Rezultatele provizorii ale alegerilor de duminică din Germania au indicat o victorie a formațiunii creștin democrate CDU-CSU cu 28%. Liderul partidului, Friedrich Merz, a afirmat că va încerca să formeze un guvern până la Paște, pe 20 aprilie.
Liderul CDU a anunțat că va căuta să formeze o coaliție cu social-democrații de pe locul trei, care au înregistrat cel mai prost rezultat din ultimii ani, doar 16 procente. Mai mulți membri SPD au indicat că partidul își va schimba conducerea și că actualul cancelar Olaf Scholz va face „un pas înapoi”.
Însă nu doar Scholz a pierdut încrederea publicului și a propriului partid. Rata de aprobare a lui Merz a scăzut drastic luna trecută, după ce partidul condus de el a părut să spargă „cordonul sanitar” sau „zidul de foc” din jurul extremei drepte și s-a aliat cu Alternativa pentru Germania (AfD) într-un vot pe tema limitării migrației. Chiar dacă, ulterior, proiectul de lege pe aceeași temă a picat, iar Merz a promis că nu va coopera cu extrema dreaptă, deschiderea arătată de acesta a creat unde de șoc în rândul nemților.
Rezultatele finale vor fi confirmate pe 14 martie. E posibil ca până atunci, acestea să fie contestate: partidul Bundnis Sahra Wagenknecht (BSW), „conservatori de stânga” desprinși din partidul Die Linke, au obținut 4,97% din voturi, cu doar 0,03% sub pragul care le-ar permite să intre în parlament. Împărțirea finală a locurilor din parlament va ține de câte partide trec pragul necesar.
SPD a numit un nou lider parlamentar, care va prelua negocierile de coaliție cu Merz: este vorba de Lars Klingbeil, co-lider al partidului încă din 2021.
CDU-CSU și SPD au mai guvernat împreună într-o a așa-numită „mare coaliție”, cel mai recent în 2013-2021. Aceasta este considerată a fi un semn de stabilitate atât națională cât și internațională, chiar dacă nu ar beneficia de o majoritate de două treimi necesară pentru modificări constituționale.
Spre deosebire de extremiștii de dreapta, partidele care par favorite pentru guvernare au un angajament ferm față de UE și de politicile externe ale Europei. Pentru Merz, prioritatea este să întărească Europa „pentru a atinge cu adevărat independența față de SUA, pas cu pas”, însă fără a renunța complet la relațiile transatlantice.
Noul cancelar Merz va trebui să construiască o relație de lucru mai ales cu președintele francez, Emmanuel Macron, care a preluat neoficial conducerea politică între liderii europeni. El a făcut deja o vizită surpriză la Paris, miercuri, unde a discutat cu Macron despre schimbarea politicii SUA față de UE și Ucraina. Este prima sa vizită în afara țării de după alegeri.
Macron l-a lăudat pe Merz pentru „încrederea sa în relațiile franco-germane”, iar Merz a punctat faptul că este de acord cu liderul francez pe majoritatea temelor celor mai importante.
Mai greu le va fi noilor guvernanți de la Berlin să navigheze relația transatlantică, cu noua Administrație de la Washington mai rece față de Europa și mai apropiată de Kremlin și de extremiștii de dreapta de pe continent.
Noua coaliție va continua, cel mai probabil, linia de până acum de întărire a apărării naționale și a Europei, menținându-și și angajamentul față de Kiev. Merz susține, spre deosebire de predecesorul său la cancelaria Germaniei, ideea de a le trimite ucrainenilor rachete de croazieră Taurus, care au o rază de 500 de kilometri și pot lovi adânc în teritoriul Rusiei. Guvernul lui Scholz refuzase să trimită astfel de tehnologii de frică să nu fie acuzați că intră în război.
Noul guvern și parlament german vor trebui să aprobe și noile cheltuieli mai mari la apărare - ceea ce e practic imposibil cu actualul plafon auto-impus de datorii și fără a reduce masiv serviciile sociale sau alte domenii esențiale. O opțiune ar fi ca parlamentul actual să adopte un buget de apărare înainte să fie instaurat noul parlament, deci în decursul câtorva săptămâni, potrivit Politico.
Ce ar putea însemna o coaliție CDU-SPD pentru economia Germaniei?
Merz a declarat că scopul său principal e să scape Germania de o criză economică: țara stagnează economic și abia a scăpat de recesiune anul trecut, iar cei mai mari producători industriali au anunțat mii de concedieri.
Una dintre cele mai importante sarcini ale următorului guvern va fi să gestioneze datoriile țării, mai ales pentru că țara are nevoie de bani - în special pentru apărare. Însă Germania are un prag foarte scăzut de datorii, limitat în linii clare prin Constituție.
