Statistica exportului produselor autohtone pe piaţa UE arată o evoluţie impresionantă şi atinge cota de 65 la sută. Dar mai presus de cifre şi procente se află calitatea produselor. Pentru a extinde gama de mărfuri agroalimentare destinate piețelor din exterior e nevoie de consolidarea sistemului de control al siguranței alimentelor, ne-a spus directorul Agenţiai Naţionale de Siguranţă a Alimentelor, Gheorghe Gaberi, într-un interviu realizat în ajun.
Europa Liberă: ANSA ar trebui să reprezinte cartea de vizită a producătorilor autohtoni. Implementarea reformei instituției trebuie să aducă valoare adăugată economiei şi să contribuie la promovarea produselor autohtone pe piața internațională. Cinci milioane de euro este o sumă alocată în cadrul câtorva proiecte pe care le gestionați actualmente. Ar trebui să ajustați activitățile operatorilor din sectorul agro-alimentar la standarde europene. Vă reușește? Ce faceți? Cum trebuie să faceți?
Gheorghe Gaberi: „Trebuie să transformam această instituției într-una conformă standardelor europene. Toate procedurile de inspecţie şi control trebuie să fie ajustate la cerinţele UE, să creăm o rețea de laboratoare de referință acreditate la nivel internaţional, dotate cu echipament şi cu tot instrumentarul necesar pentru asigurarea controlului parametrilor de siguranţă a alimentelor. Trebuie să instruim personalul Agenţiei ca să posede metodele moderne de control. Trebuie să implementăm sistemele informaționale care ar reduce substanțial timpul necesar pentru obţinerea actelor de certificare a produselor destinate atât pieței interne, cât şi celor externe. În structura exporturilor ponderea pieţei europene este semnificativă. Exportăm o gamă largă de produse vegetale: struguri de masă, miez de nucă, nuci în coajă, cereale, produse din cereale şi alte produse agro-alimentare.”
Europa Liberă: Dar nu e prea puţin pentru Moldova, care e numită ţară agrară?
Gheorghe Gaberi: „Desigur că e puţin. Noi ne-am dori mai mult. Pentru a avea acces pe piaţa UE, în special cu produse de origine animalieră, trebuie să modernizăm acest sector, să-l ajustăm la exigențele europene.”
Europa Liberă: Aţi promis că veţi exporta în UE produse de carne şi lapte în acest an?
Gheorghe Gaberi: „Nu am promis în acest an. Am promis că vom face tot posibilul ca până la finele anului să fim pregătiţi ca misiunele de evaluare să ne permită aceste exporturi.”
Europa Liberă: Dar are Moldova ce exporta din moment ce unii cetăţeni sunt nemulţumiţi că pe tejghelele din magazinele din Moldova ajung produse lactate mai mult din prafuri pregătite?
Gheorghe Gaberi: „Trebuie să fortificăm acest sector, fiindcă mai asigurăm consumul intern cu cantităţi semnificative de produse provenite din import. Pentru a proteja interesele consumatorilor este mult mai favorabil să se consume carne proaspătă fabricată aici, decât carne congelată adusă de peste mări şi ţări. Mai există loc pe piaţa internă pentru a substitui importurile şi a asigura consumatorii cu produse de înaltă calitate, atât produse lactate, cât şi cele din carne, ouă. Potențialul este mare.”
Europa Liberă: De ce trezeşte îngrijorare, nelinişte în rândul cumpărătorilor faptul că în magazine produsele lactate sunt doar din prafuri?
Gheorghe Gaberi: „Nu este corect că sunt doar din prafuri. Totodată, praful este din lapte natural. Ei trebuie să înţeleagă că producătorii când utilizează praful din lapte produsul este mai scump. Este o procedură tehnologică în perioadele când cantităţile de lapte nu sunt suficiente. Praful din lapte este un produs fabricat din lapte pur. Nu este dăunător, are aceleaşi calităţi nutritive.”
Europa Liberă: Achiziţiile de lapte natural la cât se estimează?
