Linkuri accesibilitate

Glosă de la Washington: Jimmy Carter și nostalgia decenței în politică


Portretul îndoliat al lui Jimmy Carter la Smithsonian National Portrait Gallery din Washington, pe 30 decembrie 2024.
Portretul îndoliat al lui Jimmy Carter la Smithsonian National Portrait Gallery din Washington, pe 30 decembrie 2024.

Moartea fostului președinte SUA Jimmy Carter tocmai în pragul tranziției politice de la Washington a readus în atenție una dintre trăsăturile sale definitorii: decența, un atribut pe care mulți îl consideră ca fiind dintr-o epocă apusă în actualul peisaj politic, marcat de polarizare și ostilitate.

Președintele Joe Biden a evidențiat acest aspect, repetând de trei ori cuvântul „decent” în timp ce vorbea despre predecesorul său la Casa Albă, subliniind contrastul izbitor dintre Carter și tonul politicii actuale.

Imperfect, dar remarcabil

Jimmy Carter, care a murit la vârsta de 100 de ani în casa sa din Plains, Georgia, a fost un lider imperfect, dar remarcabil. Deși mandatul său a fost marcat de provocări precum criza economică și cea a ostaticilor americani din Iran, el a devenit o figură nostalgică, un simbol al moralității în politică.

Carter (în dreapta) primind Premiul Nobel pentru Pace la Oslo, pe 10 decembrie 2002.
Carter (în dreapta) primind Premiul Nobel pentru Pace la Oslo, pe 10 decembrie 2002.

În timpul mandatului său, Carter a fost perceput ca un președinte transparent și sincer, o necesitate într-o perioadă post cazul Watergate, când încrederea publicului în instituțiile politice era la un nivel foarte scăzut.

Totuși, provocările economice ale stagflației și abordarea neconvențională a problemelor internaționale au subminat popularitatea sa, ducând la pierderea alegerilor din 1980 în fața lui Ronald Reagan.

Cu toate acestea, moștenirea sa a fost redefinită în deceniile ce au urmat.

Un expreședinte ca nimeni altul

După ce a părăsit Casa Albă, Carter a devenit un exemplu rar de lider care și-a găsit adevărata chemare după încheierea mandatului prezidențial. Activitățile sale pentru promovarea democrației globale, combaterea bolilor neglijate și susținerea drepturilor omului i-au adus recunoaștere internațională, inclusiv Premiul Nobel pentru Pace în 2002.

Carter nu a încercat niciodată să se îmbogățească sau să-și construiască un imperiu personal; în schimb, și-a trăit viața cu modestie, în aceeași casă pe care el și soția sa Rosalynn o cumpăraseră în 1961.

Jimmy și Rosalynn Carter dansând la un bal la Casa Albă, pe 13 decembrie 1978.
Jimmy și Rosalynn Carter dansând la un bal la Casa Albă, pe 13 decembrie 1978.

Relația lui Carter cu religia l-a definit ca un lider unic.

Ca democrat din sud și evanghelic, el a reușit să depășească diviziunile politice și religioase, vorbind despre credința sa într-un mod care a unit oamenii.

Deși Carter nu a fost perfect, istoricii și contemporanii îl văd ca pe un simbol al unui timp în care caracterul conta mai mult decât retorica.

Într-un discurs din 1979, el a avertizat despre „o criză de încredere” care amenința spiritul național. Acele cuvinte par la fel de relevante astăzi, într-o eră în care diviziunile politice și sociale par să fi atins puncte critice. Carter a pus integritatea și principiile mai presus de ambițiile personale, un exemplu rar și prețios într-o lume în continuă schimbare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG