Perioada așa-numitului bailout care a apăsat în ultimii ani asupra Greciei s-a încheiat astăzi fără pompă și fanfară, fără nici o ceremonie, ca și cum n-ar fi fost.
Au trecut opt ani de supraveghere politică și bancară și 320 de miliarde de euro au fost vărsați în sistemul bancar al țării, totul într-un ritm și cu niște tăieri ale programelor sociale care i-au înspăimântat până și pe unii experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI).
Întreaga operațiune, întinsă pe atâția ani, a sărăcit țara, economia scăzând cu 25% față de 2010, anul în care Uniunea Europeană a decis să intervină, impunând reguli foarte stricte. Salariile au scăzut, iar multe chiar s-au înjumătățit de atunci. Pentru OECD, o treime din cei 10 milioane de greci trăiesc la limita sărăciei, după ce salariul minim legal a fost coborât la 585 de euro.
Chiar și acum, odată ce s-a încheiat acest bailout, austeritatea va continua încă mulți ani de zile...
O cincime din greci nu pot să-și plătească chiria, electricitatea sau împrumuturile vechi de la bancă. Chiar și acum, odată ce s-a încheiat acest bailout, austeritatea va continua încă mulți ani de zile. Șomajul a scăzut, e drept, de la 28% la un pic sub 20%, dar rămâne cel mai ridicat din întreaga zonă euro.
Economia a crescut, lent, cu 1,4% anul trecut, amintind de ceea ce se întâmplase în SUA după Marea Depresiune a anilor 1930. Țara rămâne însă cu o datorie de care și FMI se îndoiește că va putea fi plătită vreodată, circa 180% din PIB. Cu toate astea, mulți politicieni importanți în Europa văd asta ca pe un model de urmat. „Programul a fost un extraordinar succes”, a spus recent Angela Merkel.
Mai degrabă, în termeni de succes, politicienii se referă la faptul că exemplul Greciei a înspăimântat atât de tare încât alte țări vor fi forțate de acum înainte să țină o contabilitate extrem de strictă, pentru a nu ajunge în aceeași situație. Ideea este așadar că Grecia a fost sacrificată și transformată în sperietoare pentru binele comun.
Opinia total contrarie este cea susținută de președintele Franței, Emmanuel Macron, așa cum a rezumat-o anul trecut la Atena, pe Acropole: într-o așa criză „suveranitatea, democrația și încrederea” întregii Europe sunt în pericol. Altfel zis, e vorba de ideea însăși de solidaritate pe care a fost construită Uniunea Europeană.
Fostul ministru de finanțe Yanis Varoufakis a recomandat Greciei să renunțe la euro și să se întoarcă la drahmă...
De altfel, deși o majoritate a germanilor sunt convinși că țara lor a ajutat dezinteresat la salvarea economică a grecilor, realitatea este că băncile germane au profitat și au făcut câștiguri de pe urma acestui bailout.
Programul de bailout s-a încheiat, dar investițiile în Grecia rămân coborâte, firmele mici, care duc în spate 90% din economie, pot cu greu să obțină împrumuturi, iar o parte din economie a trecut de multă vreme la negru.
Astăzi, fostul ministru de finanțe Yanis Varoufakis a recomandat Greciei să renunțe la euro și să se întoarcă la drahmă, asigurându-și astfel un viitor... drahmatic, dar pe care îl va putea controla.
