La Chișinău a fost organizat vineri primul forum al mediatorilor comunitari romi, un eveniment gândit să promoveze rezultatele obținute de aceștia în localitățile în care au reușit să stabilească o punte de legătură între autorități și etnicii romi. În Republica Moldova sunt 44 de localități în care locuiesc mai mult de 150 de romi și unde urmau să fie angajați mediatori comunitari. Astăzi însă activează numai 18, lucru care a determinat Asociația Națională a Mediatorilor Comunitari să pună problema angajării și a celorlalți mediatori necesari în satele în care există comunități mari de romi.
Cheltuielile pentru personalul din cadrul serviciul mediatorilor comunitari instituit în anul 2013, au fost acoperite în primii doi ani din bugetul de stat. Ulterior, când sarcina de a plăti salariile le-a revenit autorităților locale, mulți dintre mediatori s-au pomenit în situația sa accepte un salariu incomplet ori chiar să facă munca voluntar.
Cei 18 mediatori care mai activează astăzi în localitățile unde sunt comunități de romi spun cu încredere că reușitele lor pot fi un argument incontestabil în favoarea necesitații de a restabili instituția șubrezită. Fiind și ei etnici romi, mediatorii nu pretind că au reușit să elimine stereotipurile legate de comunitățile de romi, notează însă că au convins mulți dintre părinți să-și ducă copiii la grădiniță și școală. Asta îmi spune și Varvara Duminică din satul Chetrosu, raionul Drochia. Fiind mediatoare, la alegerile locale de acum doi ani a reușit să obțină un mandat de consilier local, poziție care o ajută să-i învețe pe romi cum pot deveni parte din comunitate:
„Noi vrem să ne includem în societate - ne primește, dar și noi trebuie să depunem eforturi, trebuie în primul rând să începem de la instruire, ca toți copiii să meargă la școală.”
Europa Liberă: Cum văd romii din localitate mediatorul comunitar, au înțeles ei că este persoana în care pot avea încredere și la care pot merge pentru a-și rezolva o problemă?
„Da, apelează atunci când au probleme cu angajarea în câmpul muncii sau probleme cu poliția, cu sănătatea, cu învățământul. Chiar și de la școală, tot timpul eu sunt sunată, sunt anunțată, conlucrăm strâns cu toate instituțiile de pe teritoriul satului.”
Dacă la începutul activității mediatorii aveau sarcina de a școlariza copii de 10 sau chiar 16 ani, care n-au mers vreo zi la școală, astăzi mediatorii se mândresc că integrarea romilor începe în cazul multora deja de la etapa de grădiniță. Angela Rădiță, mediatoare în satul Gribova, raionul Drochia spune că a ajuns la etapa în care urmărește nu doar ca elevii romi să frecventeze școala, dar și să comunice cu ceilalți, să participe la activitățile extrașcolare:
„O adaptare reușită este atunci când copiii se joacă la un loc, fac diferite activități, se cunosc mai bine. De aceea noi am stăruit și am adus în comunitate, mai ales în școală mai multe proiecte. Stereotipul acesta nu este de o zi două și nici într-o zi două nu se va elimina. Chiar dacă copilul se schimbă la școală, părintele, acasă, are o altă atitudine, dar sunt pași, încetul cu încetul apa sfarîmă piatra.”
Schimbarea atitudinii față de învățare în sânul comunității de romi, este reușita cea mai de preț pentru mediatori. Concomitent însă, ei pot povesti despre zecile de cazuri în care i-au ajutat pe etnicii romi să-și perfecteze actele de identitate, să stabilească o relație cu medicii din sat și chiar să le găsească un loc de muncă. Alteori, în cazul familiilor nevoiașe cu mulți copiii, mediatorii sunt cei care caută sprijin la organizații neguvernamentale pentru a-i ajuta în prag de școală.
La Glodeni sunt 130 de etnici romi însă funcția de mediator comunitar nu s-a regăsit vreodată în planificarea bugetară. Primarul orașului, Stela Onuțu recunoaște că salariul lunar de circa 1600 de lei care i se plătește azi unui mediator nu are cum să pună în mare dificultate autoritățile locale, doar că nimeni din consilieri nu a ridicat această problemă. Acum însă, când numărul romilor din oraș este în creștere, a devenit evident că este nevoie de o persoană din interiorul comunității care să faciliteze dialogul cu etnicii romi:
„Din păcate toți vin să ceară. Noi nu le putem asigura spațiu locativ, ajutoare sociale, la diferite cazuri de discriminare, scandaluri, automat apare o neîncredere în autoritățile locale pentru că nu le pot soluționa problemele. Eu nu spun că odată cu implementarea funcției de mediator o să se schimbe radical situația romilor, dar eu sunt sigură că e un plus foarte mare.”
Chiar dacă rezultatele mediatorilor confirmă necesitatea acestui serviciu, mulți primari susțin în continuare că nu-și permit să facă asemenea angajări. De asta, ministerul muncii a propus că remunerarea mediatorilor comunitari să revină începând cu anul 2018 în grija bugetului de stat.
