Astfel de incidente în care coloniștii israelieni îi atacă pe palestinienii din Cisiordania au crescut vertiginos de la începutul războiului în Fâșia Gaza, în octombrie anul trecut, arată datele ONU.

„Peste noapte, (serviciul de securitate internă Shin Bet) și poliția israeliană au arestat patru indivizi, trei adulți și un minor, suspectați de mai multe acte de terorism împotriva palestinienilor”, au precizat agențiile de securitate într-un comunicat.

Aceste incidente includ „revoltele grave de joi (15 august) din satul Jit”, în nordul Cisiordaniei ocupate, se arată în declarație, adăugând că o anchetă este în curs, scrie AFP.

• Te-ar putea interesa și: Israelul a recuperat încă șase cadavre de ostatici din Gaza

Localnicii au declarat că aproximativ 100 de coloniști înarmați cu cuțite și arme de foc au incendiat mașini și case în atacul condamnat ferm de oficialii israelieni, precum și de Statele Unite, Națiunile Unite și țările europene.

Un purtător de cuvânt al poliției a declarat pentru AFP că toate „evenimentele” pentru care au fost arestați suspecții au avut loc în Jit „în aceeași zi”. Potrivit Ministerului palestinian al Sănătății, coloniștii evrei au ucis un palestinian în vârstă de 23 de ani în atacul din 15 august.

De la atacul fără precedent al Hamas din 7 octombrie asupra Israelului, care a declanșat războiul în Gaza, violențele au izbucnit și în Cisiordania, un teritoriu palestinian ocupat de Israel din 1967 și separat geografic de Gaza de teritoriul israelian.

• Citește și: Antony Blinken: Negocierile de armistițiu ar putea fi „ultima șansă” de a elibera ostaticii israelieni

Coloniile evreiești din Cisiordania sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional, iar Organizația Națiunilor Unite le consideră un obstacol major în calea păcii cu palestinienii.

De la 7 octombrie, cel puțin 640 de palestinieni au fost uciși în Cisiordania de către trupele sau coloniștii israelieni, potrivit unei numărători AFP bazate pe cifre oficiale palestiniene. În aceeași perioadă, cel puțin 19 israelieni, inclusiv soldați, au fost uciși în atacuri palestiniene, potrivit cifrelor oficiale israeliene.

Luni, 19 august, în timpul unei vizite în Israel, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că dorește „să vadă că se iau măsuri” pentru a preveni violențele coloniștilor și pentru ca aceștia să fie trași la răspundere.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit ANOFM, totalul celor angajați include și 128 persoane cu dizabilități (1,3%), 110 cetățeni ai Republicii Moldova reveniți de peste hotare (1,1%), 42 persoane de etnie romă (0,4%) și trei cetățeni străini.

Persoanele care au apelat la Agenție s-au angajat în câmpul muncii în domenii precum:

• Alte activități de servicii colective, sociale şi personale (25,6%);
• Industrie prelucrătoare (21,2%%);
• Construcții (13,5%);
• Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (10,7%);
• Agricultură (10,3%);
• Administraţie publică (5,1);
• Sănătate şi asistenţă socială (4,4%), etc.

Datele ANOFM privind facilitarea angajării în câmpul muncii a unui număr mai mare de persoane vine pe fundalul revizuirii, la sfârșitul anului trecut, a cadrului legal în domeniul ocupării forței de muncă.

• Te-ar putea interesa și: În cinci ani, R. Moldova a pierdut peste 150 de mii de tineri

Printre cele mai importante modificări se află majorarea de la 3 la 6 luni a termenului de înregistrare repetată cu statut de șomer, precum și înăsprirea criteriilor de scoatere din evidență a șomerilor, care pot să-și piardă ajutoarele dacă nu se prezintă la agenție în termen de 30 de zile calendaristice.

ANOFM este o structură de stat, care ajută persoanele să-și găsească un loc de muncă, dar și persoanele angajate care doresc să-şi schimbe locul de muncă.

Şomerii înregistraţi la subdiviziunile teritoriale ale ANOFM pot primi indemnizație de șomaj.

Pentru înregistrarea cu statut de şomer este necesar ca cetățenii să se prezinte la subdiviziunea teritorială a ANOFM cu următoarele documente:

• buletinul de identitate sau permisul de ședere, după caz, cu termenul valabil;
• actele de studii şi de calificare deținute;
• copia ordinului (dispoziției) de eliberare de la ultimul loc de muncă pentru persoanele care au activat în ultimele 24 de luni calendaristice premergătoare datei înregistrării;
• alte documente confirmative (după caz).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Toți cei reținuți oferă declarații”, a transmis FSB într-o declarație publicată pe site-ul său.

Presa rusă a difuzat o înregistrare video a ofițerilor de securitate care arată interogatoriile celor trei persoane suspectate de un complot, cu fețele blurate, scrie The Moscow Times.

Autoritățile ruse susțin că cetățeanul moldovean a contactat „în mod proactiv” serviciile de securitate ucrainene în aprilie. Mai apoi, el a început să furnizeze fotografii și înregistrări video ale pozițiilor rusești de apărare aeriană, precum și ale consecințelor atacurilor ucrainene cu rachete în Crimeea.

Europa Liberă a solicitat o reacție pe acest caz din partea Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău și încă așteaptă un răspuns.

FSB a declarat că bărbatul i-a condus pe cei doi complici ruși la un dispozitiv exploziv instalat la o stație de pompare a apei în apropierea orașului Kerci, din Crimeea.

Cetățeanul moldovean, nenumit, despre care se spune doar că s-a născut în 1992, a declarat într-un interogatoriu video că a făcut închisoare în regiunea Herson din sudul Ucrainei înainte de februarie 2024, după care a fost „adus” la Kerch.

• Te-ar putea interesa și: Rusia expulzează un angajat al Ambasadei R. Moldova la Moscova

Unul dintre cetățenii ruși reținuți de FSB a fost acuzat că a urmat cursuri de formare în domeniul explozivilor și al armelor de foc în Ucraina, precum și că a fabricat o bombă care a fost găsită la o conductă de gaz din Crimeea în iulie. FSB l-a identificat ca fiind un „agent” al serviciilor de informații militare ucrainene GUR.

Cel de-al treilea reținut a fost acuzat că a fost recrutat de GUR pentru a furniza informații privind instalațiile militare și adresele unor ofițeri militari ruși de rang înalt din Crimeea. (CB)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ultima dată, în R. Moldova a fost înregistrat un caz de infecție cu VWN în anul 2019.

Potrivit datelor actualizate ale Centrului European de Control al Bolilor (ECDC), în anul 2024, opt țări din Europa, inclusiv Italia, au raportat 69 de cazuri umane de infecție cu VWN. Recent, în România un bărbat de 83 de ani a decedat din cauza infectării cu VWN.

Virusul West Nile se transmite doar prin înțepătura unui țânțar infectat, dar nu şi de la om la om. Probabilitatea ca cineva să se îmbolnăvească de la o singură înțepătură este redusă.

De obicei, virusul se manifestă prin simptome similare cu gripa:

• oboseală,
• slăbiciune musculară,
• febră şi durere intensă de cap,
• erupții cutanate pe piept.

