Linkuri accesibilitate

Veaceslav Negruța: Atâta timp cât procurorii oferă puțină informație, sechestrul de la Victoriabank pare o măsură abuzivă


Veaceslav Negruța, în studioul Europei Libere de la Chișinău

Un punct de vedere al expertului Transparency Moldova, în trecut ministru al finanțelor în Guvernul Filat.

Procurorii anticorupție au cerut, iar instanța le-a dat curs cererii de a pune sechestru pe active în valoare de aproape două miliarde de lei de la Victoriabank, într-un dosar legat de devalizarea sistemului bancar din 2014. De ce acum și ce trebuie să înțelegem din acest caz? O discuție cu ex-ministrul finanțelor Veaceslav Negruța, expert Transparency Moldova.

Interviu cu ex-ministrul finanțelor Veaceslav Negruța despre sechestru de la Victoriabank
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:35 0:00
Link direct

Veaceslav Negruța: „Bună observație - de ce acum? În primul rând, dacă vorbim de investigarea fraudei bancare care s-a întâmplat în 2014, cu certitudine acțiunile dacă ar fi fost aplicate atunci, între 2014 până în 2019, să zicem, efectul ar fi fost mult mai benefic pentru protejarea interesului public și șansele de recuperare a mijloacelor ar fi fost mult mai mari. Am văzut că Procuratura Generală la acel moment era preocupată cu altceva, decât cu investigarea fraudelor.

E bine că sunt mișcări pe investigarea fraudelor, doar că aici apare o întrebare: Victoriabank, de rând cu alte două bănci, a trecut printr-un proces impus de Banca Națională de transparentizare a acționariatului. Deci, acele pachete problematice care au existat la trei bănci, inclusiv Victoriabank, în 2018 au fost prin impunerea de către Banca Națională vândute către un alt proprietar. Și acum acțiunile care se întâmplă în aceste zile ar necesita o claritate și delimitarea fraudelor și a persoanelor implicate în fraudele bancare de noii proprietari, care sunt de bună-credință, cel puțin asta spune și Banca Națională, necesită a fi respectată delimitarea acestor două categorii: unu - frauda și cei implicați în frauda din 2014 și doi - cei care în 2018 au devenit proprietari ai băncii Victoriabank.

Banca trebuie să funcționeze mai departe și e bine că Banca Națională a intervenit cu un comunicat, care clarifică cât de cât poziția oficială a Băncii Naționale. Putem desluși două lucruri: unu, că Victoriabank are performanță în tot ce se cheamă guvernanța bancară și acele măsuri impuse forțat de Banca Națională au adus banca în albia normalității. Să nu uităm că, în 2016-2017, Victoriabank avea probleme cu portofelul de credite proaste de câteva miliarde de lei și multe lucruri s-au schimbat odată cu schimbarea proprietarilor, cel puțin, noi cunoaștem cine sunt proprietarii, ceea ce nu era cunoscut până în 2018. Și anume organele de urmărire ar fi trebuit să se impună să afle cine sunt persoanele din umbră la mai multe bănci comerciale din Republica Moldova, fapt care a și facilitat fraude și alte lucruri urâte care s-au întâmplat.

Dar, revenind la comunicatul Băncii Naționale, deci un lucru deslușit ține de activitatea Victoriabank. Și al doilea moment este că Banca Națională salută deschiderea noilor proprietari și a administrației Victoriabank de a colabora cu organele de anchetă și, într-adevăr, acest lucru este salutabil, ori mai multe instituții bancare au fost menționate inclusiv în raportul Kroll din 2015 și cel din 2017 ca participante la anumite mișcări de fonduri și fluxuri financiare care s-au întâmplat, în special, în 2014, în luna noiembrie.

Prin această deschidere presupun că procurorii vor avea acces la suficientă informație pentru a califica ulterior și din punct de vedere juridic implicarea și responsabilitatea foștilor proprietari sau a managerilor acestei instituții bancare.”

