Joi seara a avut loc ultima rundă televizată la care au participat candidaţii de frunte ai partidelor prezente în Parlamentul federal. Ca şi cele precedente, şi această rundă a decurs fără surprize deosebite. Pe alocuri, a fost ceva mai înflăcărată. Cei trei aspiranţi la funcţia de cancelar, creştin-democratul Armin Laschet, social-democratul Olaf Scholz şi ecologista Annalena Baerbock, au evitat atacuri frontale, şi vorbeau de parcă ar exista între ei o înţelegere subterană de a se comporta cumpătaţi.
Candidaţii celorlalte formaţiuni, Partidul Liberal, Partidul Stîngii şi partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) au mai aruncat cîte-o piatră verbală, însă fără a tulbura prea mult apele.
Reprezentantul Uniunii Creştin-Sociale (CSU) bavareze, Markus Söder a jucat rolul îngerului păzitor al candidatului creştin-democrat, Laschet, deşi se ştie că el şi-a dorit să fie desemnat de conservatori ca aspirant principal la funcţia de şef al guvernului.
În cursul dezbaterii, moderatorii au încercat să abordeze şi teme care în campania electorală au fost neglijate sau ignorate. De exemplu, politica externă, dotarea armatei federale sau locul Germaniei în lume ca mare putere economică şi politică.
În legătură cu ameninţările interne venite din partea extremismului de dreapta, toată lumea era de acord că trebuie adoptată o politică mai ofensivă. În acest context, numai Partidul Stîngii a pledat pentru desfiinţarea Serviciului de Informaţii Interne (Verfassungsschutz).
S-a abordat, bineînţeles, şi problema restricţiilor impuse din cauza pandemiei de coronavirus. Privitor la măsurile sanitare, candidata AfD a susţinut ideea că ele ar fi o formă de suprimare a libertăţilor civice. Faptul că nu s-a vaccinat l-a prezentat ca o bravură. Moderatorii au amintit că vicepreşedintele liberal al Bundestag-ului s-a lăudat că în timpul lockdown-ului acesta a frecventat localuri care funcţionau ilegal. Candidatul liberalilor a evitat să se distanţeze de acţiunea colegului său de partid.
Ecologista Baerbock a vorbit despre necesitatea adoptării unei linii europene comune în ceea ce priveşte politica faţă de China. Creştin-cemocratul
Laschet s-a pronunţat din nou pentru inaugurarea gazoductului controversat, Nord Stream 2, prin care se va furniza gaz din Rusia.
Deocamdată nimeni nu poate anticipa cum se vor termina duminică alegerile. Ceea ce indică sondajele nu trebuie să corespundă cu opţiunile reale ale celor peste 60 de milioane de cetăţeni chemaţi la urne. O treime din electorat nu s-a decis cu cine sau pe cine să voteze.
Între 40 şi 50 la sută din electorat a votat deja prin corespondenţă. Cei care au efectuat ultimele trei sondaje au încercat să afle opţiunile celor care se vor deplasa în secţiile de vot.
Din ultimul sondaj, dat publicităţii joi seara de televiziunea ZDF, rezultă că Partidul Social-Democrat (SPD) va obţine cele mai multe voturi. În consecinţă, pentru social-democraţi ar vota 25 la sută din electorat.
Alianţa formată din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin-Socială bavareză (CSU) ar obţine 23 de procente. Între conservatori şi social-democraţi există acum o diferenţă de numai două puncte. În ceea ce priveşte celelalte partide, electoratul ar vota într-o proporţie de 16,5 la sută pentru Partidul Ecologist; pentru cel liberal (FDP) intenţionează să voteze 11 la sută; Partidul Stîngii e cotat cu 6 procente şi partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) cu 10 procente. Toate celelalte partide care mai participă la scrutin ar acumula 8,5 procente.
Se pare că nici unul nu are vreo şansă să treacă de pragul necesar de 5 procente. (Toate sondajele din ultimele săptămîni).
Între cele 6.211 de persoane care candidează se află şi mulţi independenţi. Pentru unii independenţi există şanse de a câştiga un mandat parlamentar dacă obţin în circumscripţiile lor majoritatea voturilor. Pe listele electorale există două rubrici, una nominală şi una cu partidele participante.
În două land-uri, în Mecklenburg-Pomerania Inferioară şi în Berlin, au loc, în paralel, şi alegeri parlamentare regionale. Trendul pro-social-democrat la nivel federal se confirmă în ambele land-uri. La Berlin se va desfăşura, în acelaşi timp, şi un referendum privitor la etatizarea unor locuinţe aflate în posesia unor mari concerne.
De remarcat ar fi că între candidaţii de pe listele diferitelor partide se află şi foarte multe persoane aparţinînd diferitelor etnii.
Peste 10 candidaţi s-au născut în România. Trei dintre aceştia candidează pe listele partidului naţionalist-autoritar, AfD. Ceilalţi candidează pentru Uniunea Creştin-Socială, pentru Partidul Stîngii, pantru partidul pro-european VOLT, pentru partidului Alegătorii liberi, pentru social-democraţi şi ecologişti.
O singură persoană originară din România candidează ca independentă.
