Evenimentul a adunat la Chișinău peste 100 de experți locali și europeni, care au discutat prioritățile-cheie în dosarul transnistrean și aspecte de securitate în regiunea Mării Negre.
Vicepremierul responsabil pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a subliniat că dosarul transnistrean este puternic conectat cu războiul din Ucraina, care a schimbat „accentele în raporturile dintre Chișinău și Tiraspol”. Totodată, potrivit lui, integrarea regiunii ar trebui corelată cu integrarea europeană.
„Cu toate că aceste procese nu pot fi sincronizate și fiecare merge cu pasul său natural, e important să avem un dialog cu Tiraspolul și pe dosarul european”, a spus Serebrian, anunțând că, în scurt timp, ar putea fi creat un grup cu reprezentanți din Chișinău și Tiraspol pentru discuțiile privind integrarea europeană.
Și reprezentanta specială a UE în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană, Dorota Dlouchy-Suliga, prezentă la forum, a precizat că aderarea Moldovei la UE nu e o modalitate în sine de soluționare a conflictului, dar ar putea avea acest efect.
Ucraina insistă: Fără Rusia la masa de negocieri
Ambasadorul ucrainean responsabil de dosarul transnistrean, Păun Rohovei, a declarat, în schimb, că discuția de astăzi „poate da idei pentru crearea unor noi formate de negocieri”.
Diplomatul a reiterat că Ucraina nu se va așeza la o masă de negocieri cu Federația Rusă, referindu-se la formatul „5+2”, blocat după invazia Rusiei în Ucraina.
Oamenii din regiunea transnistreană trebuie să înțeleagă că au „două căi spre viitor”, mai crede ambasadorul ucrainean: „dezvoltare social-economică sau ceea ce le poate oferi statul agresor [Federația Rusă] – provocări, izolare și posibilă implicare în războiul din Ucraina”.
Totodată, acesta a spus că și pe malul stâng există oameni care înțeleg că reintegrarea R. Moldova și integrarea ei în UE ar trebui să aibă loc.
„Am avut câteva contacte cu așa-numita conducere a regiunii, am observat că se dorește un viitor prosper, se dorește ca această prosperitate să fie atinsă și acolo [nu doar pe malul drept]”, a declarat Rohovei.
Între „nu ne-au invitat” și „invitațiile au fost respinse”
Administrația de la Tiraspol a văzut în acest forum semne de „escaladare și război”. Liderul separatist, Vadim Krasnoselski, a spus, cu o zi înainte de eveniment, că Chișinăul nu a invitat reprezentanți ai regimului de la Tiraspol să participe.
„Acest forum este o mare greșeală a europenilor. Chișinăul va simți că toate restricțiile impuse regiunii vor fi legalizate. Noi nu am fost invitați, au considerat că nu este necesar”, a spus Krasnoselski, la o întâlnire cu delegația UE, la Tiraspol.
La forum, un jurnalist din Tiraspol l-a întrebat pe Serebrian de ce discuțiile despre reintegrare sunt purtate fără reprezentanți din stânga Nistrului.
„Cât de corect este acest lucru?”, a întrebat Nikita Kondratov, de la postul de televiziune Pervîi Pridnestrovskii.
Serebrian a răspuns că la reuniune au fost invitați reprezentanți ai societății civile din regiunea transnistreană și că evenimentul este public și deschis oricui.
„Ambasadoarea Kelly Keiderling nu mă va lasă să mint, de mai multe ori am venit cu inițiativa, inclusiv prin OSCE, de a organiza întâlniri, discuții, la diferite niveluri cu colegii de la Tiraspol. Spre regret, toate aceste invitații au fost declinate”, a explicat vicepremierul.
Unul dintre organizatorii evenimentului, directorul adjunct a Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Mihai Mogîldea, a explicat ulterior Europei Libere că într-un format public ar fi fost „inacceptabil” să așeze la aceeași masă reprezentanți ai autorităților naționale (R. Moldova și Ucrainei) și ai Transnistriei nerecunoscute de nicio țară din lume.
„Dialogul între Chișinău și Tiraspol trebuie să continue, dar nu în asemenea formate”, a spus Mogîldea, menționând că au fost invitați reprezentanți ai diferitor grupuri din regiunea transnistreană, inclusiv mass-media: „Unii au refuzat să vină pentru că nu coincid viziunile lor cu cele care au fost la eveniment”.
Forumul de reintegrare a fost organizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Friedrich Ebert Stiftung Moldova și Biroul politici de reintegrare, în cooperare cu centrul Expert-Grup și asociația Promo-LEX.
