Guvernul de la Chișinău s-a reunit astăzi într-o ședință pe care premierul democrat Pavel Filip a numit-o „probabil ultima la care Guvernul are împuterniciri depline”, înaintea constituirii unui nou Parlament și a unui nou executiv, rezultate din alegerile de la 24 februarie. La ședința de astăzi s-au adoptat mai multe legi prin ordonanță de urgență, inclusiv una care prevede mărirea pensiilor – prezentată de fruntașii democrați ca o dovadă că ei se gândesc la cetățeni, în vreme ce alte partide fac politică și chiar – cum a spus Sergiu Sârbu – „provoacă crize”. Ce importanță au asemenea decizii și declarații în procesul formării noii guvernări?
Anunţarea indexării pensiilor şi a ajutoarelor de Paşti a fost astăzi prilejul folosit de Vlad Plahotniuc, prima persoană în ierarhia Partidului Democrat, ca să-şi arate dezamăgirea în legătură cu felul cum se mişcă lucrurile în plan politic.
„În cazul în care vă aşteptaţi ca astăzi să vă vorbesc despre coaliţii politice, presupun că am să vă dezamăgesc. Nu avem noutăţi, pentru că suntem în aşteptare ca unii lideri politici să se trezească la realitate şi să înţeleagă pentru ce au fost aleşi”, a spus el.
„Până unele partide continua să-şi numere mandatele şi să se gândească ce să facă cu ele, noi continuăm să muncim, să ne gândim la prezentul şi viitorul ţării”, a mai spus Plahotniuc, după care a lansat cele două măsuri sociale.
Ulterior, destul de timorat a părut şi premierul Pavel Filip în şedinţa în care cele două legi au fost adoptate prin asumare pe răspundere - o procedură ce presupune ocolirea legislativului în caz că timp de trei zile niciun grup parlamentar nu se opune prin depunerea moţiunii.
Toate acestea în timp ce un deputat din tabăra democrată, Sergiu Sîrbu, pomenea pe o reţea de socializare despre o încercare a partidelor alese în noul Parlament „să blocheze instituţiile şi să producă o criză”.
Deziluziile celor trei democraţi sunt afişate într-un moment în care în rândul analiştilor este invocată tot mai insistent ideea că socialiştii ar fi refuzat, după vizita la Moscova a lui Igor Dodon, formarea unei coaliţii de guvernare împreună cu democraţii.
Unul dintre politologi, Vlad Kulminski, directorul executiv al Institutului pentru Iniţiative Strategice, sugerează că Moscova i-ar fi interzis lui Igor Dodon orice alianţă formală sau informală cu democraţii pentru că ar mai avea speranţe în venirea, urmare a unor anticipate, a socialiştilor la putere.
Kulminski anticipează că democraţii vor încerca să meargă pe completarea unei coaliţii cu transfugi, caz în care deputaţii aleşi din ambele tabere rivale, cea socialistă şi cea a blocului ACUM, trebuie să se aştepte în continuare la o avalanşă de presiuni, spune Kulminski.
Prin anunţarea indexării de peste 5 la sută a pensilor şi a ajutoarelor de 600 de lei pentru Paşti, democraţii s-au declarat preocupaţi exclusiv de nevoile cetăţenilor, spre deosebire de alţii, nenumiţi de datat aceasta, acuzaţi de ei că nu ar avea altă grijă decât să se agite pe ideea cum să-şi valorifice puterea obţinută în recentul scrutin.
Există aşteptări ca pretinsul „eşec” al tratativelor dintre democraţi şi socialişti să întârzie validarea scrutinului de către Curtea Constituţională. În Constituţia moldoveană, Curţii i se oferă cinci zile pentru validarea scrutinului, adică până sâmbătă, dar nu înainte de soluţionarea contestaţiilor din justiţie. Marea majoritate a acestora par să se fi epuizat, totuşi Curtea nu a anunţat deocamdată vreo şedinţă, ceea ce ar susţine varianta că validarea s-ar putea întinde până la găsirea unei soluţii politice.
Vorbind astăzi în faţa cabinetului său, Pavel Filip a sugerat totuşi că lucrurile la Curtea Constituţională se vor mişca rapid.