Europa Liberă: Dar tot din comunicatul remis de Victoriabank am înțeles că ei consideră că aceste acțiuni ar reprezenta și o amenințare a stabilității financiar-bancare, și o piedică în dezvoltarea Republicii Moldova?

Veaceslav Negruța: „Lucrurile aveau să fie mult mai simple de înțeles și explicate publicului inclusiv dacă procurorii asigurau și o comunicare minim necesară în astfel de situație. Pe de altă parte, Victoriabank, dacă e vizată în investigarea instrumentată de procurori, trebuia să fie informată pentru a-și proteja interesele ca instituție bancară, dar și interesele proprietarilor care au venit în 2018 și ar trebui să fie la curent cu toate lucrurile care se întâmplă în jurul acestei bănci. E adevărat că, indirect, astfel de informații când lipsesc apar fel de fel de speculații sau informații care ar putea, indirect, să afecteze activitatea instituției bancare.”

Europa Liberă: Mai există o îngrijorare și din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, BERD este acționar la Victoriabank și spune că cu îngrijorare a aflat despre aceste acuzații intentate de Procuratura Anticorupție a Republicii Moldova împotriva acestei entități bancare și despre mandatul instanței care autorizează procuratura să pună sub sechestru activele Victoriabank.

Veaceslav Negruța: „Atâta timp cât este prea puțină informație de la procurori, acest sechestru de active pare a fi o măsură abuzivă și, din punctul acesta de vedere, BERD corect își expune poziția având grijă și de Banca Transilvania care este acționar la Victoriabank, dar și BERD este acționar cu un pachet anume în această instituție.

Să nu uităm un lucru important, au fost scurgeri în spațiul public despre așa-numita interogare a unei persoane...

Și din punctul acesta de vedere, îngrijorarea este relevantă și pertinentă, dar aceste măsuri de sechestru ar trebui să aibă și o explicație logică din partea procurorilor, pentru că, pe de o parte, avem investitor strategic afectat – BERD - și investițiile trebuie să fie protejate sau cel puțin instituțiile care au investit aici ar trebui să aibă dreptul să-și protejeze activele în instanță în cazul când sunt sub o oarecare amenințare. Să nu uităm un lucru important, au fost scurgeri în spațiul public despre așa-numita interogare a unei persoane…”

Europa Liberă: A lui Veaceslav Platon atunci când, în prezența dlui procuror general Stoianoglo, Platon a spus că ar avea un scenariu cum poate fi readusă Victoriabank acasă.

Veaceslav Negruța: „Exact… Din punctul acesta de vedere, vedem că acțiunile aparent corelează cu cele declarate de Platon în acea sesiune de master-class oferită procurorilor și refuz să cred că există, cum să zic, o coordonare din partea cetățeanului Platon a acțiunilor procurorilor, cred și sper că acțiunile procurorilor sunt unele independente, dar această corelare există, pentru că e exact corelarea între cele spuse și cu acțiunile procurorilor. Din punctul acesta de vedere, procurorii trebuie să facă o claritate și să ne spună foarte clar care este implicarea și dacă este implicarea cetățeanului Platon. Zic de această situație din simplul motiv că persoana respectivă împreună cu alți actori, inclusiv politici, în 2014 au fost beneficiari și parteneri în această afacere numită Victoriabank, iar ulterior au devenit cumva dușmani care au intrat într-un conflict.”

Europa Liberă: Deci, vă referiți la tandemul Platon-Plahotniuc?

Acțiunile care se întâmplă la Victoriabank ar putea să fie cumva interpretate ca o reglare de conturi...

