Georgia, alături de Ucraina, are înscris în Constituție obiectivul aderării la Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană. Cu toate acestea, acțiunile actualei guvernări de la Tbilisi, printre care se numără adoptarea controversatei legi a „agenților străini” și un alt pachet de măsuri împotriva comunității LGBTQ+ riscă să submineze eforturile de a realiza obiectivele de integrare euroatlantică înscrise în Constituție.
Aliații NATO s-au angajat în mod memorabil, în Declarația summitului de la București din 2008, să promită că Georgia va deveni în cele din urmă membră a Alianței, cu condiția să îndeplinească anumite cerințe.
Această decizie a fost reconfirmată în urma războiului de cinci zile dintre Rusia și Georgia din august 2008 și a ocupării continue de către Rusia a regiunilor separatiste Abhazia și Osetia de Sud din Georgia.
„Dacă Georgia ar fi fost deja membră NATO în 2008, nu ar fi existat niciun război și nici ocupația rusă. Georgia pare să se lovească de ușa de sticlă”, potrivit președintelui parlamentului georgian, Șalva Papuașvili, potrivit DW.
În comunicatul emis joi, NATO și-a reafirmat angajamentele luate la summitul de acum peste 15 ani.
O distanțare vizibilă
În timp ce în declarațiile anterioare se menționa cooperarea Georgiei cu alianța transatlantică în apărare, săptămâna aceasta membrii NATO au limitat textul la o singură referire, îndemnând Rusia să își retragă complet trupele din Moldova și Georgia.
- Te-ar putea interesa și: NATO promite sprijin R. Moldova și cere retragerea trupelor rusești
Tina Khidașeli, ministrul apărării al Georgiei în perioada 2015-16 și un critic al actualului guvern al Visului Georgian, a declarat pentru Europa Liberă că a fost șocată de excludere și speră „că este ceva doar temporar”.
„Nu aveam așteptări mari, dar nu mă așteptam la așa ceva, că nu vor repeta formularea summitului de la București, nici nu vor vorbi despre programul NATO-Georgia, nici nu vor menționa concluzia summitului din Țara Galilor", a spus ea.
La summitul NATO de la Madrid, din 2022, au fost aprobate „măsuri de sprijin” specifice pentru Georgia, un stat partener al Alianței, după ce președintele Vladimir Putin ordonase cu câteva luni înainte invadarea Ucrainei de către trupele sale.
UE și SUA și-au revizuit relațiile cu Georgia
Între timp, oficialii UE au reanalizat „pulsul” candidaturii Georgiei, iar Statele Unite au întreprins o „revizuire cuprinzătoare” a relațiilor cu Tbilisi de când așa-numita lege a „agentului străin” a fost adoptată în mai în ciuda veto-ului președintei proeuropene Salome Zurabișvili.
Premierul și liderul partidului de guvernământ Visul Georgian, Irakli Kobakhidze, l-a acuzat în mai pe un fost ambasador american că a sprijinit două tentative de revoluție în Georgia, ca răspuns la răcirea de ton din partea Washingtonului. Totodată, el a solicitat o revizuire a relațiilor cu Statele Unite.
Observatorii independenți spun însă că e foarte limpede de partea cui e vina pentru deteriorarea relațiilor cu NATO.
„Principala problemă este că Georgia nu se mai află pe agenda euro-atlantică și că a existat un regres democratic în Georgia, ceea ce poate avea consecințe ireparabile”, a declarat pentru Europa Liberă Batu Kutelia, fost ambasador georgian în Statele Unite.
Un sondaj din noiembrie anul trecut realizat de Institutul Republican Internațional în Georgia, releva că 65% dintre respondenți susțin în totalitate aderarea Georgiei la NATO, iar 14% afirmă că o susțin într-o oarecare măsură, potrivit presei georgiene.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