Majoritatea cazurilor (80%) la oameni se manifestă asimptomatic sau sub forme ușoare care se vindecă de la sine.

Persoanele în etate și persoanele cu mai multe boli prezintă un risc mai mare de a dezvolta forme severe de boală, inclusiv forme neurologice: rigiditatea mușchilor gâtului, vărsături, sensibilitate crescută la lumină, convulsii.

Pentru protejarea împotriva infectării cu virusul West Nile, specialiștii recomandă:

• evitarea expunerii la țânțari: purtați haine de culori deschise, cu mâneci lungi, pantaloni și șosete înalte, mai ales seara;
• utilizarea repelenților (protecție anti-insecte);
• utilizarea substanțelor insecticide în locuință/în jurul locuinței;
• montarea plaselor antițânțar la geamuri/uși;
• înlăturarea condițiilor de dezvoltare a țânțarilor (schimbarea regulată a apei folosită pentru adăparea păsărilor, îndepărtarea acumulărilor temporare de apă, gunoiului menajer etc.).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Guvernatorul orașului Briansk, Alexandr Bogomaz, a declarat că grănicerii din cadrul Serviciului Federal de Securitate și unitățile militare ruse au respins miercuri un atac al unei echipe ucrainene de sabotaj și recunoaștere, scrie Reuters.

Tentativa de incursiune ar fi avut loc în raionul Klimovo, care se învecinează cu regiunea ucraineană Cernihîv. Regiunea Briansk se află la nord-vest de regiunea Kursk, unde o incursiune ucraineană este în desfășurare de la începutul lunii august.

Armata rusă a mai informat că ar fi început să respingă trupele ucrainene din regiunea Kursk, dar un comandant superior al trupelor ruse a avertizat că forțele Kievului ar părea că se regrupează pentru un nou atac asupra pozițiilor rusești.

Ministerul rus al Apărării a spus într-un comunicat de presă recent că au fost doborâte 28 de drone deasupra teritoriului rus, în regiunile Volgograd, Rostov, Belgorod, Voronej, Briansk și Kursk.

Un incendiu a izbucnit la o instalație militară din sudul regiunii ruse Volgograd după ce o dronă s-a prăbușit joi peste ea, a anunțat guvernatorul regional Andrei Bocearov pe rețele.

Bocearov a spus că nu au existat victime și nu a precizat ce instalație a fost atacată, dar a spus că atacul s-a concentrat pe zona satului Marinovka, unde se află o bază aeriană militară.

Joi, 22 august, agenția rusă de supraveghere a aviației, Rosaviatsia, a anunțat că au fost impuse restricții temporare pe aeroportul din Volgograd, suspendând decolarea și aterizarea avioanelor.

Noi adăposturi pentru civili sunt ridicate la Kursk

Autoritățile ruse din regiunea Kursk au început să instaleze adăposturi de beton pentru a ajuta la protejarea civililor în contextul incursiunii ucrainene din zonă, a anunțat joi guvernatorul regional interimar al regiunii, Alexei Smirnov, citat de Reuters.

„La instrucțiunile mele, administrația orașului Kursk a identificat punctele cheie pentru amplasarea adăposturilor modulare din beton - în locuri aglomerate”, a scris guvernatorul pe Telegram, adăugând că circa 60 de stații de autobuz vor fi echipate cu asemenea adăposturi.

Ele vor fi ridicate și în orașele Jelenogorsk și Kurceatov, a mai spus Smirnov. La Kurceatov se află centrala nucleară din Kursk, despre care Moscova spune că s-ar afla în vizorul atacurilor Kievului. Ucraina a respins aceste afirmații.

Kremlinul crede că luptele pentru respingerea incursiunii Ucrainei în regiunea Kursk, din Rusia, vor dura luni de zile și încearcă să pregătească publicul pentru această „nouă normalitate”, au declarat surse apropiate administrației prezidențiale ruse și ale guvernului pentru portalurile Meduza și Verstka.

Rusia se luptă să respingă incursiunea ucraineană de două săptămâni în regiunea sa de la granița cu Ucraina, unde forțele de la Kiev spun că controlează peste 1.260 de kilometri pătrați și 92 de așezări. Aceste informații nu au putut fi verificate în mod independent. (CB)

În această știre s-au folosit informații de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sandu a spus că va cere cetățenilor încă un mandat de președintă pentru a aduce Moldova în „cea mai dezvoltată și pașnică uniune din istorie” – Uniunea Europeană. În acest sens, ea a îndemnat moldovenii să voteze „Da” la referendumul din aceeași zi cu prezidențiale pentru a „pietrui” integrarea Moldovei în UE.

Actuala președintă a mai spus că, în campania din 2024, programul ei electoral se va axa pe „grijă față de oameni, condiții de trai mai bune, pace și bună înțelegere”.

Demnitari de stat, prezenți la lansare

La evenimentul de desemnare a Maiei Sandu din 22 august, care a avut loc la Digital Park, un complex de oficii din centrul capitalei, au fost prezenți mai mulți demnitari de stat, inclusiv președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, dar și premierul Dorin Recean.

Tot astăzi, a fost aleasă componența grupului de inițiativă a Maiei Sandu, din care vor face parte 100 de persoane, inclusiv miniștri și alți demnitari, dar și funcționari de la Parlament și Președinție. Aceștia au promis că vor degreva din funcție pe perioada campaniei electorale.

La rândul său, pe 21 august, Sandu și-a lansat un „jurnal de campanie”, în care va vorbi despre activitățile organizate în campania electorală. Ea a spus că „legea nu-mi permite să degrevez din funcția” de președintă, de aceea ea va combina președinția cu campania. Pentru evenimentul de lansare din 22 august, Sandu și-a luat o zi de concediu.

Deși susținută de PAS, Sandu nu va folosi în campanie culoarea partidului (galbenă), ci albastră (culoarea Uniunii Europene).

Cine s-a mai înregistrat?

Până acum, au depus actele la CEC: ex-premierul Ion Chicu, susținut de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei; un alt ex-premier Vasile Tarlev, care candidează independent, deși este liderul Partidului Viitorul Moldovei și ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, candidatul susținut de Partidul Socialiștilor.

Ulterior au mai depus actele la CEC ex-ministrul de Externe Tudor Ulianovschi, care vrea să candideze independent; istoricul Octavian Țîcu, candidatul blocului electoral „Împreună”; ex-ministrul al Apărării, Valeriu Pleșca, candidatul Partidului Social Democrat European (PSDE); ex-primarul de Bălți, Renato Usatîi, candidatul Partidului Nostru (PN); Igor Munteanu, candidatul Partidului Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB); ex-bașcana UTA Găgăuzia Irina Vlah, care candidează independent și președinta Federației naționale-culturale autonome a moldovenilor din Rusia, Ludmila Corsun, candidat independent.

În cel mult trei zile de la depunerea actelor, CEC va anunțat dacă a înregistrat sau nu grupurile de inițiativă.

Pe 21 august, în Moldova a început perioada de colectare a semnăturilor pentru candidații independenți, dar și cei desemnați de partide sau blocuri electorale pentru prezidențialele din 20 octombrie. Termenul limită de depunere a documentelor pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă este 31 august, inclusiv.

