Cu toate acestea, volumul transferurilor de remitențe, prin bănci, a crescut în R. Moldova.
În luna iunie moldovenii au trimis cel mai mult. Doar prin intermediul băncilor, transferurile din iunie au depășit 143 de milioane de dolari, cu 42% mai mult față̆ de aceeași perioadă a anului trecut. Din UE sunt cele mai multe și mai mari transferuri - 45% din totalul expedierilor.
Defalcate pe țări, cele mai mari transferuri a venit din Israel, Rusia, Italia și Germania.
BNM arată că în prima jumătate a acestui an, transferurile au crescut cu 9,8 % comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent și au depășit 646 de milioane de dolari. Care este explicația acestei dinamici paradoxale? Valentina Ursu a stat de vorbă cu expertul economic Gheorghe Costandachi.
Europa Liberă: Pandemia COVID-19 va diminua volumul remitențelor?
Gheorghe Costandachi: „Noi am văzut în lunile martie și mai o reducere, nu-i atât de mare diminuarea în raport cu perioadele precedente, însă în sumă noi avem mai mult cu 10%.”
Europa Liberă: Cum explicați?
Gheorghe Costandachi: „Prin majorarea consumului, necesității, motivației, cauzisticii de consum. Alții vorbesc despre altceva, dar eu știu exact despre ce vorbesc, fiindcă cei care au avut salarii în Republica Moldova le-au cheltuit în luna martie și de la mijlocul lui aprilie salariu n-au mai primit. Elevii au fost trimiși acasă, pensionarii tot nu aveau, cei care mai trimiteau prin intermediul rutierelor bani n-au avut posibilitate. Și atunci au recurs la căile legale, adică la transferurile bancare. Mai ales în luna iunie remitențele au crescut cu 43% în raport cu aceeași perioadă din anul trecut, dar în termeni strategici vreau să vă spun, perioada medie se va reduce încetișor, iar perioada strategică se va reduce cu totul.”
Europa Liberă: Luați în calcul inclusiv faptul că se reîntregesc familiile, le reîntregesc acolo unde s-au stabilit?
Gheorghe Costandachi: „Exact. Ei nu mai au pentru ce transfera bani încoace.”
Europa Liberă: Și dacă se diminuează volumul lor, atunci ce se întâmplă?
Gheorghe Costandachi: „Nu cred că ar fi o mare tragedie, fiindcă se vor impune alți factori, se vor accesa alte instrumente pentru creșterea economică, deci pentru majorarea exporturilor vedem tot mai mulți, chiar indiferent de guvernări, sunt doritori de a investi aici. Sunt doritori, însă condițiile rămân prea austere pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Aceste remitențe au salvat familiile rămase acasă, au salvat statul Republica Moldova, au fost ele în rol de salvator și rămân a fi?
Gheorghe Costandachi: „Rămân a fi pe rol de salvator financiar, economic, însă nu total, fiindcă remitențele reprezintă doar până la 25-30% din toate fluxurile la intrare de valori în Republica Moldova. Deci, noi avem alte fluxuri – avem importuri, avem împrumuturi, avem granturi, avem multe diferite alte intrări de valută în Republica Moldova, inclusiv de pe piețele financiare internaționale pentru serviciile acordate, pentru exportul de mărfuri ș.a.m.d. Avem diferite tipuri de intrări care per ansamblu formează fluxul mare pe care Republica Moldova îl înregistrează pe parcursul unui an ca flux venituri de peste hotare.”
Europa Liberă: Analizele arătau de unde vin aceste remitențe, dacă până nu demult Rusia s-a menținut pe primul loc, acum s-a schimbat balanța în favoarea banilor veniți din Occident, din Israel. Care este explicația?
Gheorghe Costandachi: „De ce se schimbă coraportul de fluxuri de intrări de valută din Rusia, CSI în raport cu Occidentul? În primul rând, începând cu 2015, au fost impuse foarte multe sancțiuni contra Federației Ruse. Creșterea businessului din Federația Rusă a fost temperată, au fost reduse foarte multe locuri de muncă, inclusiv cele sezoniere, iar cetățenii Republicii Moldova în cea mai mare parte anual, primăvara-toamna, plecau în Federația Rusă pentru lucrările de sezon și în așa fel acele lucrări s-au redus.
Dacă în anii cei mai buni se aflau circa 350-400 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova sezonieri în Rusia, acum cred că 250-300 de mii au reemigrat.
Dacă în anii cei mai buni se aflau circa 350-400 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova sezonieri în Rusia, acum cred că 250-300 de mii au reemigrat, s-au întors în Republica Moldova și, ulterior, s-au reorientat spre Germania, Franța, Italia, Anglia, Spania, Israel și alte țări. Vreau să vă spun că anul 2018 și 2019 au fost decisivi pentru cetățenii Republicii Moldova ca să vină, să stea aici o perioadă de timp, să vadă că nu au ce face, nu au consum de forță de muncă și, respectiv, să emigreze în alte țări. În cea mai mare parte în ultimii ani, 2018-2019, s-a produs o emigrare masivă în Marea Britanie, fiindcă se cunoștea că Marea Britanie va ieși din componența Uniunii Europene și cetățenii noștri au început să migreze încolo masiv.”
Europa Liberă: Cât de judicios cheltuiesc moldovenii aceste remitențe care vin din străinătate?
Gheorghe Costandachi: „Pe de o parte, statul sau instituțiile, administrația statului formează așa condiții ca cetățenii să folosească acești bani pentru consumul de toate zilele și ceea ce vine de peste hotare, același un miliard și 222 de milioane de anul trecut, practic reprezintă doar undeva a opta parte din ceea ce se câștigă peste hotare și 70-75% pleacă la consum. O parte pleacă la consumul de bunuri imobile, la mașini etc. Și mai este o calitate specifică a moldovenilor: să cumpere mașini de lux, apartamente de lux, neavând nicio măsură moral-psihologică.”
Europa Liberă: Dacă parte din aceste remitențe ar fi fost investite, Republica Moldova ar fi arătat altfel, ar fi avut de câștigat?
Gheorghe Costandachi: „În fiecare an calculez remitențele, aceste transferuri, volumul de transferuri anuale care au sosit în Republica Moldova, începând cu anul 2000 până în zilele noastre și îmi vine câteodată a plânge. Dacă până în 2019, între 38 și 40 de miliarde de dolari echivalent valută, adică toate valutele echivalate la dolar – lei românești, ruble rusești ș.a.m.d. Deci, cu această sumă în Republica Moldova trebuia să mergem pe trotuare poleite cu aur, iar cetățenii Republicii Moldova să se întoarcă toți și aibă un salariu cel puțin ca minimumul european...”
Europa Liberă: De ce nu s-a întâmplat acest lucru?
Gheorghe Costandachi: „De aceea că totul a fost dărâmat în folosul consumului de import. La noi, 70-80 la sută din consum se formează din import. Chiar aceleași produse alimentare, pe care noi putem să le creștem sezonier la noi, le importăm din Iran, din România, cea mai mare parte din Ucraina. Nu au fost elaborate politici pentru a facilita investirea acestor remitențe, pe de altă parte, statul nu a avut grijă ca să focalizeze, să gestioneze, să administreze aceste fluxuri inimaginabile pentru un stat cum este Republica Moldova, eu îl numesc quasi-stat, un teritoriu populat de moldoveni și ruși. Îmi pare foarte rău, fiindcă dacă se elibera piața investițională, cel puțin jumătate ca în Turcia să fie sau ca în Israel, Republica Moldova era cred că number one acum la exportul de produse ecologice. În ultimii 30 de ani, pământul fertilizat a început să-și revină de după Uniunea Sovietică, pentru că în timpul Uniunii Sovietice pe terenurile agricole de la noi au fost făcute experimente de intoxicare a acestor terenuri care au un conținut de humus de 75-80%.”
Europa Liberă: Eu discut deseori cu cei care muncesc de ani buni peste hotare, de 15, 20, peste 20 de ani muncesc în străinătate și unii din ei au capital suficient și chiar gândurile lor erau să revină în Republica Moldova, să facă investiții. Este adevărat cu mulți au încercat să își investească banii câștigați în afară aici, în Republica Moldova...
Gheorghe Costandachi: „Și au reușit. Unii au reușit destul de bine.”
Europa Liberă: Sunt unele afaceri reușite, dar foarte multe afaceri au falimentat.
Gheorghe Costandachi: „Da, foarte mulți au falimentat. Toți aruncă vina pe guvernări, pe parlamente, pe oricine, numai nu pe sine. În Republica Moldova dacă cineva vrea să investească, să zicem cineva de peste hotare a acumulat 100 sau 200 mii de euro, ei de sine stătător își fac acele planuri de afaceri, se bagă pe unele piețe pe care nu le cunosc, se aruncă în business fără a cunoaște specificul acelui business. Unii, nu toți. Alții, o bună parte sunt zgârciți. Pentru a face un studiu de fezabilitate, de prefezabilitate, un studiu de piață să vadă că problema este nu în cum să produci. Cum să produci, noi cunoaștem și putem. Cea mai mare problemă în economia de piață este cum să vinzi, arta de a vinde.”
Europa Liberă: Judecata multora e că, dacă investesc astăzi banii, mâine trebuie să aibă profit.
Gheorghe Costandachi: „Exact! Dacă azi am investit, mâine trebuie să am profit și să fie un milion. Nu, oameni buni, o investiție de un milion începe a se răscumpăra numai după 3 ani sau chiar în următorii 5 ani. Pe de altă parte, sunt de acord că nici statul nu a avut politici foarte coerente. Da, este programul PARE 1+1, mai sunt și unele facilități, dar statul nu a pus baza pentru formarea unor afaceri facilitate, chiar statul să fie acel care le acordă acele studii de fezabilitate gratuit.”
Europa Liberă: Cei care și-au închis afacerile, care au falimentat venind cu bani de peste hotare în Republica Moldova, au spus că de vină ar fi birocrația exagerată și corupția. Corupția ucide afacerea cinstită, onestă.
Gheorghe Costandachi: „Da, sunt de acord. Cunosc personal mulți asemenea cetățeni. Corupția și mita, în primul rând, i-au adus la faliment, dar mai este un factor...”
Europa Liberă: Care?
Gheorghe Costandachi: „Cei care sunt mici, venind de peste hotare, ei au văzut cum acolo se fac afacerile și raportează la Fisc corect, plătesc impozitele, fac totul conform legii. Însă statul îi jupoaie, către ei se orientează toate controalele, pe capul lor vin toate instrumentele și bâtele financiare, economice și de sancționare. Deci, statul invers, la început ar trebui să-i scutească de impozite, mai ales pe fermieri.”
Europa Liberă: Și mai este un aspect: există monopoluri în anumite domenii și nu mai este o concurență atât de loială și corectă. Și atunci, cel mic este mai repede înăbușit.
Gheorghe Costandachi: „La noi nu există niciun fel de concurență, la noi există o piață bazată pe legi economice, însă în realitate noi avem monopoluri practic în toate domeniile și acelui mic care investește i se pun condiții: ai vândut cu atâta, dacă nu, stai cu producția ta în câmp mult și bine. Chiar la mine în sat este un om care are 46 de hectare de livadă și a vândut merele, frumoase, cu 1 leu, 1 leu și 50 de bani și nici la suc nu i le primeau. Îmi este jale de ei, fiindcă statul aici nu poate să intervină, dar statul prin Consiliul Concurenței poate să combată această situație de monopol sau de concurență neloială. În realitate, noi avem toate instrumentele care sunt formate, care au fost impuse pe ani de zile de către Uniunea Europeană, Comisia Europeană, noi le avem formate, însă ele nu-și fac treaba. Și chiar dacă își fac misiunea, ele funcționează în detrimentul celor cinstiți și în favoarea celor care dețin monopolul. Dacă aș fi eu responsabil și factor de decizie, Consiliul Concurenței, Agenția de Protecție a Consumatorului și multe altele doar printr-o semnătură le-aș desființa și aș forma altele după toate criteriile – cu oameni noi, cu persoane competente și depolitizate absolut.”
