La început de toamnă, viticultorii moldoveni se bucură de recolta bună, dar se plâng că fabricile le oferă plăți de nimic pe roadă. O problemă care se repetă, o problemă s-ar putea spune sistemică, pentru că este legată de faptul că se cultivă soiuri vechi de struguri, folosiți în producția de vin pentru piața din Rusia, care este parțial blocată. O altă problemă este faptul că micii producători nu pot asigura, singuri, cantitatea și calitatea de struguri cerute de vinificatorii care produc pentru piețele europene. Sunt unele din concluziile preşedintelui Asociaţiei producătorilor şi exportatorilor de struguri, Gheorghe Gaberi, cu care a stat de vorbă Valentina Ursu.
Gheorghe Gaberi: „Producătorii mici de struguri, cei care au obținut plantațiile în urma împărțirii viilor din gospodăriile colective la momentul de față dispun de loturi extraordinar de mici de struguri, care sunt crescuți așa cum a considerat fiecare stăpân al plantației, iar vinificatorii, cei care sunt beneficiarii acestor struguri trebuie să producă vin de soi. Pentru a face vinul de soi ca să-l poată vinde, ei trebuie să aibă un lot de struguri de 50-100 de tone, care sunt recoltați strict atunci când și-au atins parametrii pentru a obține acest vin, adică conținutul de zahăr, de acid și alți parametri de calitate a strugurilor. De aceea, în situația când nu există o cooperare bună cu vinificatorii este complicat să fie vânduți acești struguri.”
Europa Liberă: Dar de ce anul trecut s-a putut să fie vândut un kilogram de struguri cu patru lei, iar anul acesta nici măcar cu doi?
În situația când nu există o cooperare bună cu vinificatorii este complicat să fie vânduți acești struguri...
Gheorghe Gaberi: „Păi, anul trecut s-au cumpărat acești struguri, s-a produs o cantitate foarte mare de vinuri din ei, care nu și-a găsit desfacerea, încă sunt la fabrici cantități foarte mari de vinuri din roada anului trecut și vinificatorii au probleme chiar și în ceea ce ține de vase unde să păstreze acest vin. De aceea a fost o situație în an, acum s-a repetat. Anul trecut au fost procesați foarte mulți struguri de masă de soiul Moldova, care din cauza ploilor nu au avut o calitate bună pentru a fi exportați în stare proaspătă. De asemenea, aceste vinuri se află în depozitele vinificatorilor și de aceea s-a creat această problemă, dar ea nu a apărut acum, ea a apărut în ultimii 5-10 ani, după embargouri, când s-au pus condiții dure ca să avem vinuri de înaltă calitate pentru piețele pe care le avem astăzi pentru desfacerea vinurilor. În țările vinicole există producători mici, dar ei sunt într-o simbioză foarte bună cu cei care preiau strugurii, ei sunt în contact permanent, ei respectă toate tehnologiile ca să aibă acești struguri și-i recoltează la un semnal, într-o zi toți i-au adus și atunci vinificatorii pot să-i proceseze, dar la noi când fiecare vine cu strugurii la poarta fabricii cu o tonă-două, desigur că ei nu pot fi prelucrați decât doar în amestec și atunci se obține un vin de calitate proastă care nu poate să fie vândut.”
Europa Liberă: Fabricile care au achiziționat anul trecut încă strugurii nu au reușit să le plătească celor care i-au livrat. Ce să facă țăranul?
Gheorghe Gaberi: „Este foarte rău că nu s-au achitat, cred că au avut imposibilitate să se achite pentru acei struguri pe parcursul unui an, dacă s-au obligat să-i achite, trebuie să-i achite, fiindcă viticultorii din nou au suportat cheltuielile pe un an întreg din rezervele pe care le-au avut, dar noi știm ce rezerve poate să aibă un viticultor care produce 3-4 tone de struguri și costul lor echivalează cu 10-12 mii de lei. Atunci de unde să aibă bani pentru a îngriji plantația? Ei sunt disperați anume din aceste motive, fiindcă pentru anul viitor nu mai văd ieșirea din acest impas, dacă nu li s-au achitat banii pentru recolta de anul trecut, acum dacă iarăși vor preda strugurii și nu vor fi plătiți, desigur că vor abandona toate aceste plantații și trebuie de găsit o soluție, ceva de făcut pentru ei.”
Europa Liberă: S-a discutat această problemă în cadrul comisiei parlamentare de resort și se pare că acolo au fost avansate câteva idei, printre care Ministerul Agriculturii să găsească bani pentru compensarea eventualelor pierderi pentru producătorii de struguri. Credeți că s-ar putea găsi finanțe?
Gheorghe Gaberi: „În istoria noastră recentă am avut așa ceva în 2013, atunci când au fost interzise merele pe piața Federației Ruse și au găsit bani ca să fie compensate aceste pierderi cauzate de lipsa de piață și s-a plătit pentru fiecare kilogram de mere câte 1,5 lei.”
Europa Liberă: Pentru struguri anul acesta ar fi o soluție?