• Te-ar putea interesa și: Primii la CEC: Stoianoglo, Chicu, Tarlev își înregistrează grupurile de inițiativă

Pentru alegerile prezidențiale din acest an, candidați trebuie să adune între 15.000 și 25.000 de semnături de la cetățenii cu drept de vot, până cel târziu 20 septembrie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decizia a fost pronunțată pe 22 august, după contestația depusă de blocul politic „Victori-Pobeda” împotriva deciziei CEC de la începutul lunii august.

Atunci, CEC a găsit mai multe nereguli în actele depuse de aliații lui Șor. Printre altele, autoritatea electorală a pus la îndoială desemnarea Marinei Tauber drept secretară executivă a blocului, ea fiind sancționată de guvernele occidentale pentru acțiuni de destabilizare a R. Moldova – sancțiuni ce au fost replicate și de către guvernul de la Chișinău.

La rândul lor, cele patru partide au declarat că neregulile invocate de CEC sunt „neîntemeiate” și „nu au nicio relevanță privind procedura de înregistrare” a blocului electoral.

Din blocul electoral „Victorie-Pobeda” au vrut să facă parte patru partide: „Șansă” - condus de Alexei Lungu, „Renaștere” - condus de Natalia Parasca, „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” - condus de Alexandru Beschieru, și „Victorie” - condus de Vadim Grozavu. Cele patru formațiuni sunt aceleași care au fondat la Moscova un bloc politic omonim.

• Te-ar putea interesa și: Deputata Marina Tauber are interdicție de a părăsi Republica Moldova

Recent, Judecătoria Bălți a limitat activitatea partidului „Șansă” pentru trei luni. Asta înseamnă că până la mijlocul lunii noiembrie, deci inclusiv în campania electorală, formațiunea nu va putea folosi niciun cont bancar și nici să organizeze evenimente publice.

Cele patru partide se opun deschis aderării R. Moldova la UE și pledează pentru apropierea de Rusia.

Deși nu era înregistrat de CEC, blocul anunțase deja un candidat la prezidențiale - deputatul Vasile Bolea.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Directorul Regiei Autosalubritate, Igor Gîrlea, a spus în cadrul evenimentului de semnare a contractului că depozitul temporar de deșeuri de la Ciocana a ajuns un risc pentru mediu și populație, motiv pentru care municipalitatea a decis recultivarea și închiderea acestuia. Gunoiștea a fost folosită între anii 2010 – 2017, când nu era posibilă depozitarea deșeurilor la Țânțăreni.

„A fost o soluție temporară, într-adevăr, nepregătită și acum noi suntem nevoiți să găsim soluții costisitoare, dar foarte importante pentru mediu, ca să excludem orice risc posibil”, a spus Gîrlea.

Viceprimarul capitalei, Ilie Ceban, a declarat că proiectul este o „premieră” pentru R. Moldova.

Potrivit contractului, compania GOL CEVRE TEKNOLOJILERI Ltd., liderul asocierii de companii „JV WATT-GOL”, va asigura reprofilarea depozitului pentru a asigura stabilitatea masei de deșeuri. Totodată va fi instalat un sistem de colectare a levigatului cu rețeaua și rezervor nou de acumulare, precum și un sistem de colectare și ardere a biogazului. Va fi construit și un drum de acces și întreținere pe perimetrul depozitului și va fi pus în funcțiune sistemul de colectare a apelor pluviale de suprafață pe perimetrul depozitului.

• Vezi și: Municipalitatea vrea să închidă gunoiștea de la Ciocana cu ajutorul unei firme din Turcia

La finalizarea lucrărilor, care conform contractului trebuie să se încheie în 18 luni, noua infrastructură va ocupa o suprafață de 5,9 hectare, amplasată pe terenul administrat de Regia Autosalubritate.

Valoarea totală a lucrărilor este de 3,8 milioane de euro și face parte din faza a II-a a proiectului municipal „Deșeuri Solide Chișinău” prin care autoritățile vor să modernizeze managementul deșeurilor din capitală.

Potrivit unui răspuns al Regiei Autosalubritate pentru Europa Liberă, proiectul este implementat începând cu anul 2020 și urma să fie încheiat în 2023.

Deocamdată, în cadrul proiectului au fost achiziționate mii de containere și peste 80 de autospeciale pentru evacuarea gunoiului.

Bugetul total al proiectului este de aproape 26 de milioane de euro, unde contribuția municipalității este 2,8 milioane de euro, restul banilor fiind împrumutul de la BERD și granturi de la Banca Europeană pentru Investiții (BEI), Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P) și țările membre al Uniunii Europene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cu o întârziere de patru luni, Executivul a avizat miercuri, 21 august, modificările la legea privind controlul tutunului. Din proiect însă au fost eliminate restricțiile privind fumatul pe terasele restaurantelor, a cinematografelor, în stațiile de alimentare cu petrol și în cluburile de noapte.

Legea a fost completată cu o noțiune nouă – produse conexe, care includ țigaretele, tutunul de rulat, tutunul de pipă, trabucurile, țigările de foi, produsele din tutun care nu ard, țigaretele electronice și produsele din plante pentru fumat.

Producătorii și importatorii de tutun, produse din tutun și conexe, dispozitive de încălzire și accesorii vor fi obligați să prezinte studii de piață privind preferințele diverselor grupuri de consumatori și volumul anual al vânzărilor.

Ambalajele produselor de tutun încălzit vor fi etichetate conform acelorași cerințe ca și pachetele de țigarete, inclusiv suprafața dedicată avertismentelor combinate (text plus fotografie) – 65% în loc de 30% din suprafața pachetelor.

Lista spațiilor publice în care fumatul este interzis va fi extinsă și va include:

• parcurile de distracții,
• zonele de odihnă și agrement,
• parcurile acvatice, în preajma piscinelor,
• în locurile destinate şi folosite pentru trecerea în locuințe (scări, coridoare, cabina ascensorului),
• în raza de 10 m de la intrarea în spațiile publice închise și la locurile de muncă, de la ferestrele care se deschid și de la locurile/instalațiile de captare a aerului pentru spațiile publice închise și pentru locurile de muncă.

Modificările mai prevăd ca angajatorii, proprietarii sau managerii spațiilor publice și ai locurilor de muncă, ai mijloacelor de transport public, indiferent de tipul de proprietate și modul de acces să asigure un mediu fără fum în conformitate cu interdicțiile fumatului.

Va fi interzisă prezentarea produselor din tutun, a produselor conexe, a dispozitivelor de încălzire și accesoriilor în materiale și programe video, audio, TV și jocuri de calculator nou create.

Filmele și programele TV care deja conțin scene cu consumul acestor produse vor fi însoțite de avertismentul: „Fumatul dăunează grav sănătății dumneavoastră și a celor din jur și creează dependență”.

Se modifică și semnul unic de interzicere a fumatului, care în versiunea recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) va ilustra restricții nu doar pentru țigările clasice, ci și pentru cele electronice, narghilele și alte dispozitive de încălzire a tutunului.

Interzicerea promovării produselor din tutun de către medici

Noile modificări interzic personalului medical să promoveze sub orice formă sau să accepte contribuții din partea industriei tutunului sau altor instituții susținute de către aceasta, pentru a promova produsele din tutun și cele conexe. Nerespectarea prevederilor se va sancționa cu amenzi între 3.000 - 5.400 lei.

Legea privind controlul tutunului se va alinia astfel standardelor Uniunii Europene. Modificările vor intra în vigoare după trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial. Produsele introduse pe piață până atunci vor putea fi vândute în forma în care sunt timp de 12 de luni.

Aproximativ 6.000 de persoane din R. Moldova (15% din totalul deceselor înregistrate) mor în fiecare an din cauza consumului de tutun. Circa 50% din fumători mor prematur (în medie, cu 14 ani mai devreme).

Potrivit studiului național privind bolile netransmisibile (STEPS 2021), trei din zece moldoveni de vârsta adultă (29,9%) se declară fumători și mai mult de un sfert (26,2%) consumă zilnic produse din tutun.

În ultimii ani, adolescenții din R. Moldova folosesc tot mai des produse de tutun încălzit și țigări electronice. Conform unui studiu în rândul tinerilor (Global Youth Tobacco Survey), realizat în 2019, peste 16% din tinerii de 13-15 ani foloseau produse de tutun, inclusiv produse de tutun încălzit, aproape 13% foloseau țigări electronice, iar 32% au încercat, cel puțin o dată, să fumeze țigarete electronice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Miercuri, 21 august, a început înregistrarea grupurilor de inițiativă ale candidaților desemnați, iar primii au ajuns la CEC: ex-premierul Ion Chicu, susținut de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei; un alt ex-premier Vasile Tarlev, care candidează independent, deși este liderul Partidului Viitorul Moldovei și ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo, candidatul susținut de Partidul Socialiștilor.

În cel mult trei zile, CEC va anunțat dacă a înregistrat sau nu grupurile de inițiativă.

Candidatul „poporului”, susținut de socialiști

Tarlev și Chicu au anunțat că au fost desemnați drept candidați prin mesaje scurte pe rețele. Dar candidatura lui Stoianoglo a fost prezentată într-un eveniment organizat de socialiști.

Ex-procurorul general a promis că, odată instalat în scaunul prezidențial, „va restabili dreptatea pentru toți”, mai ales pentru angajații din Justiție, care ar dori „să fie lăsați liberi în executarea datoriei lor, fără abuz, fără șantaj și fără dictatură politică”.

La eveniment, liderul socialist, ex-președintele Igor Dodon, l-a prezentat pe Stoianoglo drept „statalist, familist, om care respectă valorile creștine și nu are apartenență politică”. Din cuvintele lui Dodon, socialiștii vor ca Stoianoglo să fie un candidat „al poporului și al tuturor forțe de opoziție” care să facă „dreptate” tuturor cetățenilor.

La început de iulie, Dodon a anunțat că nu candidează la alegerile prezidențiale din 2024 și că-l va sprijini în schimb pe fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, în speranța că acesta va fi susținut și de alte partide de opoziție. Deocamdată ex-procurorul general e susținut doar de socialiști.

La fel ca Dodon, Stoianoglo este cercetat penal în câteva dosare și se află în proces de judecată în altele. În vreme ce fostul președinte este acuzat de corupție și trădare de țară, fostul procuror general – de corupție și abuz de putere. Spun ambii că sunt dosare motivate politic, la indicația președintei Sandu, care dezminte la rândul ei.

A început colectarea semnăturilor

Pe 21 august, în Moldova a început perioada de colectare a semnăturilor pentru candidații independenți, dar și cei desemnați de partide sau blocuri electorale pentru prezidențialele din 20 octombrie. Termenul limită de depunere a documentelor pentru înregistrarea grupurilor de inițiativă este 31 august, inclusiv.

Pentru alegerile prezidențiale din acest an, candidați trebuie să adune între 15.000 și 25.000 de semnături de la cetățenii cu drept de vot, până cel târziu 20 septembrie.

Candidații nu sunt cei care cer direct semnături, personal; asta fac membrii grupului de inițiativă, care se ocupă de întreaga campanie electorală a candidatului. Înregistrarea grupului de inițiativă e obligatorie pentru toți candidații.

Componența grupului de inițiativă este decisă de partid sau bloc odată cu desemnarea candidatului. Candidații independenți își aleg grupul de sine-stătător. Un grup de inițiativă trebuie să aibă între 25 și 100 de membri, care pot fi atât din partid, cât și din afară.

Formarea grupurilor de inițiativă și colectarea semnăturilor sunt teste esențiale pentru candidați, demonstrând atât susținerea publicului, cât și abilitatea de a organiza campania electorală, care începe pe 20 septembrie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Astăzi, 21.08.2024, procurorii (...) au pus în aplicare patru mandate de percheziție domiciliară pe raza județului Ilfov și municipiului București, într-o cauză penală privind săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de minori, trafic de persoane, act sexual cu un minor, influențarea declarațiilor și spălare a banilor”, arată un comunicat DIICOT.

Cei doi frați Tate au reacționat prin echipa lor de comunicare, care a transmis că acuzaţiile care li se aduc „nu sunt încă pe deplin clarificate”:

„Echipa legală a fraţilor este prezentă pentru a se asigura că toate formalităţile se desfăşoară în mod corect”, arată un mesaj transmis pe 21 august dimineața de echipa de comunicare a fraților Tate.

În România, fraţii Tate, cu cetăţenie britanică şi americană, mai au un dosar în care sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, viol, respectiv instigare la lovire sau alte violențe.

În rechizitoriul publicat în iunie anul trecut au fost identificate şapte presupuse victime.

Cei doi sunt acuzați și în Regatul Unit de infracțiuni sexuale, dar procesul lor din Marea Britanie va începe după finalizarea celui din România.

În România, traficul de persoane și violul pot fi pedepsite cu închisoare de până la 10 ani.

Frații Tate au stat în arest de la sfârșitul lunii decembrie 2022 până în aprilie 2023, pe motiv că sunt astfel împiedicați să fugă din țară sau să modifice probe.

Ei au fost apoi plasați în arest la domiciliu până în august, iar apoi au trecut sub control judiciar, o măsură preventivă care le-a permis să circule liber, dar fără să poată părăsi țara.

Vineri, 5 iulie, instanța a decis menținerea celor doi sub control judiciar, dar nu mai mult de 60 de zile, și le-a permis, la cererea avocaților, să părăsească teritoriul României, în limita granițelor UE. Regatul Unit nu mai face parte din spațiul UE.

• Te-ar putea interesa și: Arest preventiv de 30 de zile în România pentru fostul kickboxer Andrew Tate

Frații Tate au un proces și în Marea Britanie, în care sunt acuzați de evaziune fiscală.

Anchetatorii britanici susțin că cei doi nu au plătit niciun impozit, în nicio ţară, pe veniturile obţinute din afacerile lor online între 2014 şi 2022, relatează BBC. Ar fi vorba de impozite pentru venituri de 21 de milioane de lire sterline.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Oficialul a afirmat că graficul de achitare a salariilor este respectat, restanțele din ultimele două-trei luni fiind plătite treptat.

Daniel Vodă a menționat că Guvernul caută soluții pentru a accelera acest proces și că CFM este o întreprindere de importanță strategică pentru R. Moldova, potrivit IPN.

