Miniștrii francezi de externe și al apărării, Jean-Yves Le Drian și Florence Parly, s-au aflat luni la Moscova pentru a efectua ceea ce Le Monde a numit „virajul rusesc” al lui Emmanuel Macron.
Le Drian și Parly au discutat cu omologii lor Serghei Lavrov și Serghei Șoigu în prima întâlnire în formatul „2+2” de la ocuparea Crimeei în 2014 încoace. Mai precis, contacte au mai avut loc, în mod repetat, la nivelul miniștrilor de externe francez și rus, însă a fost prima oară în cinci ani că s-au întâlnit miniștrii apărării. Asemenea contacte la nivelul miniștrilor apărării sunt însă necesare în dosare precum Siria sau Republica Centrafricană, unde Rusia e foarte prezentă.
Această structură de „2+2” fusese pusă la punct în anii 1990, imediat după căderea URSS-ului și a avut de la început, pe lângă ideea de încurajare a democrației în Rusia, și pe aceea de întărire a relațiilor militare. Acum este prima oară în cinci ani că o asemenea reuniune a avut loc. Macron nu a inventat, așadar, această structură, ci a trezit-o pe cea veche, pusă la punct de Mitterrand cu Gorbaciov și apoi cu Elțîn.
La încheierea discuțiilor, într-o conferință de presă comună, Le Drian a spus că „a venit timpul să încercăm să reducem neîncrederea dintre noi”. Le Drian a precizat de altfel că „nu vom avea o împăcare durabilă între Rusia și Europa fără un progres în chestiunea Ucrainei”.
Le Drian a mai spus că „nu a venit încă timpul pentru a ridica sancțiunile”.
Macron și Putin discutaseră la telefon duminică 8 septembrie, ambii salutând schimbul celor 70 de prizonieri între Rusia și Ucraina.
Un summit despre Ucraina va avea loc la sfârșitul acestei luni la Paris, reunind Franța, Germania, Ucraina și Rusia.
Macron e conștient de rezistența pe care o apropiere de Rusia o stârnește în structurile propriei sale diplomații, în Ministerul de Externe și în corpul diplomatic, dar și în cadrul NATO.
Un asemenea „reset” al relațiilor cu Rusia dorit de Macron a surprins la Berlin...
Un asemenea „reset” al relațiilor cu Rusia dorit de Macron a surprins la Berlin, care nu a fost consultat sau informat anterior.
La fel, surpriza e mare şi în NATO, care e confruntată deja cu schimbarea de atitudine a Turciei lui Erdogan față de Rusia.
Germania și Polonia s-au arătat critice față de tentativa franceză de apropiere de Moscova, în vreme ce alte țări din UE precum Italia, Grecia sau Finlanda consideră că dialogul este necesar.
Dacă Polonia este cât se poate de atlantistă, în schimb Finlanda, care pe deasupra deține actualmente președinția rotativă a UE, se arată împăciuitoristă, continuând acea atitudine de neutralitate prietenoasă față de Rusia care a dus la crearea termenului de „finlandizare”.
Chestiunea Crimeei a rămas însă neformulată în timpul vizitei miniștrilor francezi la Moscova. Cel mai probabil, pentru Occident și NATO situația Crimeei va fi de acum înainte similară cu cea a țărilor baltice după 1945. Occidentul nu a recunoscut niciodată anexarea celor trei țări baltice, dar asta nu a împiedicat SUA, Europa și NATO să întrețină relații cu Moscova și în deceniile Războiului Rece.
