Chişinăul politic nu pare să vadă o „calamitate” în numirea lui Dmitri Kozak, al cărui nume este asociat în primul rând cu planul eşuat de federalizare a R. Moldova, în calitate de nou reprezentant al Rusiei pentru relaţiile comerciale cu R. Moldova. Nu împărtăşesc demnitarii neliniştea observatorilor?
După o săptămână în care demnitarii au tăcut, lăsând doar observatorii să încerce să deslușească ce planuri ruseşti stau în spatele acestei numiri şi ce poate urma, astăzi spicherul Andrian Candu a convocat în Parlament o reuniune pe tema reintegrării, iar deputaţii au votat, deja într-o altă şedinţă, cea de plen a Parlamentului, noua strategie de apărare trimisă de executiv în parlament cu tocmai opt luni în urmă.
La prima vedere, nici o legătură între aceste două decizii şi recenta numire a lui Kozak, anunţată joia trecută de Kremlin şi salutată de preşedintele Igor Dodon.
Andrian Candu a recunoscut însă în comunicarea cu jurnaliştii că tema a fost discutată la reuniunea pe reintegrare, o reuniune ce s-a ţinut cu uşile închise.
Spicherul s-a ferit să dea detalii, dar întrebat ce crede personal despre asta a spus următorul lucru: este un mesaj ăsta, un mesaj care ar putea să însemne o activizare a Rusiei în direcţia Chişinăului. „Sper că spre îmbunătăţirea relaţiei”, a punctat spicherul.
Preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Adrian Candu, a calificat totodată numirea lui Kozak drept „o mână întinsă” Chişinăului de către Kremlin. Este greu de înţeles ce a avut în vedere, mai ales că analiştii apropiaţi puterii au spus că, dimpotrivă, numirea lui Kozak ar fi „un afront de nesuportat” pentru Chişinău şi că demnitarii de aici ar trebui să-i respingă candidatura.
După declaraţiile spicherului devine clar că guvernanţii nu au de gând să urmeze această sugestie.
Explicaţiile variază de la conspiraţii şi până la faptul că democraţii văd în Dmitri Kozak un partener acceptabil de dialog, spre deosebire de Rogozin, care reuşise la momentul respectiv să enerveze toată lumea prin gesturile provocatoare la adresa Chişinăului.
Dar care este totuşi strategia? Opoziţia şi o parte din observatori suspectează guvernarea că ar fi pe punctul de a se lăsa târâtă în vreun nou plan rusesc de „transnistrizare” a R. Moldova.
Spicherul Candu a ţinut să contracareze astfel de idei:
„Nu există pe agenda R. Moldova vreun element de federalizare”, a spus el.
La reuniunea pe care o convocase înainte de aceste declaraţii s-a discutat, printre altele, despre extinderea controlului comun moldo-ucrainean de pe segmentul transnistrean de hotar, o temă majoră de iritare pentru Rusia. Strategia de apărare votată astăzi de majoritatea parlamentară vorbește despre acţiunile specifice războiului hibrid şi despre armata rusă staţionată în regiunea transnistreană ca despre cele mai grave ameninţări la adresa R. Moldova. Aceste două semne ar susţine ideea că temerile experţilor nu ar sta în picioare.