„Ne dorim să avem o infrastructură bine pusă la punct. Ne dorim și utilitățile tehnice care sunt la companie să fie moderne. Totodată, în cazul salariilor restante, prin optimizarea operațiunilor, prin identificarea unor soluții în interiorul companiei, vom căuta să rezolvăm pe parcurs și această problemă”, a spus purtătorul de cuvânt al guvernului.

La 20 august, Confederația Națională a Sindicatelor (CNSM) a cerut intervenția premierului Dorin Recean în soluționarea problemei restanțelor salariale de la CFM. Potrivit organizației, cei peste 5.300 de angajați ai întreprinderii de stat nu și-au primit salariile începând cu luna aprilie, iar o parte a lor – din luna martie. Suma totală a restanțelor ajunge la 136 milioane lei, se arată în demersul semnat de Igor Zubcu, președintele CNSM.

• Vezi și: Sindicatele cer premierului Recean să intervină în problema restanțelor salariale de la CFM

În mai 2022, Căile Ferate din Moldova anunțau că au reușit să achite integral restanțele salariale acumulate în anii precedenți, datorită „bunei gestionări” a întreprinderii, dar și a „dezvoltării și menținerii infrastructurii”.

Directorul de atunci, Oleg Tofilat, care ulterior a demisionat la începutul acestui an, a anunțat totodată și majorări salariale semnificative din contul încasărilor mai mari obținute de întreprindere, în special de pe urma transportului de mărfuri.

Din februarie 2024, interimatul funcției de șef al CFM a fost preluat de Serghei Tomșa, vicedirector al întreprinderii de stat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Liceul va avea o capacitate de până la o mie de elevi și urmează să fie construit în decurs de trei ani.

„Planificăm o investiție de până la 7 milioane de euro, un an durează proiectarea, apoi recrutarea personalului. Întreg procesul va dura circa trei ani. Până atunci, îndemn managerii instituțiilor de învățământ să folosească mai eficient spațiile existente”, a declarat ministrul Educației, la 19 august, în cadrul unei emisiuni la postul public de radio.

Solicitată de Europa Liberă, secretara de stat de la Ministerul Educației, Valentina Olaru a spus că decizia finală va fi luată în luna septembrie. Proiectul va fi unul realizat în comun de minister și autoritățile municipale.

Instituția, la fel ca școala care va fi construită la Bălți, va fi realizată după proiectul școlilor model, anunțat de autorități în februarie anul curent.

Ministerul Educației a identificat 35 de instituții de învățământ care vor fi transformate în „școli model” prin investiții de 70 de milioane de euro, bani care vor fi oferiți de partenerii externi, cum ar fi Banca Mondială.

• Te-ar putea interesa și: Proiectul „școlilor model” avansează, dar încă pe hârtie

Autoritățile își propun ca prin această rețea de școli model – câte una în fiecare raion, în municipiile Chișinău, Bălți și în autonomia găgăuză – să atragă elevi din localitățile mai mici din împrejurimi, oferindu-le condiții de studii net superioare celor din școlile mici, care ulterior vor putea fi închise treptat.

În municipiul Chișinău sunt 150 de școli, iar majoritatea funcționează mult peste capacitatea lor. 12 licee au, în medie, 34 de copii într-o clasă, iar unele au peste 40 de elevi, în clasele primare. O altă soluție la care vor să recurgă autoritățile locale este să redeschidă școlile abandonate anterior sau să construiască anexe la cele mai solicitate.

Embed Răspândește

43 de copii într-o clasă. Școlile din Chișinău, supraaglomerate

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:04:36 0:00

Ultima dată când o școală a fost construită în municipiul Chișinău a fost în 1997. Este vorba despre actualul sediu al Liceului George Călinescu.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În cadrul unei ședinței de marți, Recean a spus fermierilor că banii vor fi alocați din Fondul de intervenție în agricultură și vor fi destinați exclusiv compensării pierderilor suferite de producătorii agricoli. Șeful executivului a adăugat că autoritățile caută mijloace suplimentare atât financiare, cât și non-financiare, cum ar fi garantarea împrumuturilor de către stat.

„Schimbările climatice ne impun să ne adaptăm la noua situație, să implementăm tehnologii noi, să irigăm, să trecem de la cultivarea cerealelor la produse cu valoare adăugată înaltă. Să acționăm în perspectivă și pe termen lung, pentru că problema se repetă an de an și doar împreună o putem rezolva”, a spus prim-ministrul.

Deși fermierii, în special cei din sudul țării, au cerut instituirea stării de urgență în agricultură, premierul Dorin Recean a respins această solicitare.

„Am facilitat obținerea certificatului privind starea de forță majoră în cazul fiecărui fermier în parte. O stare de urgență în agricultură nu ajută, ci pune în pericol următorul an agricol”, a declarat Recean.

• Vezi și: „Forța Fermierilor” cere declararea stării de urgență în agricultură
  

Prim-ministrul a insistat că Guvernul va căuta în continuare soluții ce țin de accesul la finanțare ieftină, introducerea impozitului unic în agricultură, ajustarea accizelor la motorină, subvenționarea culturilor noi și performanța la hectare, de rând cu extinderea programului de împădurire.

De cealaltă parte, fermierii au insistat că măsurile propuse de autorități nu sunt suficiente. Într-un comunicat de presă, Asociația „Forța Fermierilor” s-a declarat „profund dezamăgită” de rezultatul întrevederii cu premierul și a spus că ajutorul de 100 milioane lei nu este suficient pentru agricultorii aflați în prag de faliment.

„Unica soluție eficientă pentru toți este: inițial - declararea stării de urgență în agricultură cu scopul de a stopa calcularea penalităților de întârziere la datorii și de a opri procesul de executare silită a datoriilor; după care - aplicarea unor măsuri de stabilizare financiară a situației pe termen scurt și lung, inclusiv prin adresare la partenerii externi pentru ajutor și prin emiterea de garanții de stat la refinanțări”, se arată în comunicatul Asociației.

Membrii Asociației s-au adresat în mod repetat Parlamentului și Președinției pentru a fi declarată „situația excepțională” în agricultură, făcând trimitere la decizia luată de Guvernul României care, potrivit lor, a suspendat executarea plăților la credite și împrumuturi pentru cel puțin 12 luni, în cazul fermierilor, de rând cu alte măsuri.

Pe 18 iulie, la o zi după o vizită în raioanele Cahul și Cantemir, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a anunțat că plantațiile de porumb din sudul R. Moldova au fost compromise de secetă în proporție 70-100%, iar cele de floarea-soarelui - în proporție de 60-80%.

Ministrul i-a îndemnat pe agricultorii care au avut de suferit din cauza secetei să-și perfecteze acte de constatare a pagubelor, care le-ar permite între altele să justifice în fața băncilor faptul că nu-și pot rambursa împrumuturile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Unele dintre drone au fost distruse deasupra orașului Podolsk, a declarat primarul Moscovei, Serghei Sobianin, potrivit Reuters. Alte drone au fost doborâte în timp ce se îndreptau spre Moscova.

