Pot să fie semne că lucrurile înaintează, că ancheta înaintează dar fiind în ajun prezidențiale, pot fi și numai gesturi electorale. Europa Liberă a stat de vorbă cu istoricul Gheorghe Cojocaru.
Gheorghe Cojocaru: „Declarația președintelui Dodon precum că s-a recuperat deja circa o jumătate din miliardul de dolari dispărut în urma „furtului secolului” nu numai că n-a produs vreo senzație, dar și în loc să fie știrea zilei sau a săptămânii cel puțin, a trecut practic neobservată și necomentată în spațiul public. Cifrele de miliarde de lei recuperați, potrivit președintelui, sau sechestrul de miliarde asupra unor bunuri ale celor suspectați de marea fraudă bancară nu mai impresionează pe nimeni în aceste timpuri complicate de pandemie și de secetă necruțătoare.”
Europa Liberă: Președintele se declară optimist și promite să aducă și restul banilor acasă, fiind vorba de sute de milioane de dolari cash care au fost scoși în exteriorul Republicii Moldova. De ce, totuși, nu toată lumea împărtășește optimismul președintelui, vorba aia cu vrabia din mână și cea de pe gard, mai ales că banii ăștia ar fi extraordinar de utili pentru Republica Moldova?
Gheorghe Cojocaru: „Da, cele declarate de președinte ar trebui să fie o veste bună pentru toată lumea, numai că miliardele recuperate și vărsate deja în vistieria statului, despre care a vorbit președintele Dodon, nu se văd, nu se simt și nu produc efectele scontate nici în plan economic, nici în plan social. Opoziția acuză că toate aceste miliarde ar fi niște cifre „virtuale”, deși banii furați au fost absolut reali. Dar poate că este încă prea devreme pentru a trage niște concluzii, poate că guvernarea încă mai numără miliardele recuperate înainte de a decide cum și unde să le direcționeze în aceste vremuri de criză globală. După ani de tergiversări cu descâlcirea firului acestui furt și de promisiuni deșarte, astăzi o simplă declarație despre ce și cât s-a recuperat nu este de ajuns și nu poate avea vreun impact, mai ales că nu se știe de la cine au fost recuperate aceste sume.”
Europa Liberă: După ani buni de miopie sau indulgență exagerată, vedem că procuratura caută urmele fraudei la Victoriabank, o instituție bancară care în 2018 s-a purificat, a trecut printr-un purgatoriu supravegheat de Banca Națională, și anume când Banca Transilvania și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare au cumpărat un pachet de acțiuni care până atunci aparținea unor investitori obscuri și care ar fi tras niște sfori periculoase. În fine, ce consecințe credeți că ar putea să aibă ancheta Procuraturii Anticorupție în acest caz asupra sistemului bancar în ansamblu?
Gheorghe Cojocaru: „Totul depinde de corectitudinea investigațiilor și de rezultatele anchetei. O eventuală aducere a Victoriabank pe băncile acuzației, dacă se va dovedi implicarea acesteia în tenebrele marelui jaf din 2014, va pune în mare dificultate această instituție de vârf în sistemul financiar-bancar actual și ar putea genera consecințe nedorite pentru stabilitatea financiar-economică a Republicii Moldova. Este de reținut că BERD-ul, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care a contribuit în anii din urmă la modernizarea Victoriabank, numărându-se astăzi printre acționarii influenți ai băncii, și-a declarat speranța și încrederea față de o anchetă corectă și transparentă. Pe de altă parte, neconfirmarea acuzațiilor va consemna un eșec al anchetei și va afecta credibilitatea instanțelor de investigație și judecată, ridicând semne de întrebare asupra scopurilor urmărite în realitate în procesul care, iată, se anunță.”
Europa Liberă: Recent am avut un interviu cu un expert în materie bancară care sugera cumva că procuratura acționează arbitrar, dacă nu chiar abuziv și sugera că asta ar fi ca și cum Dvs. ați cumpăra o casă, ați deveni proprietar de bună-credință și după aia vine procuratura și vă scotocește prin debara, pentru că proprietarul precedent a avut probleme cu poliția. Evident, noul proprietar are dreptul să se indigneze că i-ar afecta cumva reputația în fața vecinilor. În fine, o să vedem cum evoluează această anchetă, dar, până promite să recupereze prejudiciul bancar, președintele Dodon, dar și liderul democrat Pavel Filip, partenerul de tandem de guvernare, s-au adresat misiunilor diplomatice, deci tot străinătății, să facă donații pentru agricultorii loviți de secetă. Cum vi se pare acest SOS?
Gheorghe Cojocaru: „Este o situație cu totul și cu totul ieșită din comun, dar în legătură cu acest apel din ultimele zile al președintelui Dodon, asistat de liderul democrat Pavel Filip, acest apel reliefează o dată în plus drama pe care o trăiesc astăzi fermierii, în special cei din sudul și centrul Republicii Moldova, aduși în prag de faliment de seceta din acest an, totodată scoate în evidență și incapacitatea statului de a le veni în ajutor. Deși situația este extrem de complicată, soluții, după cum s-a văzut și la discuțiile recente ale guvernării cu reprezentanții opoziției - PAS și DA -, pot fi găsite, inclusiv cu ajutorul aceluiași sector financiar-bancar.”
