Gheorghe Cojocaru: „Nici nu s-a uscat cerneala pe decretul numirii lui Dmitri Kozak ca reprezentant special al președintelui Vladimir Putin pentru relațiile comercial-economice cu Republica Moldova că, iată, și ministrul Agriculturii al Federației Ruse, Dmitri Patrușev, a fost numit responsabil de relația bilaterală cu Guvernul de la Chișinău. Dacă numirea lui Dmitri Kozak, care a intrat în istoria recentă a Republicii Moldova după respingerea așa-zisului „memorandum Kozak” în 2003, ce prevedea federalizarea Republicii Moldova, dacă numirea acestuia a luat prin surprindere clasa politică, recenta desemnare a lui Dmitri Patrușev a rămas, practic, deocamdată, fără reacții din partea mediului politic.”
Europa Liberă: Totuși a reacționat la această numire președintele Igor Dodon.
Gheorghe Cojocaru: „Da, așa este. Și are dreptate președintele când afirmă că numirea a doi înalți demnitari ai Moscovei pentru relațiile cu Chișinăul este „o premieră”, constatând că și Dmitri Kozak, și Dmitri Patrușev vor fi responsabili direct de relațiile cu Republica Moldova, și nu cu zona de dincolo de Nistru, cum era în timpul lui Dmitri Rogozin. Prin aceste numiri, potrivit președintelui Dodon, Federația Rusă „încă o dată confirmă că Transnistria este parte a Republicii Moldova și n-o scoate separat, așa cum a fost până acum”.
Europa Liberă: Dar de ce ar fi necesar ca Federația Rusă să aibă tocmai doi responsabili pentru relațiile cu Republica Moldova?
Chișinăul ar putea încerca să profite de acest interes al Federației Ruse atât cât acesta se manifestă...
Gheorghe Cojocaru: „Probabil, după mandatul lui Dmitri Rogozin, declarat persona non-grata la Chișinău, în sfera raporturilor bilaterale s-au acumulat mai multe restanțe care vor trebui înlăturate printr-un efort susținut. Se poate admite că, prin numirea celor doi responsabili, autoritățile ruse și-ar dori un nou nivel de relații cu Guvernul de la Chișinău, mai dinamic și mai previzibil, poate, mai ales că în această toamnă vor avea loc niște alegeri parlamentare cu o miză importantă pentru traseul de mai departe al Republicii Moldova. În orice caz, și Chișinăul ar putea încerca să profite de acest interes al Federației Ruse atât cât acesta se manifestă, dacă se va reuși o instituționalizare constructivă a raporturilor bilaterale.”
Europa Liberă: Și ultima întrebare de la înălțimea unei drone: oare aceste numiri au o legătură cu viitoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova?
Gheorghe Cojocaru: „Ele ar trebui privite, mai curând, într-un context mai larg: în ultimul timp, chestiunea transnistreană a făcut obiectul unor declarații de la cele mai înalte tribune internaționale, ceea ce a atras critici dure din partea Moscovei și, totodată, guvernarea pro-europeană, după anularea alegerilor din Chișinău, și-a stricat relațiile cu Uniunea Europeană, ceea ce, de asemenea, nu a trecut neobservat la Moscova. Apropierea scrutinului parlamentar din toamnă subliniază dramatismul situației în care s-a pomenit actuala guvernare. Cu alte cuvinte, este un moment de răscruce, care ar putea fi speculat, într-un fel sau altul, de diplomația rusă, dar, în același timp, este și un test al atașamentului puterii de astăzi față de cursul său politic declarat pro-european.”