SPD, care au guvernat în ultimii ani, consideră că este absolut necesar ca țara să-și ia noi împrumuturi și se opune oricărei tăieri de buget pentru serviciile sociale. Creștin-democrații, în schimb, vor să păstreze pragul de datorii și să stimuleze intens creșterea economică, inclusiv prin tăieri de buget pentru asigurările sociale și realocarea acelor fonduri către dezvoltarea industrială.
Cu toate acestea, numărul de mandate parlamentare pentru AfD și Die Linke, ambele partide care se opun reformei pragului de datorii ale Germaniei, le asigură posibilitatea de a opri o astfel de reformă prin veto.
O altă opțiune care ar permite Germaniei să investească în apărare fără să-și încalce pragul de datorii ar fi ca țara să acceseze astfel de bunuri și tehnologii achiziționate la comun de UE pentru toate statele membre - datoriile UE „nu se pun” la cele ale Germaniei.
Potrivit Euronews, experții nu se așteaptă la alte reforme structurale din partea guvernului CDU-SPD.
Cum rămâne cu migranții din Germania?
CDU a preluat parte din nemulțumirile nemților față de migrație - nu propune măsuri la fel de dure ca extremiștii de la AfD, care vor să deporteze migranți, însă propune o întărire a regulilor. Merz propune schimbarea „fundamentală” a normelor de azil și instituirea controalelor permanente la graniță.
Mare parte din aceste măsuri se vor îndrepta împotriva celor care vor să solicite azil în Germania sau care intră ilegal în țară. Mulți străini din afara continentului speră că ușile Germaniei nu se vor închide complet: în fond, țara va avea nevoie în continuare de forță de muncă pentru a-și susține creșterea industrială promisă de CDU.
Deși SPD nu a propus măsuri la fel de stricte ca CDU în campania electorală, ei vor susține cel mai probabil, la rândul lor, politici de migrație mai stricte. Verzii și Stânga ar fi susținut menținerea granițelor deschise, însă din moment ce partidele nu par necesare pentru formarea unei majorități parlamentare, lupta lor pro-migrație pare că se va duce din băncile opoziției.
Ce se va alege de ambițiile verzi ale Germaniei?
Liderul facțiunii bavareze a creștin-democraților, CSU, Markus Soder, refuză opțiunea de a se alia cu Verzii în noua coaliție. Așadar, rămași în opoziție, Verzii nu vor mai putea formula activ legile țării.
În aceste alegeri, concentrate mai ales pe economie, apărare și migrație, multe dintre partidele mari au evitat să-și ia angajamente față de mediu. Este parte dintr-un fenomen mai mare la nivel european, unde se dau la o parte politicile și ambițiile verzi omniprezente înaintea pandemiei și a războiului din Ucraina. Însă UE încă are angajamentul de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050.
„Protecția climei necesită o economie puternică”, este argumentul partidului CDU-CSU, care a promis în programul electoral să renunțe la mai multe politici verzi, precum încurajarea creșterii numărului de mașini electrice.
Așadar, sunt semne că angajamentele față de protecția mediului și decarbonizare vor fi destul de jos pe lista priorităților noului guvern german. E posibil ca unele politici urmărite de noul guvern de la Berlin - precum promovarea industriei energiei regenerabile și independența energetică față de Rusia - să aibă efecte pozitive pentru mediu și pentru tranziția verde, însă este neclar cât vor cântări acestea pe lângă „accelerarea industrială” propusă de Merz.
Ce rol vor avea în viitor extremiștii de la AfD?
AfD a ieșit pe locul doi în alegerile de duminică: unul din cinci nemți i-a votat, mai ales în estul post-comunist al țării, o regiune încă mai slab dezvoltată decât restul. A fost cel mai bun rezultat pentru un partid de extremă dreapta în Germania după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
AfD s-au declarat interesați să participe la guvernare, însă este puțin probabil ca Merz să încalce cordonul sanitar și să-i aducă la guvernare, din moment ce acel angajament moral este în vigoare de 80 de ani pentru a preveni venirea la putere a extremei drepte. Așadar, AfD se vor afla în opoziție - o opoziție fragmentată, de-a cărei altă parte se vor regăsi Verzii și stângiștii de la Die Linke.
Printre noii parlamentari AfD se numără Matthias Helferich, care s-a autodescris drept „fața prietenoasă a nazismului”, Maximilian Krah, fost europarlamentar anchetat pentru trafic de influență în favoarea Rusiei și Chinei, precum și mai mulți membri ai organizațiilor de tineret naziste.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
