Anunțul nu a surprins, într-atât aliații din NATO și partenerii militari ai SUA sunt obișnuiți cu declarațiile capricioase ale președintelui Trump: el analizează acum posibilitatea de a reduce asistenţa militară acordată Ucrainei și evaluată la circa 250 de milioane de dolari, în contextul acţiunilor de contracarare a amenințării Rusiei.
Trump a cerut echipei pentru securitate naţională de la Casa Albă să reanalizeze programul de finanţare intitulat „Iniţiativa de Asistenţă pentru Securitate” de care beneficiază Ucraina.
Ideea de a reduce finanțarea programului de asisteță militară în direcția Ucrainei nu poate să nu fie văzută în contextul complezenței trecute a lui Trump față de Rusia și față de ocuparea, în 2014, a Crimeei.
La fel, la summitul G7 care a avut loc la Biarritz în Franța, Trump a spus că ar dori readmiterea Rusiei, în vreme ce ţările europene s-au opus.
Până și consilierii prezidenţiali americani știu că ideea opririi finanţării va genera critici în Congresul SUA şi aşteaptă acum întrevederea pe care Donald Trump urmează să o aibă cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Chiar și alți înalți oficiali americani au căutat să îndulcească posibilul anunț al reducerii asistenței militare către Ucraina.
Statele Unite sprijină Ucraina în conflictul cu Rusia şi dreptul ei la integritate teritorială, a declarat duminică, la Varşovia, vicepreşedintele american Mike Pence, în timpul unei scurte întâlniri cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
SUA „sunt alături de poporul Ucrainei şi în special din 2014 am fost susţinători fermi ai integrităţii teritoriale a Ucrainei”, a spus Pence. „Şi pot să vă asigur că vom continua să fim alături de poporul ucrainean în privinţa securităţii, integrităţii teritoriale, inclusiv în legătură cu revendicarea justă a Ucrainei asupra Crimeii”, a subliniat el.
Pence nu a răspuns însă întrebărilor despre ajutorul de securitate pentru Ucraina.
Programul de ajutor în privința securității, în valoare de 250 de milioane de dolari, ar avea ca scop finanțarea unor programe de instruire, echipamente şi eforturi de consiliere...
Programul de ajutor în privinţa securităţii, în valoare de 250 de milioane de dolari, a fost anunţat la mijlocul lunii iunie de Departamentul Apărării şi ar avea ca scop finanţarea unor programe de instruire, echipamente şi eforturi de consiliere suplimentare pentru a întări capacitatea forţelor armate ale Ucrainei.
Moscova propune un moratoriu privind amplasarea rachetelor cu rază scurtă
Între timp, Moscova a propus ţărilor NATO un moratoriu privind amplasarea rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune după încetarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), cum a declarat luni ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov.
„Le-am transmis membrilor NATO această idee şi le-am propus să se alăture colectiv” moratoriului, a afirmat Lavrov în faţa studenţilor şi profesorilor Institutului de Stat pentru Relaţii Externe din Moscova. Lavrov a menţionat că, până în prezent, Rusia nu a primit niciun răspuns la propunerea sa.
Deşi NATO a dat asigurări că nu doreşte o nouă cursă a înarmării şi că nu va amplasa în Europa rachete nucleare interzise anterior prin tratatul INF, Moscova s-a arătat sceptică, fiind de părere că lansatoarele terestre ale sistemelor antirachetă pot fi utilizate pentru acest tip de arme.
La începutul lui august, tratatul INF - semnat de URSS şi SUA în 1987 - a încetat să mai existe.
În acest context, Lavrov a făcut referire la recentul test cu rachetă realizat de americani. „Acţiunile SUA, care au testat deja o rachetă cu rază medie şi care era amplasată terestru, folosind o instalaţie care, după cum au susţinut mereu, era concepută doar pentru lansarea de rachete antirachetă, demonstrează că Washingtonul nu are intenţia să revină asupra acordului”, a spus Lavrov.
Totodată, şeful diplomaţiei ruse s-a referit la propunerile SUA de a implica China într-un eventual nou acord de dezarmare şi a amintit declaraţiile autorităţilor de la Beijing, care susţin că arsenalele nucleare chineze nu sunt compatibile nici cu cele americane, nici cu cele ruse, şi că nu se vor alătura unei iniţiative de acest gen. „Ni se cere să convingem China. Însă nu ne vom ocupa cu aşa ceva”, a adăugat el.