Gheorghe Gaberi: „Se estimează la o cantitate de peste 600 de mii de tone. În principiu, asigurăm consumul intern. Însă producerea are un caracter sezonier. În lunile de primăvară, vară şi toamnă cantităţile de lapte sunt mai mari, iar în perioada iernii procesatorii, mai ales cei care exportă produse lactate, noi exportăm cantităţi destul de semnificative în Federaţia Rusă, Kazahstan, în alte pieţe, au nevoie de materie primă şi atunci folosesc aceste produse. Consumatorii trebuie să ştie însă că praful de lapte se produce la toate fabricile de procesare a laptelui atunci când cantităţile sunt excesive.”
Europa Liberă: Era vorba şi despre praf de ouă să expoerte Republica Moldova. Deocamdată se pare că nu există însă agenţi economici preocupați, interesaţi de această afacere.
Gheorghe Gaberi: „Exact. Republica Moldova are drept de export a prafului de ouă pe piaţa UE, însă, din păcate, nu avem nici un producător care ar putea să beneficieze de aceste oportunități. Ne-am adresat către mediul de afaceri că trebuie să lucrăm în acest domeniu pentru a valorifica această oportunitate.”
Europa Liberă: Cât de eficiente sunt controalele şi laboratoarele la hotarul Republicii Moldova, acolo de unde vine pe piaţa autohtonă mărfurile de import?
Gheorghe Gaberi: „Pe parcursul anului 2016 au fost puse în funcțiune trei puncte de control sanitar şi veterinar la frontiera ţării, în punctele de trecere Tudora, portul internaţional Giurgiulești şi la Criva. La finele lunii mai va fi dat în exploatare încă un punct de control sanitar şi veterinar la Leuşeni. Acesta va fi cel mai mare. Va avea şi subdiviziune de control a animalelor vii care sunt importate din UE. Prin acesta încheiem rețeaua de puncte de control şi modernizarea lor în strictă conformitate cu exigenţele europene. Aceste puncte au fost proiectate cu sprijinul experţilor din UE şi dotate la cel mai înalt nivel. Facem deja controale, prelevăm probe de la produse alimentare. Pe parcursul anului trecut au fost depistate peste 176 de neconformități şi aceste produse nu au fost acceptate pentru a fi introduse în ţară.”
Europa Liberă: Au avansat negocierile cu partenerii ruşi pentru ca să se exporte şi pe piaţa rusă o gamă mai variată de produse din Republica Moldova.
Gheorghe Gaberi: „Sunt cunoscute restricţiile impuse de Rusia la mere, prune, vinuri şi alte produse de origine vegetală. În ce priveşte produsele animaliere, avem întreprinderi atestate care exportă în piața Federația Rusă atât carne de bovină, ovină, cât şi a produselor lactate. Relaţiile noastre cu partenerii şi colegii noştri din Federaţia Rusă au avansat. Suntem în aşteptarea câtorva misiuni de evaluare pentru a decide procedurile de furnizare a produselor vegetale, în primul rând a fructelor. Ne pare bine că au acceptat ideea noastră de a sprijini producătorii, în special a întreprinderilor care se ocupă de colectarea fructelor, procesarea lor post-recoltare, adică pentru a garanta că aceste fructe sunt din Moldova şi corespund tuturor exigențelor.”
Europa Liberă: Mai există șanse să fie înlăturat definitiv embargoul pentru vinurile moldoveneşti?
Gheorghe Gaberi: „Ne rămânem să credem. Cinci întreprinderi deja au fost inspectate.”
Europa Liberă: Cu consimțământul Dvs.?
Gheorghe Gaberi: „Da, am conlucrat cu Rospotrebnadzor. Au fost experţi, au rămas mulţumiţi de nivelul de siguranţă la aceste întreprinderi – Cricova, Chateau Vartely, MIMI, Lion Gri, Moldiugvin – şi au rămas surprinşi de vinul care se produce.”
Europa Liberă: Decisivă e decizia politică?
Gheorghe Gaberi: „Decizia politică deja a fost luată, atunci când s-a convenit ca aceste întreprinderi să fie inspectate de experţi.