„Sistemele de apărare aeriană ale Ministerului Apărării continuă să respingă atacurile UAV (vehicule aeriene fără pilot)”, a declarat Sobianin pe rețeaua Telegram în dimineața zilei de miercuri.

„Aceasta este una dintre cele mai mari încercări de a ataca Moscova folosind drone vreodată. Continuăm să monitorizăm situația”, a adăugat el.

El a spus că, potrivit informațiilor preliminare, nu au existat răniți sau pagube în urma atacurilor.

În ultimele luni, Ucraina a lansat adesea una sau două drone spre Moscova, fără a provoca pagube substanțiale.

Atacul de miercuri pare însă mai mare decât cele din mai 2023, când cel puțin opt drone au fost distruse deasupra capitalei într-un atac despre care președintele Vladimir Putin a spus că a fost o încercare a Kievului de a speria și provoca Rusia.

În total, apărarea aeriană ale Rusiei a distrus 45 de drone pe care Ucraina le-a lansat în timpul nopții, vizând Moscova și alte câteva regiuni, a declarat miercuri ministerul rus al Apărării.

Între timp, apar tot mai multe indicii că forțele ucrainene au distrus sau deteriorat toate cele trei poduri peste râul Seim din vestul Rusiei, transmite AP, în timp ce incursiunea Kievului în vestul Rusiei a intrat în a treia săptămână.

În weekend, comandantul Forțelor Aeriene Ucrainene a postat două videoclipuri cu poduri lovite care traversau râul Seim, iar fotografiile din satelit ale Planet Labs PBC, analizate marți de The Associated Press, au confirmat că un pod din orașul Glușkovo a fost distrus.

Un investigator militar rus a confirmat luni că Ucraina a „distrus total” un pod și a avariat alte două din zonă. Amploarea completă a pagubelor este deocamdată neclară.

„Ca urmare a bombardamentelor țintite cu rachete și arme de artilerie împotriva clădirilor rezidențiale și a infrastructurii civile din satul Karij... un al treilea pod peste râul Seim a fost avariat”, a declarat reprezentantul anonim al Comitetului de Investigații al Rusiei într-un videoclip publicat pe canalul Telegram al prezentatorului televiziunii de stat ruse Vladimir Soloviov.

De când a început incursiunea în regiunea Kursk, armata ucraineană a capturat 1.263 de kilometri pătrați și 93 de așezări, a declarat marți comandantul militar al Ucrainei, în creștere de la 1.000 de kilometri pătrați în urmă cu o săptămână. Generalul Oleksandr Sîski a făcut aceste remarci în timpul întâlnirii cu oficialii locali.

În urma unei întâlniri cu Sîrski de marți, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că armata ucraineană își atinge „obiectivele stabilite” în Kursk.

Zelenski a mai spus că operațiunea are ca scop crearea unei zone tampon care să prevină viitoare atacuri asupra țării realizate din apropierea frontierei și că Ucraina capturează un număr mare de prizonieri de război ruși pe care speră să-i schimbe cu ucrainenii capturați.

Armata ucraineană a mai informat miercuri că a lovit peste noapte un sistem de rachete antiaeriene S-300 din regiunea sudică Rostov din Rusia, transmite Reuters.

Statul Major General al Kievului a declarat că atacul a avut loc în apropierea așezării Novoșahtinsk și că sistemele S-300 au fost folosite pentru a ataca infrastructura civilă din Ucraina.

Armata ucraineană a informat, de asemenea, că forțele sale au fost supuse mai multor atacuri rusești pe fronturile din estul Ucrainei.

Embed Răspândește

Consilierul lui Zelenski spune că Ucraina ajută civilii pe fondul penuriei de alimente din regiunea rusă  Kursk

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:02:30 0:00

Armata a transmis că forțele ruse au atacat pozițiile ucrainene din jurul Torețk, inclusiv așezarea Niu-York, dar nu a spus care a fost rezultatul acelei lupte.

Anterior, autoritățile militare rusești anunțaseră că forțele sale au preluat controlul asupra Niu-York.

Însă locul în care Rusia își concentrează principalul atac este orașul Pokrovsk. Armata ucraineană a transmis miercuri dimineața că forțele sale au respins 49 de atacuri rusești marți și că alte 13 ciocniri sunt încă în desfășurare.

Orașul Pokrovsk este un punct important în sistemul defensiv al Ucrainei și nod logistic în regiunea Donețk.

Autoritățile de la Kiev au ordonat evacuarea civililor din oraș, pe măsură ce armata rusă avansează rapid. Capturarea Pokrovskului ar compromite capacitățile defensive și rutele de aprovizionare ale Ucrainei și ar aduce Rusia mai aproape de obiectivul său declarat de a captura întreaga regiune Donețk.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Sunt sigur că, împreună, vom reuşi să recâştigăm preşedinţia, după 20 de ani”, spune Ciolacu în mesajul în care cere sprijinul colegilor săi din Partidul Social-Democrat pentru confirmarea candidaturii la Congres.

Potrivit G4Media, pe lângă mesajul audio, Marcel Ciolacu a înregistrat și un clip video care va însoți anunțul său de intrare în cursa prezidențială.

„Împreună am reușit să facem din PSD principala forță politică din România și tot împreună îmi doresc să câștigăm următoarele alegeri! Sunt un partener de încredere al dumneavoastră și sunt un om de echipă. De aceea, în urma discuțiilor pe care le-am avut cu dumneavoastră am decis să îmi depun candidatura la Președinția României”, spune Ciolacu în acea înregistrare, scrie G4Media.

Social-democrații au sâmbătă, 24 august, congres. Principalele puncte pe agendă sunt alegerea conducerii partidului și stabilirea candidatului la Preşedinţia României”.

În vârstă de 56 de ani, absolvent al unei facultăți de drept, Ciolacu ocupă din iunie 2023 postul de prim-ministru al României, în cadrul unei împărțiri a puterii cu formațiunea de centru-dreapta Partidul Național Liberal, apropiată președintelui Klaus Iohannis.

Pe lângă Marcel Ciolacu (PSD), în cursa prezidențială pentru alegerile din 24 noiembrie și 8 decembrie (al doilea tur) și-au anunțat deja prezența Nicolae Ciucă (PNL), George Simion (AUR) și Elena Lasconi (USR).

Un alt probabil candidat este Mircea Geoană (independent), dar actualul secretar general-adjunct al NATO nu a făcut un anunț oficial, deși se află în campanie de mai multă vreme prin țară.

Un sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, publicat la începutul lunii iulie, arăta că Geoană are șansele cele mai mari de a câștiga primul tur (26,7%), fiind urmat de Marcel Ciolacu, care ar obține 17,8% și Elena Lasconi care ar lua 14,3 dintre voturi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cei peste 5300 de angajați ai întreprinderii de stat nu și-au primit salariile începând cu luna aprilie, iar o parte din aceștia – din luna martie, suma restanțelor ajungând la 136 de milioane de lei, se spune în demersul semnat de Igor Zubcu, președinte CNSM.

„Lipsa mijloacelor financiare face imposibilă atât acoperirea cheltuielilor cotidiene ale familiilor salariaților, cât și asigurarea cu rechizite și alte produse necesare copiilor acestora în preajma noului an școlar”, se mai în arată în scrisoarea adresată lui Dorin Recean.

