Linkuri accesibilitate

Sondaj de opinie: Neîncredere, speranță, voluntariat și empatie pe timp de pandemie


În condițiile pandemiei de coronavirus, pe cei mai mulți cetățeni moldoveni, circa o treime, îi preocupă prețurile înalte și sărăcia, abia după asta starea de sănătate, urmate de migrația și depopularea, corupția, viitorul copiilor ș.a.

Sunt datele dintr-un sondaj realizat de Asociația sociologilor și demografilor în prima săptămână din luna mai. Circa 36% din respondenți îi blamează pe cei care s-au contaminat și care s-au tratat, doar fiecare al cincilea încearcă să-i ajute să depășească situația. Pe de altă parte, puțini sunt cei care au făcut donații în favoarea sistemului de sănătate, iar unul din motive ar fi temerea ca banii donați s-ar face nevăzuți din cauza corupției.

Sondaj de opinie: Neîncredere, speranță, voluntariat și empatie pe timp de pandemie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:38 0:00
Link direct



Studiul realizat de Asociația sociologilor și demografilor prin solicitarea telefonică a respondenților arată că, în general, populația susține măsurile adoptate de guvern de natură să limiteze răspândirea infecției. Când e vorba de ieșirea din regimul de carantină, sau de autoizolare, o treime dintre ei ar dori ca acest lucru să se întâmple cât mai curând posibil, în timp ce mai mult de jumătate afirmă că mai importante sunt viețile omenești. Asta în ciuda faptului că doar una din zece persoane chestionate a spus că are niște bani puși deoparte, restul menționând că, dacă criza sanitară se prelungește, greu și foarte greu ar face față cheltuielilor curente.

Cercetarea a măsurat solidaritatea și empatia față de medici, față de persoanele care revin de peste hotare în plină pandemie, față de persoanele în etate sau cei aflate în situații mai dificile. Potrivit lui Andrei Dumbrăveanu, atunci când experții au încercat să afle cât de toleranți și săritori la nevoie sunt oamenii, lucrurile au început să se complice.

De exemplu, una din patru persoane chestionate a spus că a făcut donații pentru cei care luptă cu noul coronavirus (pe unde din proprie inițiativă, pe unde rugați de șefii de la serviciu, în cazul bugetarilor), în timp ce alți 26% au spus că nu au contribuit, dar ar face-o dacă ar ști că banii pe care îi donează nu vor dispărea pe drum. Prin urmare, neîncrederea și suspiciunile de corupție persistă în cazul multor cetățeni, mai constată Andrei Dumbrăveanu.

Sunt niște lucruri pe care lumea le vede, lumea le înțelege

„Lumea cunoaște ce se întâmplă, nu că nu are încredere în medici, ci în sistem, sistemul urmează să fie transformat. Sunt niște lucruri pe care lumea le vede, lumea le înțelege. Apariția, comercializarea echipamentului de protecție, de exemplu, trebuiau să vină ajutoare ca după ajutoare să apară în farmacii și echipament de vândut. De ce nu au fost atunci când nu erau ajutoare? Sunt niște semne de întrebare pe care respondenții noștri ni le transmit”.

În ceea ce privește cetățenii care s-au contaminat cu noul coronavirus și care s-au tratat, circa 40 de procente spun că le este frică de semenii lor ieșiți din spital și că îi țin la distanță. O treime îi blamează și îi consideră vinovați de ceea ce li s-a întâmplat, doar 20% încearcă să-i ajute. De vină ar fi pentru asemenea percepție informarea din surse discutabile, au ținut să precizeze autorii studiului.

În cazul celor reveniți de peste hotare în ultimele două luni, 38% din cei intervievați au o atitudine în general pozitivă, în timp ce 30% o părere negativă. Două treimi consideră echitabil ca și migranții să procure polița de asigurare medicală.

Este salutabil faptul că marea majoritate a participanților la sondaj nu admit eventuala stigmatizare a persoanelor de vârsta a treia, fie la oferirea tratamentului sau în alt mod, afirmă Dumbrăveanu.

Potrivit președintelui Asociației sociologilor și demografilor, Victor Mocanu, în această perioadă oamenii au foarte multă încredere în familii și organizațiile religioase. El a menționat însă că, în general, a crescut gradul de pesimism al populației.

Directorul executiv al Misiunii sociale „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei, Igor Belei, constată și el că pe perioada pandemiei de coronavirus a crescut volumul donațiilor făcute către organizația pe care o conduce și s-a înfiripat o mișcare de voluntariat fără precedent.

„Criza a scos lucruri frumoase din societatea noastră, chiar lucruri frumoase. Mie îmi pare că a resetat multe lucruri în gândire și în dinamica socială. Au fost oameni care au venit și au zis: Dați-ne, vă rog, nume unde aș putea duce pachete și studenți din străinătate reveniți acasă, și oameni care au rugat să asistăm pe altcineva sau ne-au sesizat. Mai mult decât de obicei. Dar nu știu să vă spun asta pentru că am îmbunătățit noi mecanismele, dar poate fi și un răspuns la nevoie”.

Cei care fac donații către Misiunea socială „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei pot urmări unde sunt redirecționați banii lor, asta este una dintre formulele care au dus la câștigarea încrederii oamenilor, afirmă Igor Belei, în măsură mai mare decât aparența sau afiliere la un cult religios.

Lipsa de transparență a fondurile dedicate ajutării celor aflați în prima linie a fost reclamată de mai mulți cetățeni. Poate că asta ar putea învăța autoritățile de la unele asociații neguvernamentale precum „Diaconia”? Mai ales că în situații de criză oamenii se arată mai dispuși să-și ajute aproapele, așa cum arată sociologii.

Autorii sondajului, au măsurat firește și cotele de popularitate ale politicienilor. Potrivit lui Victor Mocanu, președintele Igor Dodon are un rating de aproape 32 procente, urmat la distanță de ex-premiera Maia Sandu cu 13% și actualul șef al executivului Ion Chicu cu 12 procente, restul liderilor politici au sub 7%.

XS
SM
MD
LG