Europa Liberă: Revenim la cât de prețioși sunt banii care se câștigă în străinătate de către moldoveni și intenția lor de a fi aduși în Republica Moldova, dar care până la urmă deseori se încununează cu un eșec. Poveștile de succes ar trebui să fie molipsitoare, dar 2, 3, 10 cazuri că au venit, au investit banii și nu au putut să-și dezvolte afacerea mai mult demotivează oamenii care ar vrea și ei să aducă aceste remitențe în Republica Moldova.
Gheorghe Costandachi: „Aceasta este ca râia, formează o prudență psihologică și morală a omului, fiindcă omul a muncit acolo zi și noapte, a muncit la greu și el nu vrea să piardă acești bani, el mai bine îi depozitează undeva și câștigă niște procente anual, decât să știe că vine în Republica Moldova și vin bandiții, poliția, procuratura, sistemul vine și i-i fură. Deci, sistemul care se formează tradițional, cultura prudențială a oamenilor de afaceri, a acelor persoane care au plecat peste hotare, și vreau să vă spun că majoritatea oamenilor inteligenți, clasa intelectuală a plecat peste hotare - învățători, medici, oameni de cultură, economiști, juriști...”
Europa Liberă: ...pătura de mijloc.
Gheorghe Costandachi: „Pătura care ar putea forma aici, în Republica Moldova, o creștere economică existențială. Și încă un lucru foarte important – nimeni nu vorbește despre faptul că ei acolo anual formează o valoare adăugată minimum de 35 de miliarde de dolari. Pe lângă aceasta, ei mai formează fondurile de pensii, fondurile de asigurări în medicină și mulți alți indicatori economici pe care îi consumă acolo. Imaginați-vă că măcar 10% din toate acelea ar veni în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Toate guvernele cunosc aceste probleme.
Gheorghe Costandachi: „Nu cred...”
Europa Liberă: Și ghemul acesta crește, crește... De ce totuși nu se începe rezolvarea, pentru că cercul acesta vicios doar să fie constatat și cu oftatul, și cu necazul nu aduce profit, nu aduce plusvaloare?
Gheorghe Costandachi: „Trebuie oameni. Oameni onești, curați, necompromiși, curajoși, oameni care știu ce și cum se face, însă în politica Republicii Moldova, pe de o parte, puțini oameni doresc să se bage din cauza situației care este, că ei nu sunt apreciați, iar pe de altă parte, acei care ar dori sunt astupați, izolați, ignorați, cu orice preț sunt dați la o parte de frica concurenței. În Republica Moldova sunt oameni care ar putea veni cu soluții. Am un model, și nu doar unul, cel puțin trei modele de gestionare, de administrare a acestor remitențe. Dați-mi mie posibilitatea să gestionez remitențele și în 2 ani de zile Republica Moldova rămâne fără nicio datorie.”
Europa Liberă: Ce ați face, în primul rând?
Gheorghe Costandachi: „În primul rând, aș crea cadrul legal investițional și de protecție a acestor remitențe, ca oamenii să nu le piardă. Ulterior i-aș învăța pe oameni cum să facă și ce să facă, dar nu în ultimul rând, aș focaliza la anumite condiții favorabile pentru cetățenii care se află peste hotare, fiindcă el vine și se apucă de business, dar el nu știe ce înseamnă business.”
Europa Liberă: Dvs. credeți că-i ușor să-i schimbi mentalitatea moldoveanului care e predispus să meargă cu acești bani pe consum, remitențele să le ducă în consum și nu în investiții? Nu este o cultură financiară, o cultură economică...
Gheorghe Costandachi: „Este foarte ușor. Ceea ce vorbim noi, exact asta presupune. Acele remitențe, partea care se duce la consum este una, iar restul le-am focaliza pentru a invest, ca să nu se ocupe fiecare de investiție, să fie formate câteva fonduri protejate, să spunem trust fund, deci lege privind fondurile de trust în Republica Moldova nu avem. Formarea acestora și injectându-le în afaceri profitabile, oamenii ar simți că sunt protejați și primesc dividende. Și nu le-ar trebui mai mult nimic.”