O problemă mare este că majoritatea întreprinderilor şi-au pierdut deja partenerii din Rusia..
Aceste întreprinderi lucrează deja cu partenerii lor şi aleg gama de produse care vor fi furnizate către Federaţia Rusă. O problemă mare este că majoritatea întreprinderilor şi-au pierdut deja partenerii din Rusia şi încep acest proces de la zero. Va dura ceva timp, dar lucrurile merg spre bine.
Sperăm că vinurile vor reveni mai ales că au fost solicitate de partea rusă. Au fost şi adresări din partea reţelele comerciale ruse care au cerut să li se permită să importe vinuri de la aceste întreprinderi din Moldova.”
Europa Liberă: Partenerii ruşi nu mai ale pe sprânceană furnizorii de mărfuri din Republica Moldova?
Gheorghe Gaberi: „Reţelele comerciale din Federaţia Rusă au propriile tehnologii de conlucrare cu partenerii. Se lucrează, dar procedurile de decizie sunt de lungă durată. Deja au fost expediate mostre pentru a trece testul de laborator.”
Europa Liberă: Aveţi o evidenţă a ceea ce exportă exportă agenţii economici din UTA Găgăuzia, din regiunea transnistreană?
Gheorghe Gaberi: „Avem, desigur. Statisticile exporturilor există fiindcă mărfurile pleacă din toate regiunile Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Rămân a fi mai favorizate aceste două zone?
Gheorghe Gaberi: „Au fost, dar exporturile nu au fost atât de masive acolo. Companiile cu drept de export din autonomia găgăuză nu au valorificat din plin acest lucru fiindcă mai există probleme de preţ. Problema cheie în relaţiile cu Federaţia Rusă sunt taxele vamale care urmează să fie anulate.”
Europa Liberă: Aţi mai vorbit încă în 2016 despre anularea acestor taxe care au fost unilateral impuse de Rusia, dar greu se urnește carul din loc.
Gheorghe Gaberi: „Taxele au fost introduse printr-o hotărâre de guvern, urmează a fi anulate prin aceeaşi procedură. Avem stipulată această obligațiune a părţii ruse în protocolul ședinței comisiei mixte. Urma ca autorităţile din Rusia să ia decizia.”
Europa Liberă: Aveţi promisiunea partenerilor ruşi când vor fi ridicate aceste restricţii?
Gheorghe Gaberi: „Nu este o promisiune, este o parte componentă a protocolului şedinţei comisiei mixte unde părţile s-au obligat să facă acest lucru. Nu există un termen fix stabilit, dar sperăm că acest lucru se va întâmpla curând. Partea moldavă tot timpul a insistat categoric să revenim în albia acordului de liber schimb semnat cu Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Dar partenerii ruşi sunt supăraţi că aţi semnat Acordul de Asociere, implicit cel de liber schimb cu UE şi pentru asta mai frânează, mai stopează această ridicare de restricţii.
Gheorghe Gaberi: „Ei au declarat de mai multe ori care este motivul introducerii acestor restricţii. Sper că s-au schimbat şi acolo viziunile. În discuţii s-a constatat că acest acord nu contravine absolut deloc acordului de liber schimb cu Federaţia Rusă şi fiecare parte are dreptul să aibă relaţii comerciale cu alte state.”
Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că partea rusă ar putea să se împace cu gândul că Moldova are acest acord de asociere semnat cu UE şi ar trebui să lase ţara în pace?
Gheorghe Gaberi: „Ne-am dori acest lucru. Vrem relaţii bune şi cu Federaţia Rusă. La moment şi Federaţia Rusă are nevoie de relaţii cu Republica Moldova, mă refer la domeniile agricultură, semince, material săditor, înființarea de plantaţii multianuale. A existat tot timpul o cooperare între ţările noastre. Avem şi soiuri comune de plante create cu parteneri din Rusia, care la moment nu pot fi expediate pe această piaţă. Urmează să insistăm şi să restabilim aceste relaţii de bună colaborare.”
