Circulația trenurilor de pasageri a fost sistată pe mai multe tronsoane din cauza numărului mic de călători sau a războiului din Ucraina. Oamenii preferă alte mijloace de transport pentru că trenurile sunt prea lente. Autoritățile promit, în următorii 2 ani, să repare 400 km de cale ferată și să aducă trenuri de mare viteză.
În urmă cu peste trei decenii, peronul gării din satul Căinari, orașul Căinari, raionul Căușeni, era neîncăpător pentru pasagerii care circulau spre Tighina, Basarabeasca și Chișinău. Mulți dintre ei munceau la întreprinderile Căii Ferate din Basarabeasca și Tighina. Localnicii mergeau cu trenul și la cumpărături, iar tinerii profitau de transportul ieftin pentru a ajunge la studii în capitală.
După războiul din 1992, regimul de la Tiraspol a interzis accesul trenurilor în regiunea transnistreană și pasagerii nu mai putea ajunge nici la Tighina, nici la Chișinău cu trenul, deoarece liniile de cale ferată treceau pe malul stâng al Nistrului.
- Te-ar putea interesa și: R. Moldova ar putea începe tranziția la ecartament european peste zece ani
În 2005, autoritățile au reabilitat tronsonul feroviar Revaca-Căinari și circulația spre capitală a fost reluată. Totuși, tot mai mulți călători alegeau să ia microbuzele de rută, pentru a ajunge mai rapid la destinație, chiar dacă biletele sunt mai scumpe. Numărul pasagerilor s-a redus și din cauza că mulți dintre cei care lucrau la întreprinderile feroviare au rămas fără locuri de muncă. Astfel, din anul 2016, niciun tren de pasageri nu mai trece prin Gara Căinari, iar acum are loc doar transportul de mărfuri.
Directorul Gării Căinari, Anatolie Nebunelea, susține că numărul pasagerilor care mergeau zilnic cu trenul era de circa 300, dar se întâmpla să ajungă și la 500 de persoane. „Mulți ani în urmă, gara era vie. Am avut până la 60 de angajați. S-au schimbat timpurile, s-a schimbat tot”, spune cu regret șeful gării, precizând că acum gara are 16 angajați.
Unii locuitori ai orașului Căinari cred că ar fi bine să fie reluate cursele de tren de pasageri. „Sunt oameni pe care nu-i ajunge punga ori portmoneul să aibă mașină. Cu trenul, s-ar duce fiecare și la Bender, și la Căușeni, și la Basarabeasca, fiecare unde va dori. La mine poate să se strice mașina și să mă duc cu trenul. Ori autobuzele câteodată se strică și se poate de dus cu trenul”, afirmă Tatiana Garaduda.
Potrivit informațiilor oferite Europei Libere de întreprinderea de stat Calea Ferată din Moldova (CFM), trenurile de pasageri nu mai circulă pe următoarele tronsoane:
- Mămăliga -Ocnița
- Brătușeni- Rediul Mare
- Glodeni- Bălți
- Unchitești-Slobodca
- Revaca- Căinari
- Căinari- Cuciurgan
- Căinari-Basarabeasca
- Basarabeasca- Giurgiulești
- Giurgiulești-Prut 2
- Prut 2-Basarabeasca
Motivele din care trenurile de pasageri nu mai circulă pe aceste tronsoane este numărul mic de călători, ceea ce genera pierderi financiare întreprinderii, dar și războiul din Ucraina, din cauza căruia au fost sistate rutele internaționale Chișinău-Odesa, Chișinău-Sankt Petersburg și Chișinău-Moscova.
În 2018, Guvernul a decis ca 14 stații de tren să fie închise, din cauza că generau pierderi financiare. CFM susține că legislația prevede că stațiile de tren pot fi închise doar dacă autoritățile locale acceptă acest lucru. Astfel, doar o primărie și-a dat acordul să fie închisă stația. Este vorba de cea din satul Catranic, raionul Fălești.
Totodată, potrivit CFM, în ultimul deceniu au fost reparate mai multe stații de tren și gări, cum ar fi cele din Chișinău, Ocnița, Ungheni, Bălți, Basarabeasca, Bulboaca, Etulia. Acum, au loc lucrări de renovare stațiile Bălți-Slobozia și Ocnița. „Un buget anual pentru stații și gări nu este, toate reparațiile necesare se fac la solicitare”, a precizat CFM în răspunsul pentru Europa Liberă.
Guvernul promite trenuri de mare viteză
Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a prezentat, pe 14 septembrie 2023, „planul de reconstrucție a infrastructurii Moldovei pentru următorii ani”. Spînu promite că vor fi finalizate lucrările de reparație a tronsonului de cale ferată Bender-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești, care are 233 de kilometri, că va fi reabilitat tronsonul Văleni-Cahul, precum și alte segmente feroviare, în total 400 de kilometri. Potrivit ministrului, vor fi procurate cel puțin 1.000 de vagoane și 30 de locomotive de manevră.
Spînu a mai declarat că unul dintre obiectivele importante este de a crește viteza circulației trenurilor, astfel încât aceasta să ajungă la 150 km/h, media din Uniunea Europeană, și nu cu mai puțin de 40 km/h, ca acum. Căile ferate către Iași și Odesa ar urma să fie transformate în linii de înaltă viteză.
- Te-ar putea interesa și: „În esență...” | Oleg Tofilat: investițiile necesare pentru redresarea sectorului feroviar moldovean s-ar ridica la 1 miliard de euro
Bugetul necesar pentru a construi o cale ferată modernă, cu ecartament european și pe care să se circule rapid este de un miliard de euro, susține Spînu. El a precizat că proiectele în derulare vor fi finalizate în următorii 2 ani, iar cele de importanță națională – în 7-10 ani.