• Te-ar putea interesa și: Cum va funcționa coridorul prin care cerealele ucrainene vor tranzita R. Moldova, inclusiv regiunea transnistreană

CNSM solicită implicarea șefului guvernului pentru a preveni tensiunile din cadrul colectivului de muncă și plecarea specialiștilor calificați.

„Este de remarcat că angajații întreprinderii de stat și-au manifestat devotamentul și și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu, indiferent de circumstanțele economice, inclusiv fiind implicați în măsurile întreprinse în legătură cu gestionarea crizei refugiaților”, se menționează în demers.

În luna mai a anului 2022, Căile Ferate din Moldova anunțau că au reușit să achite integral restanțele salariale acumulate în anii precedenți, datorită „bunei gestionări” a întreprinderii, dar și a „dezvoltării și menținerii infrastructurii”. Însă, la începutul acestui an, directorul general al CFM, Oleg Tofilat, și-a anunțat demisia, invocând divergențe „foarte mari” cu actuala guvernare în legătură cu „planificarea pe termen lung” și perspectiva sectorului feroviar. În februarie 2024, interimatul funcției de șef al CFM a preluat-o Serghei Tomșa, vicedirectorul întreprinderii de stat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ca și în R. Moldova, o ramură a ortodoxiei ucrainene a fost dirijată în mod tradițional din Rusia. Clerul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei de la Moscova (UOC-MP) a fost acuzat mereu de legături și simpatii cu conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse, cunoscută pentru subordonarea ei politică față de actuala conducere de la Kremlin.

Cealaltă biserică ortodoxă importantă, Biserica Ortodoxă a Ucrainei, este autocefală și sprijină războiul de apărare.

După invazia rusă din Ucraina, începută în februarie 2022, capii bisericii pro-ruse au spus mereu că au rupt legăturile cu Moscova, dar n-au fost crezuți de politicienii de la Kiev.

Legea care somează UOC-MP să rupă cu Moscova dacă nu vrea să fie desființată a fost adoptată în a doua lectură cu votul a 265 de deputați, numai 29 votând împotrivă.

Deputatul Iaroslav Jelezniak a explicat după vot că legea intră în vigoare la 30 de zile după publicare, iar comunitățile religioase care ține de biserica pro-rusă vor avea la dispoziție 9 luni pentru a rupe cu totul legăturile cu biserica rusă.

Eventuala scoatere a lor în afara legii trebuie aprobată și pe cale judiciară. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Programul Zilelor Diasporei cuprinde mai multe evenimente desfășurate în perioada 14-23 august. Unul dintre acestea, festivalul „Ne vedem acasă”, organizat sub patronajul Guvernului Republicii Moldova, a avut loc pe 17 august, la Digital Park.

La festival, pe lângă panelurile de discuții cu președinta Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a avut loc un târg de meșteșugari, precum și un concert cu artiști autohtoni - ansamblul „Mocănașii”, Moldovan National Youth Orchestra, împreună cu Cătălin Josan și Felicia Dunaf, precum și Pașa Parfeni.

Pentru festivalul respectiv, din bugetul de stat a fost alocată suma de 1,26 milioane de lei.

În aceiași zi, pe 17 august, Primăria Chișinău a organizat prima ediție a festivalului „Dor de Chișinău”, un eveniment menit să celebreze, de asemenea, Zilele Diasporei.

Programul acestuia a inclus recitaluri, expoziții de artă, târguri de meșteșugari și artizani, precum și un concert cu artiști din țară și de peste hotare: DJ Marcus Lawyer, Orchestra Moldovlaska, alături de soliștii Vadim Fotescu și Cristina Pînzaru, Doinița Sulac, Gabriel Nebunu, Olga Verbițchi, Marej, Dara. Evenimentul Primăriei a avut loc pe strada pietonală „Eugen Doga”.

Pentru acest eveniment, Primăria Chișinău a preconizat în bugetul său pentru 2024 cheltuieli de 1,2 milioane de lei.

Nu este prima dată când Primăria organizează evenimente pentru diaspora. A doua ediție a concertelor sub genericul „Zilele Chișinăului” a avut loc în acest an în Spania și Austria.

• Te-ar putea interesa și: Primăria Chișinău a reluat concertele în diaspora finanțate din bugetul municipal. Cât a costat cel de la Viena?

Evenimentele au stârnit un val de critici anul trecut. În acest an, un grup de moldoveni din diaspora a inițiat o petiție online prin care semnatarii spun „Nu concertelor în diaspora organizate din banii chișinăuienilor”.

„Comunitățile diasporale sunt implicate direct în formularea agendei evenimentelor culturale și promovarea peste hotare a imaginii R. Moldova, inclusiv a orașului Chișinău. Avem experiență și suntem capabili să organizăm astfel de evenimente în colaborare cu misiunile diplomatice, cu artiștii moldoveni și cu autoritățile locale din localitățile în care suntem stabiliți”, se spune în petiție.

O altă petiție a fost lansată, la începutul anului, de asociația „Părinți solidari”. Semnatarii cer Primăriei „să economisească pe concerte, nu pe siguranța copiilor”, referindu-se la decizia autorităților locale de a sista activitatea grupelor cu program prelungit în clasele primare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ce doi oficiali suedezi au purtat discuții cu ministrul moldovean al apărării, Anatolie Nosatîi, și au semnat un „document de intenții” privind colaborarea între instituțiile apărării din cele două țări.

Ministrul moldovean a declarat că documentul va consolida dialogul bilateral, inclusiv la capitolul „instruire și expertiză în contracararea amenințărilor hibride și sporirea rezilienței naționale”.

Asistența pe care Suedia o oferă pentru consolidarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova și „aspecte ale cooperării bilaterale de peste două decenii” au fost discutate „îndeaproape” cu cei doi oficiali, a scris Nosatîi, într-un mesaj pe rețele.

Ministrul moldovean a mulțumit pentru „susținerea Guvernului suedez în promovarea obiectivelor de dezvoltare a țării noastre, proiectelor și inițiativelor pe domeniul apărării în cadrul organizațiilor internaționale, implementarea Rezoluției 1325 a ONU privind femeile, pacea şi securitatea, precum și a proiectelor în cadrul Programului complex în domeniul armelor de calibru mic și armament ușor (SALW)”.

În ajun, șefii apărării suedeze s-au aflat în vizită la București, unde au avut o întrevedere cu ministrul român al Apărării Naționale, Angel Tîlvăr. Un subiect separat pe agenda discuțiilor a fost sprijinul pentru Republica Moldova. Angel Tîlvăr a subliniat „importanța consolidării rezilienței” Republicii Moldova, în contextul amenințărilor la adresa securității, potrivit ministerului român al apărării.

Printre temele discutate de miniștrii suedezi la București s-au aflat situația de securitate de la Marea Negră și Marea Baltică pe fondul războiului din Ucraina, cooperarea în cadrul NATO și participarea la misiunile și operațiile sub egida UE.

Suedia este ultimul stat care a aderat la Alianța Nord-Atlantică (al 32-lea la număr) în martie 2024, pe fondul războiului din Ucraina, după 200 de ani de neutralitate militară.