Veaceslav Negruța: „Da, și cu implicarea lui Șor la o anumită etapă. Acest război care a existat în perioada 2014-2016 între deținătorii – direcți sau indirecți, prin persoane interpuse – a pachetului netransparent la Victoriabank și-a lăsat amprenta în memoria noastră că acțiunile care se întâmplă la Victoriabank ar putea să fie cumva interpretate ca o reglare de conturi între grupuri care la un moment dat au beneficiat de această bancă în detrimentul altui grup care acum ar dori să-și ia revanșa. Și ar fi contraindicat dacă Procuratura Generală devine un instrument în această reglare de conturi. Eu cred că nu e așa și procurorii au propria investigație, iar interesele investitorilor cum e BERD și Banca Transilvania vor fi integral protejate, pentru că în cele din urmă sunt investitori și proprietari de bună-credință, care în 2018 au procurat acest pachet de acțiuni sub atenta privire și monitorizare din partea Băncii Naționale care a impus această înstrăinare a pachetului problematic de 39 la sută de la Victoriabank.

Din punctul acesta de vedere, chiar era indicat și Banca Națională să vină în spațiul public cu o anumită clarificare. Un alt moment care vizează BERD, pentru că se vede și o contradicție, și o atitudine disproporționată din partea guvernării vizavi de BERD, să nu uităm că în ultima ședință în plen un consilier din guvern în timp-record, în doar câteva ore a reușit să promoveze o modificare la Legea cu privire la combaterea spălării banilor, operând aprobare și la guvern, și discuții în comisii, și în ședința în plen deja adoptată în prima lectură.”

Europa Liberă: Vă referiți la consilierul premierului, dl Eșanu?

Veaceslav Negruța: „Exact! Atunci consilierul a motivat că, de fapt, e sugestia celor de la BERD de a avea această modificare operată în Legea cu privire la combaterea spălării banilor. Deci s-a prezentat ca argument dialogul pe care îl au autoritățile cu BERD, deși argumentele sunt total irelevante în cazul respectiv.”

Europa Liberă: OK, dar și Procuratura Anticorupție într-un comunicat de presă spunea că procurorii urmăresc recuperarea prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunilor de spălare de bani în interesul unui grup criminal organizat și abuz de serviciu?

Veaceslav Negruța: „Este un aspect, care ziceam, de invocare a poziției BERD în dialogul cu autoritățile de aici și, pe de altă parte, vedem acum acțiunile care nu se leagă în această logică de dialog cu BERD, când e vizată Victoriabank, care e un activ – direct sau indirect – în proprietatea BERD și Banca Transilvania. Ar fi foarte importantă această claritate și delimitare între: unu - investigarea fraudelor și responsabilizarea persoanelor direct implicate în acele fraude bancare care s-au întâmplat și responsabilizarea factorilor de decizie în acele bănci comerciale menționate inclusiv de Kroll și, pe de altă parte, de interesul și proprietatea obținută de noii proprietari, în cazul de față la Victoriabank fiind proprietari cu bune intenții, de bună-credință.”

Europa Liberă: Și totuși, 1,9 miliarde de lei e o sumă bunicică, dacă ținem cont că ar putea să fie luată această sumă dintr-o bancă comercială, așa cum se spune, figurantă în dosarul vizând frauda bancară, dar prin acest gest autoritățile vor să demonstreze că banii furați se întorc sau ce se mai urmărește?

Veaceslav Negruța: „E nevoie de a fi urmăriți cei implicați în fraudele bancare. Și dacă sunt factori de decizie sau foștii proprietari de la Victoriabank implicați și sunt suficiente probabil că informații, inclusiv prezentate de Banca Națională celor de la Kroll și cei de la Kroll le-au spus în spațiul public și alte informații. Deci, în cazul de față persoanele respective trebuie să fie urmărite și activele acestora care, din câte înțeleg, nu mai sunt la Victoriabank. Și pare a fi un pic depășită, dezechilibrată această acțiune de urmărire și sechestru aplicată pe activele Victoriabank care acum, la acest moment, e proprietatea altui proprietar, care, aparent, nu are nicio treabă cu evenimentele care s-au întâmplat în 2014.”

Europa Liberă: Eu am vrut să vă aduc la gândul dacă cumva totuși guvernanții vor să le demonstreze cetățenilor că ei sunt cei care încep să aducă banii furați în haznaua statului.

Veaceslav Negruța: „În primul rând, să sechestrezi și să lipsești alt proprietar de bunuri și de active achiziționate corect nu cred că ajută prea mult autoritățile și nu convinge deloc că miliardele revin. E adevărat că autoritățile sunt tentate, în special în diverse campanii electorale și, mai ales, având alegeri în noiembrie sunt tentate să raporteze că au fost impuse sechestre pe miliarde, că au fost readuse din miliardul furat înapoi acasă, ceea ce, de fapt, sunt niște falsuri și manipulări, pe care autoritățile le-au practicat de-a lungul anilor. Din furtul miliardului, din acea operațiune de fraudare a sistemului bancar care s-a întâmplat în noiembrie 2014, deocamdată, n-a fost recuperat nimic; toate recuperările s-au făcut doar prin vinderea de active ale celor trei entități bancare aflate în procedură de insolvabilitate și nicidecum n-au fost recuperate mijloace de la beneficiarii finali, care au fost marii profitori ai acestui furt al miliardului.

Faptul că s-a impus sechestru pe niște active, eu sunt sigur că, în cazul unui proces corect și echitabil, proprietarii își vor putea proteja activele care au fost sechestrate din simplul motiv că achiziția lor în 2018 a unei bănci nu poate fi considerată coparticipare la o fraudă întâmplată în 2014. Lucrurile sunt probabil că mult mai sensibile din punct de vedere juridic. Economic vorbind, e bine că ancheta are loc, având rapoarte făcute inclusiv de comisia parlamentară Slusari, care a fost un mare ajutor și un mare imbold pentru procurori ca să-și pornească investigația pe bune și să nu o mimeze cum s-a întâmplat în anii anterior, e bine că ancheta se mișcă, important este să fie una corectă.”

Europa Liberă: Dar ancheta se mișcă și datorită faptului că Veaceslav Platon ar fi o sursă imensă de informație în tot ce ține de persoana lui Vladimir Plahotniuc și furtul miliardului?

E bine dacă procurorii au propria linie de investigare, de recuperare și de protejare a interesului public...

Veaceslav Negruța: „Oricare persoană implicată la diverse etape, fiind parte a acelor evenimente care s-au întâmplat sau a acelor fraude bancare, e binevenită orice cooperare și informație prezentată de ei, pentru că nimeni decât co-participanți, co-parteneri în furturile de miliarde și în fraudele bancare nu știe mai bine decât alții. Nici procurorii nu pot să știe toate detaliile decât cei care au coparticipat. Și dacă este deschidere de a furniza informație, e important ca procurorii să folosească această informație, dar în niciun caz să nu se lase a fi trimiși pe piste false, având în vedere că persoanele respective sunt și cu anumite interese, inclusiv de obținere a anumitor active de care au fost forțați să se dezică la o anumită etapă de către cei care au controlat ulterior procesele, din 2014 până în 2019. E bine dacă procurorii au propria linie de investigare, de recuperare și de protejare a interesului public.”

Europa Liberă: De ce nu mai auzim nimic despre cei care figurau în raportul Kroll din partea Băncii Naționale, fostul guvernator Dorin Drăguțanu, viceguvernatorul Emma Tăbârță? De ce procurorii nu spun nimic?

Veaceslav Negruța: „Probabil că procurorii au o tactică a lor de a investiga cazul și de a lucra diverse episoade și implicări ale factorilor de decizie, fie că din interiorul băncilor comerciale sau din interiorul Băncii Naționale. Au fost informații oferite publicului inclusiv de Banca Națională și de Procuratura Generală referitoare la câte persoane din Banca Națională sunt învinuite în dosarul fraudelor bancare, care e statutul lor în prezent și, cel mai probabil, își așteaptă rândul fiecare episod în parte să ajungă pe masa judecătorilor. Ține de procurori cum vor prezenta și cum vor pleda în instanță vizavi de argumentele și învinuirile aduse unor factori de decizie.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG