Vasile Botnaru discută cu istoricul și analistul politic Gheorghe Cojocaru despre necesitatea reformei administrației publice locale evocată de prim-ministrul Ion Chicu.
Gheorghe Cojocaru: „Criticat din toate părțile și nelăudat de nimeni, prim-ministrul Ion Chicu, chiar dacă a promis triplarea salariilor medicilor și cadrelor didactice în plină epidemie și criză economică, a vorbit recent despre necesitatea unei reforme a administrației publice locale. Din 1998 încoace, când s-a trecut pentru un scurt timp la o administrație mai robustă bazată pe județe, nu s-a mai vorbit la nivelul acesta despre imperativul renunțării la actualul sistem, moșit sub regimul sovietic în vremea lui Stalin, în 1947. Nici fostele guverne proeuropene, de după 2009, n-au avut realmente pe agendă acest obiectiv al reformei administrației publice locale.”
Europa Liberă: Subiectul județelor era mereu o buturugă mică. Și dacă tot ați deschis această pagină, cum e și firesc, pentru că sunteți istoric, vreau să vă întreb: de ce Stalin a demontat județele în Basarabia la vreo trei ani după război, care a fost scopul și raționamentul urmărit atunci de diriguitorii de la Moscova?
Gheorghe Cojocaru: „Raționamentul urmărit a fost trecerea ireversibilă a teritoriului dintre Prut și Nistru, cuprins în cadrul fostei RSS Moldovenești, amintim, pe făgașul vieții sovietice. Nici nu se putea altfel, mai ales că pe celălalt mal al Nistrului județele fostelor gubernii țariste au fost înlocuite cu raioane încă la începutul anilor ‘20 ai secolului trecut. Transplantul de sistem administrativ sovietic din stânga în dreapta Nistrului s-a făcut în scopul uniformizării controlului administrativ și politic pe întreg teritoriul Republicii Moldovenești, care trebuia organizată și administrată după modelul altor entități unionale. Însă, spre deosebire de Ucraina sovietică sau de Federația Rusă, în care raioanele erau o verigă administrativă subordonată regiunilor, în RSS Moldovenească, cu un teritoriu mult mai mic, raioanele au rămas unitatea administrativă de bază în toată perioada existenței puterii sovietelor.”
Europa Liberă: Trebuie să recunoaștem că însuși cuvântul „județ” trezea repulsie la fanii regimului sovietic și nici nu se ajungea la discuții mai profunde despre randament. Să vă întreb: cât de eficient a fost acest sistem administrativ de împrumut?
Gheorghe Cojocaru: „Da, raportat la sarcinile și menirea sa, pare că a fost unul cât se poate de eficient, mai ales că, în realitate, sistemul acesta administrativ sovietic a funcționat de la bun început ca o anexă a aparatului de partid. După prăbușirea partidului-stat și eliminarea controlului fostului Partid Comunist, sistemul a rămas, practic, intact, chiar dacă umplut cu un nou conținut. Numai că, în condițiile unui stat cu resurse modeste, cum este Republica Moldova de astăzi, acest sistem s-a dovedit a fi tot mai costisitor și tot mai birocratizat.”
Europa Liberă: Nu avem noi timp să desfacem firul în patru, de exemplu, să vorbim despre raioane create artificial pentru mofturile cuiva. Se zice asta despre raionul Cantemir, bunăoară, dar ați vorbit practic despre o diagnoză care l-a determinat, presupun, pe actualul premier să ceară o reformă a administrației publice locale. Ne putem aștepta cumva că o să vrea să se revină la județe?
Gheorghe Cojocaru: „Nu știm cât de departe merge această inițiativă a prim-ministrului, dar cert este că la baza acestei inițiative stă un calcul contabil corect, în fond, și acest calcul al prim-ministrului nu se împacă, după cum se vede, cu socoteala de la președinție. Când președintele Dodon, cu gândul la alegerile prezidențiale din toamnă, începe să bată tot mai des drumurile acestor raioane, iată că inițiativa șefului guvernului apare de-a dreptul inopinată. Reformă da, dar să nu sufere cetățenii, consideră președintele și, după cum se vede, are dreptate, mai ales că și el e, până la urmă, un cetățean.”
