O soluție, în opinia autorităților, ar putea fi plata pe card a ajutoarelor lunare la care au dreptul solicitanții de azil, acceptați, fie și temporar, în Germania.
Hamburg a fost primul land federal care a început să emită astfel de carduri de plată. De joi, 15 februarie, refugiații nou sosiți în centrele de primire au primit un card de debit pe care li se „varsă” prestațiile sociale.
Cu un card de credit se pot efectua plăți în limitele creditului acordat de bancă.
În alte câteva landuri au început proiecte-pilot pentru aplicarea acestui sistem.
Potrivit autorităților din Hamburg, în prima zi au fost emise 28 de „carduri sociale”.
Fiecare adult primește lunar, pentru întreținere, 185 de euro, la care se pot adăuga alocațiile pentru copii, plătite pe cardul părinților.
Cardul social, care este în principiu un card de debit, poate fi folosit și pentru retragerea de numerar din bancomate, dar numai până la o sumă maximă de 50 de euro pe lună plus 10 euro pentru fiecare copil.
„Cardul poate fi folosit atât ca atare, cât și prin intermediul unei aplicații pe telefonul mobil, în toate magazinele și cu orice furnizori de servicii care acceptă plăți cu cardul”, au precizat autoritățile din Hamburg.
Cardul nu poate fi folosit în străinătate sau pentru tranzacții online.
„Vrem să ne asigurăm că oamenii folosesc banii la care au dreptul pentru nevoile lor individuale, personale, și nu îi transferă în străinătate”, a explicat un purtător de cuvânt al Ministerul de Interne al orașului-land Hamburg pentru cotidianul Süddeutsche Zeitung.
Serviciul Social, pe de altă parte – cel care administrează aceste plăți lunare – crede că noul card va face viața mai ușoară pentru cei asistați, reducând totodată birocrația. „Beneficiarii nu mai trebuie să se prezinte la o autoritate sau la un ghișeu pentru a primi lunar banii, ceea ce este mai simplu și le economisește timp. Se simplifică și munca birourilor sociale locale, care fac plățile”.
Într-o primă fază, cardul social este emis numai pentru refugiații proaspăt veniți și care au dreptul la ajutoare de la stat.
Refugiații din Ucraina sunt excluși, pentru că ei au dreptul de la bun început la așa-numitul ajutor social de bază, parte din sistemul național de asigurări sociale.
Cardul, soluția pentru a reduce migrația economică?
La sfârșitul lunii ianuarie 2024, 14 din 16 landuri (state federale), inclusiv Hamburg, au convenit asupra unui proces comun de achiziții pentru introducerea cardului de debit pentru solicitanții de azil.
Programul ar trebui să funcționeze în toate aceste landuri până la vară.
Introducerea cardului pentru solicitanții de azil a fost decisă încă din noiembrie 2023, la reuniunea miniștrilor de Interne din landurile federale.
„Prin introducerea cardului, reducem povara administrativă asupra municipalităților, blocând totodată posibilitatea ca acești bani să fie transferați spre țările de origine (ale solicitanților de azil). Astfel combatem și contrabanda cu oameni”, se arăta în declarația miniștrilor de Interne.
Poate că tabloidul german Bild, în continuare publicația cu cel mai mare număr de abonați în Europa (chiar și în era digitală), explică mai clar scopul acestui program: „Pe scurt: să se asigure că migranții care vor numai să beneficieze de ajutorul social german, pleacă”.
Cardul și restricțiile legate de utilizarea sa ar trebui să fie uniforme, în toate landurile, pentru a nu face unele landuri totuși mai atractive, dar sistemul federal se dovedește aici o piedică.
Bavaria și Mecklenburg-Pomerania Occidentală vor să introducă propriul lor sistem.
Există și voci critice, dar puține
Introducerea cardului a provocat reacții diferite în societate și lumea politică începând cu coaliția tripartită de guvernare (social-democrați, verzi și liberali).
A fost salutată de social-democrați, drept un mod de a asigura că se respectă scopul declarat al prestațiilor sociale, și anume de a fi folosite numai de beneficiar, nu transferate în străinătate.
Opoziția creștin-democrată a descris cardul drept un instrument, de mult așteptat, pentru a combate migrația ilegală.
Verzii, pentru moment, au fost singurii din coaliția de guvernare care au avut și obiecții: lidera fracțiunii parlamentare, Jennifer Jasberg, a avertizat că restricțiile legate de acest card de debit sunt „discriminatorii și îi stigmatizează” pe utilizatori.
Obiecții au venit și din partea Partidului Stângii (fostul partid comunist est-german). Potrivit expertei în migrație a partidului, Carola Ensslen, nu există dovezi statistice care să susțină teza că solicitanții de azil abuzează de ajutoarele sociale. Nici nu este de așteptat ca introducerea cardului să ducă la o reducere a birocrației. „Din aceste motive, cardul devine un simplu instrument pentru a restricționa și controla prestațiile sociale – un simplu instrument de descurajare”, a spus ea.
