de metri și este proiectată să transporte și să debarce aproximativ 800 de pușcași marini în caz de asalt amfibiu.
„Cu toții abia așteaptă să coopereze cu Batalionul german de marină de la bord, precum și să își demonstreze interoperabilitatea și interdependența cu aliații și partenerii noștri din zona de responsabilitate a Flotei a 6-a", a declarat Weise.
Șeful Marinei letone, Maris Polencs, a declarat pentru dpa că invazia Moscovei în Ucraina a dus la o nouă evaluare a posibilelor amenințări. El a vorbit, de asemenea, despre necesitatea de a investi mai mult timp și bani în echipamente și pregătire operațională.
Între timp, România și Statele Unite organizează exerciții militare multinaționale denumite Sea Breeze 23 în Marea Neagră și în delta Dunării, a anunțat serviciul de presă al Marinei Române.
Pe lângă SUA și România, vor lua parte la antrenamente, care se preconizează că vor avea loc în perioada 11-15 septembrie, militari din Ucraina, Bulgaria, Franța, Marea Britanie și Turcia.
„Scopul principal al exercițiului este dezvoltarea interoperabilității operativ-tactice între țările participante în domeniul combaterii dispozitivelor explozive, în special a minelor marine în derivă, în vederea asigurării libertății de navigație", a precizat Marina Română.
Afirmații și contradicții după ce o „dronă rusească” a căzut în România, membră NATO
1/9Un bărbat investighează un crater în mijlocul unui pâlc de copaci carbonizați în apropiere de granița cu Ucraina, în județul Tulcea din România, pe 7 septembrie.
Un petic de pădure înnegrit de foc și câteva resturi carbonizate se află în centrul tensiunilor din România, după ce Kievul a afirmat că o dronă sinucigașă rusă a explodat pe teritoriul NATO.
2/9Trunchiuri de copaci carbonizate lângă craterul aparent al exploziei.
La 4 septembrie, Kievul a afirmat că drone kamikaze rusești au lovit teritoriul României în timpul unui atac asupra orașului portuar Izmail, situat în delta Dunării din Ucraina, la începutul dimineții. Afirmațiile au declanșat o succesiune de afirmații și dezmințiri care au zguduit guvernul României.
Un petic de pădure înnegrit de foc și câteva resturi carbonizate se află în centrul tensiunilor din România, după ce Kievul a afirmat că o dronă sinucigașă rusă a explodat pe teritoriul NATO.
3/9O imagine în care se vede, după cum pretind cei care au făcut-o, o explozie pe teritoriul României în timpul atacurilor cu drone asupra instalațiilor portuare ucrainene. Se pare că înregistrarea video a fost făcută de pe malul ucrainean al Dunării.
În urma afirmației ucrainene,a apărut o înregistrare video neclară care, se spune, ar arăta cel puțin o explozie care are loc pe teritoriul României.
Un petic de pădure înnegrit de foc și câteva resturi carbonizate se află în centrul tensiunilor din România, după ce Kievul a afirmat că o dronă sinucigașă rusă a explodat pe teritoriul NATO.
4/9Președintele României, Klaus Iohannis, discută cu un comandant NATO la o bază din Cincu, în centrul României, la 5 septembrie.
Iohannis a declarat reporterilor, în timp ce vizita baza militară NATO: „Pot să vă spun că nicio parte a vreunei drone sau altă componentă a vreunui alt dispozitiv nu a aterizat în România. Avem un control total asupra teritoriului nostru", adăugând: „Am verificat absolut totul și vreau să liniștesc populația”.
Un petic de pădure înnegrit de foc și câteva resturi carbonizate se află în centrul tensiunilor din România, după ce Kievul a afirmat că o dronă sinucigașă rusă a explodat pe teritoriul NATO.
5/9Fumul se ridică de pe teritoriul ucrainean în timp ce ministrul român al Apărării, Angel Tilvar (în cămașă în carouri), se consultă cu oficiali și militari. Fotografia a fost publicată de minister pe 6 septembrie.
Într-o postare pe Facebook din 6 septembrie, Ministerul Apărării din România părea să contrazică afirmațiile președintelui, anunțând că a descoperit „elemente care seamănă cu rămășițele unor drone" pe teritoriul românesc, chiar peste granița de la Izmail, în Ucraina și a promis că va face investigații suplimentare.
Un petic de pădure înnegrit de foc și câteva resturi carbonizate se află în centrul tensiunilor din România, după ce Kievul a afirmat că o dronă sinucigașă rusă a explodat pe teritoriul NATO.
6/9Fotografie de arhivă a unui port din Izmail, Ucraina. Teritoriul românesc poate fi văzut în stânga, dincolo de fluviul Dunărea, granița naturală dintre cele două țări.
La 7 septembrie, Ministerul român al Apărării a publicat o declarație prin care condamna atacul rusesc asupra portului ucrainean, apoi afirma că atacurile cu drone kamikaze asupra Ucrainei „nu au reprezentat nicio amenințare militară directă la adresa teritoriului nostru național”.
Un petic de pădure înnegrit de foc și câteva resturi carbonizate se află în centrul tensiunilor din România, după ce Kievul a afirmat că o dronă sinucigașă rusă a explodat pe teritoriul NATO.
7/9De asemenea, pe 7 septembrie, jurnaliștii români au descoperit locul unei aparente explozii în apropierea satului Ceatalchioi și au filmat bucăți de fibră de sticlă găsite în zonă. Dronele kamikaze Shahed sunt acoperit cu fibră de sticlă.
Un petic de pădure înnegrit de foc și câteva resturi carbonizate se află în centrul tensiunilor din România, după ce Kievul a afirmat că o dronă sinucigașă rusă a explodat pe teritoriul NATO.
8/9Localizarea pe hartă a satului Ceatalchioi, la granița cu Ucraina.
Militarii români au declarat, pe de altă parte, că nu există nicio dovadă a unei explozii la fața locului și că arborii fotografiați unde s-a petrecut presupusul incident au fost afectați de un incendiu „care ar fi putut fi cauzat de scurgerile de combustibil de la fragmentele unei drone”.
Un petic de pădure înnegrit de foc și câteva resturi carbonizate se află în centrul tensiunilor din România, după ce Kievul a afirmat că o dronă sinucigașă rusă a explodat pe teritoriul NATO.
9/9Un trunchi de copac carbonizat la locul presupusei explozii.
Pe 7 septembrie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a abordat subiectul aparentei drone care ar fi avut impact pe teritoriul NATO, afirmând: „Nu avem nicio informație care să indice un atac intenționat din partea Rusiei și așteptăm rezultatul anchetei în curs”.
În noiembrie 2022, Kievul a acuzat Moscova de lansarea unei rachete care a ucis două persoane în Polonia, membră NATO. Ulterior, s-a descoperit că racheta era cel mai probabil ucraineană.
Un petic de pădure înnegrit de foc și câteva resturi carbonizate se află în centrul tensiunilor din România, după ce Kievul a afirmat că o dronă sinucigașă rusă a explodat pe teritoriul NATO.