Gheorghe Gaberi: „O soluție probabil că s-ar putea de examinat și de folosit o parte din bani din fondul care se acumulează, fiindcă există un fond al viticulturii și vinificației în care se transferă de la fiecare viță altoită, de la fiecare tonă de struguri, de la fiecare sticlă de vin sunt alocate resurse în acest fond și trebuie de văzut valoarea acestui fond și o parte din acești bani într-o situație de criză să li se aloce. Aceștia, de fapt, sunt banii acelorași viticultori, care au fost transferați din vânzările de struguri. S-ar putea de examinat această variantă și poate și alte variante, fiindcă îmi amintesc anul 2013, când s-au găsit bani, s-au făcut modificări la buget, au fost alocați banii și au fost plătite aceste compensații cauzate de pierderi. În caz contrar, acești oameni vor rămâne absolut fără resurse de existență, fiindcă ei nu au alte venituri. Doar acestea sunt veniturile lor.”
Europa Liberă: Deputații întrebau și Consiliul Concurenței. O întrebare care rămâne fără răspuns: de ce rafturile magazinelor din țară sunt invadate de sucuri de export în detrimentul celor moldovenești, celor autohtone?
Din păcate, sunt puține întreprinderi care produc suc din struguri...
Gheorghe Gaberi: „Și aceasta este o problemă. Au existat mai multe opinii că ar putea fi acești struguri procesați pentru fabricarea sucurilor. Evident că și o parte de struguri de soiurile de masă care nu corespund cerințelor de calitate pentru a fi exportați în stare proaspătă tot ar putea fi utilizați pentru producerea sucurilor. Din păcate, la momentul actual sunt puține întreprinderi care produc suc din struguri și nimeni nu produce concentrat de suc din struguri, nicio întreprindere de la noi și de aceea eu nu știu care ar fi impactul intervenției Consiliului de Concurență, fiindcă trăim într-o economie de piață liberă și nu este o monopolizare poate că, dar se discută demult adoptarea unei legi prin care s-ar stabili niște condiții ca rețelele de supermarketuri să aibă cel puțin 50 la sută pe polițe mărfuri autohtone.”
Europa Liberă: Se pare că este și o inițiativă din partea președintelui care vine cu această idee.
Gheorghe Gaberi: „A fost discutat acest proiect, nu este ceva nou, dar, din păcate, nu a fost adoptat și acest lucru se referă nu doar la struguri, la produsele procesate, dar și la produsele de origine animalieră și altele ai căror producători au aceleași probleme grele de a-și vinde marfa. Rețelele aduc mărfuri în cantități foarte mari din străinătate și cei mici nu se încadrează în cerințe ca să propună un lot mare de marfă omogenă pentru aceste rețele. Dar legea i-ar disciplina, fiindcă România acum doi ani a adoptat o astfel de lege și situația s-a ameliorat în favoarea producătorilor autohtoni.”
Europa Liberă: Și ca să tragem o concluzie. Anul trecut a fost problemă, în 2019 problema se repetă. În 2020 poate fi schimbată situația?
Gheorghe Gaberi: „Situația de la sine se cere să fie schimbată, fiindcă ea nu mai poate continua în așa fel mai departe, pentru că va trebui să trecem la un sistem modern...”
România acum doi ani a adoptat o astfel de lege și situația s-a ameliorat în favoarea producătorilor autohtoni...
Europa Liberă: Dar ce-i sfătuiți pe țărani, să-și defrișeze aceste plantații?
Gheorghe Gaberi: „Trebuie defrișate, statul alocă compensații sau subvenții pentru defrișare și trebuie să înființeze plantații noi cu soiurile care sunt cerute și aceste plantații trebuie să fie coordonate cu vinificatorii. Adică vinificatorul trebuie să știe exact de ce soiuri are nevoie, să știe cine-i produce lui strugurii, trebuie să fie o relație civilizată între vinificatori și viticultori și atunci vor dispărea problemele.”
Europa Liberă: Dar politica ultimilor ani de încurajare a producătorilor de vin a fost să-și diversifice piețele de desfacere, motivându-i să-și crească noi plantații de viță-de-vie pentru a spori calitatea ofertei și asta au făcut-o majoritatea fabricilor de vin.
Gheorghe Gaberi: „S-a făcut mult într-adevăr și s-au înființat plantații, chiar a fost un deficit, știu că nu ajungeau butași, nu a existat suficient material săditor de aceste soiuri, dar și politica de subvenționare tot a fost racordată la aceste cerințe, s-au achitat subvenții mărite pentru soiurile care sunt cerute, pentru a stimula anume înființarea de noi plantații de soiuri care se bucură de cerere și sperăm că vor fi și în viitor. Republica Moldova astăzi se prezintă în lume cu vinurile preponderent fabricate din soiurile autohtone, care au fost apreciate cu multe medalii la cele mai prestigioase concursuri. Adică, precum există în toate țările viticole, și noi trebuie să venim pe piața de vinuri cu niște vinuri care să fie specifice nouă, exact cum georgienii vin cu Rkatsiteli, cu Tsolicouri, cu Saperavi, cu soiurile lor aborigene, autohtone, așa și noi să venim. Și cei care au vinuri din soiurile noastre autohtone, moldovenești, ei au și desfacerea lor, fiindcă sunt cerute, întrucât se investește foarte mult și în promovarea vinurilor. Avem un sprijin foarte mare din partea USAID, deja al doilea proiect finanțează promovarea vinurilor noastre pe piața internațională și Oficiul Vinului și Viei are activități enorme. Chiar nu demult la Snagov s-a terminat Festivalul vinului moldovenesc, dar promovăm ceea ce solicită piața și de aceea trebuie să lucrăm toți în tandem, și vinificatorii, și viticultorii să meargă împreună cu ei. În caz contrar, vor rămâne față în față cu problemele, dar să se reorienteze la această tendință modernă de a lucra în tandem cu fabricile de vin.”
