Vasile Botnaru discută cu istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru despre eficiența măsurilor luate în timpul carantinei și perspectiva revenirii la normal.
Gheorghe Cojocaru: „Cele două luni de stare de urgență decretată prin votul parlamentului se încheie, însă valul infecțiilor nu numai că nu scade, ci este în creștere. Ieșirea din carantină a unor localități întregi este urmată de identificarea unor noi focare epidemiologice, ceea ce complică găsirea unor soluții pentru revenirea graduală la activitățile obișnuite. În această situație, menținerea stării excepționale în sfera ocrotirii sănătății, precum și respectarea unor reguli stricte de protecție socială se impun de la sine.”
Europa Liberă: Două luni de stare de urgență ar fi trebuit să însemne regim de autoizolare, de respectare strictă a regulilor și recomandărilor venite din partea doctorilor, dar nu întotdeauna demnitarii de înalt rang au respectat aceste recomandări și reguli. Din cauza asta putem spune că a fost o relativă autoizolare, cert este că instituțiile statului s-au închis, iar economia a stopat practic motoarele. În afară de magazine și farmacii, a funcționat doar Comisia pentru Stare de Urgență, în frunte cu premierul Ion Chicu. Cum credeți, și-a făcut datoria această comisie?
Rata bolnavilor recuperați și deceselor se înscrie într-o medie generală
Gheorghe Cojocaru: „În linii mari, Comisia pentru Stare de Urgență, cu mijloacele puține aflate la dispoziție, a impus peste tot respectarea regulilor de protecție epidemiologică, a intervenit acolo unde era nevoie de o abordare punctuală, a comunicat cu populația, practic zilnic, pentru a nu scăpa evoluțiile de sub control. Din punct de vedere statistic, rata bolnavilor recuperați și deceselor se înscrie într-o medie generală, însă rata de circa 30 la sută a infecțiilor în mediul medicilor și personalului medical prezintă o anomalie și pentru țările din spațiul Comunității Statelor Independente. Incapacitatea de a-i proteja pe cei care se află în linia întâi este un eșec dureros al autorităților, cu consecințe grele pentru sistemul național de sănătate.”
Europa Liberă: Voiam să vă întreb: în plan social-economic, cum a gestionat comisia condusă de prim-ministrul Ion Chicu această situație ieșită din comun? Chiar premierul Chicu a recunoscut că a avut de ales între soluții rele și foarte rele. Și atunci, rezultatele ca și cum erau sortite?
Gheorghe Cojocaru: „Ceea ce se poate spune acum este că, în condițiile în care populația a stat închisă la domiciliu, s-au găsit mijloacele financiare necesare, în primul rând, pentru plata angajaților din sfera bugetară, pensiilor și a indemnizațiilor sociale. Însă marile probleme pentru repornirea economiei vor începe abia după ieșirea din această stare de urgență, când vor trebui elaborate, dacă nu au fost deja puse la punct, și aplicate programe pentru fiecare sector economic și social. În condițiile unui declin economic care bate la ușă, guvernarea actuală nu se va putea descurca cu forțele proprii, fără ajutor din exterior, în timp ce autoritatea sa, după atacurile manipulatorii și grobiene ale președintelui Dodon în adresa partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, este puternic șifonată și contestată public după aceste două luni de stare de urgență.”
Europa Liberă: Sugerați că nu s-a putut evita implicarea factorului politic? Chiar și premierul Chicu uneori nu rezista acestei ispite. Ce lasă în urmă comisia premierului Chicu când îi expiră mandatul lăsat de urgență?
Gheorghe Cojocaru: „Cu regret, ieșirea oamenilor din această perioadă de autoizolare forțată la domiciliu se încheie cu izolarea Republicii Moldova în plan internațional din vina autorităților actuale. Se pare că și creditul de încredere pe plan intern al guvernului, învestit prin voturile celor două partide - socialist și democrat -, mai ales după amenințările împotriva Curții Constituționale, se apropie de pragul critic. Soarta guvernului depinde acum de aritmetica parlamentară care ar putea strica și planurile electorale ale președintelui Dodon.”