Delegația SUA și exercițiile „Scutul de Foc - 2024”

Vizita miniștrilor apărării și apărării civile din Suedia are loc în timp ce la Chișinău se află o delegație militară americană, condusă de comandantul Gărzii Naționale a Carolinei de Nord, generalul-maior Marvin T. Hunt.

La întrevederea pe oficialul militar american a avut-o cu ministrul Anatolie Nosatîi s-a discutat despre asistența oferită în contextul consolidării capacităților de apărare ale Republicii Moldova.

Generalul-maior Marvin T. Hunt va vizita și exercițiile militare „Scutul de Foc - 2024”, desfășurate în perioada 5 - 23 august, la care participă militari moldoveni, români și americani. Antrenamentele ar avea ca obiectiv dezvoltarea capabilităților operaționale și creșterea interoperabilității efectivului participant. La exercițiu sunt folosite unități de tehnică militară și sisteme de artilerie din dotarea Armatei Naționale.

Un comunicat al ministerului moldovean al apărării mai precizează că vizita oficială a delegației americane, din perioada 19-21 august, este parte a planului de activitate al Ministerului Apărării și Armatei Naționale pentru anul 2024.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Familiile lui Yagev Buchshtab, Alexander Dancyg, Avraham Munder, Yoram Metzger, Nadav Popplewell și Chaim Perry au fost informate, au adăugat autoritățile.

Forumul Familiilor Ostaticilor, o organizație care reprezintă majoritatea familiilor de ostatici, a salutat vestea, dar și-a reînnoit apelul către guvern să încheie un acord pentru eliberarea ostaticilor cu gruparea militantă palestiniană Hamas, considerată teroristă inclusiv de SUA și Uniunea Europeană.

„Înapoierea imediată a celor 109 ostatici rămași poate fi realizată doar printr-un acord negociat. Guvernul israelian, cu ajutorul mediatorilor, trebuie să facă tot ce este posibil pentru a finaliza acordul aflat în prezent pe masă”, a declarat organizația.

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a spus: „Inimile noastre sunt îndurerate de pierderea teribilă.”

„Statul Israel va continua să facă tot posibilul pentru a aduce înapoi toți ostaticii noștri — atât vii, cât și morți,” a mai spus el într-o declarație.

• Te-ar putea interesa și: Antony Blinken: Negocierile de armistițiu ar putea fi „ultima șansă” de a elibera ostaticii israelieni

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, care se află la a noua vizită în regiune de la începutul războiului, a spus luni că Netanyahu a acceptat o propunere de a depăși divergențele din discuțiile privind încetarea focului și a cerut Hamasului să facă același lucru.

Mediatorii încearcă în prezent să finalizeze o propunere pentru un proces în trei etape, în cadrul căruia Hamas ar elibera toți ostaticii în schimbul eliberării mai multor prizonieri palestinieni, Israelul s-ar retrage din Gaza ocupată și s-ar institui un armistițiu durabil. Se pare însă că există încă diferențe semnificative între cele două părți.

• Citește și: Grupări militante palestiniene revendică atentatul de la Tel Aviv

Hamas a acuzat Statele Unite că susțin cererile israeliene și încearcă să le impună grupării militante.

Războiul actual din Gaza a început pe 7 octombrie 2023, când militanții Hamas au pătruns în comunitățile israeliene din sudul țării, ucigând aproximativ 1.200 de persoane și răpind aproximativ 250 de ostatici, conform bilanțurilor israeliene.

De atunci, armata israeliană a distrus mari părți ale enclavei palestiniene, forțând aproape toți cei 2,3 milioane de locuitori să-și părăsească locuințele, provocând foamete și boli și ucigând cel puțin 40.000 de persoane, potrivit autorităților de sănătate palestiniene.

Se crede că Hamas încă are aproximativ 110 ostatici capturați în atacul din 7 octombrie. Autoritățile israeliene estimează că aproximativ o treime dintre ei sunt morți. Peste 100 de ostatici au fost eliberați în schimbul unor palestinieni închiși în Israel în timpul unei încetări a focului care a durat o săptămână, anul trecut. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Atacul cu rachete a urmat unui atac cu drone asupra Kievului luni seara, târziu, iar informațiile preliminare arată că nu au existat pagube sau răniți în urma nici unuia dintre atacuri, a declarat administrația militară a capitalei ucrainene pe Telegram.

Amploarea completă a atacurilor nu a fost clară imediat, dar atacurile de marți dimineața au implicat probabil rachete de croazieră, a spus armata, citată de Reuters.

Martori citați de aceeași agenție au auzit explozii marți dimineața, care păreau să fie unități de apărare aeriană în funcțiune, la periferia Kievului.

Armata a declarat că metropola a fost deja sub alertă de raid aerian de 41 de ori în această lună.

Ucraina a spus luni că a reușit să respingă un atac rusesc cu drone asupra Kievului.

Nu au existat comentarii imediate din partea Moscovei cu privire la atacurile de marți. Ambele părți spun că vizează obiective militare în atacurile lor frecvente cu drone și rachete, nu infrastructura civilă.

Noile atacuri rusești vin după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că asaltul forțelor Kievului asupra regiunii Kursk din Rusia arată că amenințările Kremlinului sunt o cacealma. Zelenski i-a îndemnat pe aliații occidentali ai Kievului să relaxeze restricțiile privind utilizarea armelor furnizate Ucrainei.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina spune că își continuă incursiunea de la Kursk

Volodimir Zelenski a afirmat că forțele ucrainene controlează acum peste 1.250 de kilometri pătrați și 92 de așezări din regiunea Kursk, în timp ce Rusia a confirmat că Ucraina a lovit un al treilea pod în regiune, complicând eforturile Rusiei de a respinge atacul ucrainean.

Ucraina a lansat atacul surpriză asupra regiunii rusești pe 6 august, fiind vorba de cea mai mare invazie a Rusiei de după cel de-al Doilea Război Mondial. Este o operațiune despre care Kievul spune că are ca scop crearea unei zone tampon și epuizarea mașinăriei de război a Rusiei.

Vorbind în fața unei reuniuni de diplomați ucraineni, Zelenski a mulțumit aliaților care au furnizat arme cu rază lungă de acțiune, dar a spus forțele Kievului că nu le pot folosi în adâncul Rusiei, de teamă să nu treacă „liniile roșii” stabilite de Vladimir Putin.

Zelenski i-a îndemnat pe aliați să fie mai îndrăzneți în deciziile lor cu privire la modul în care să ajute Kievul în război.

„Lumea vede că totul în acest război depinde doar de curaj, curajul nostru, curajul partenerilor noștri. Despre deciziile curajoase pentru Ucraina, despre curajul de a sprijini Ucraina”, a spus Zelenski.

În această știre s-au folosit și informații de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Presa rusă scrie că în urma verificărilor, zeci de emigranți au fost somați să se prezinte la comisariatele militare pentru a fi înregistrați. Raidurile au avut loc într-o stație de autobuz din apropierea stației de metrou Șcelkovskaia, la un depozit de legume și în pensiuni din estul Moscovei.

Anterior, astfel de verificări au fost efectuate și în alte localități din regiunea Moscovei, anchetatorii militari identificând zece foști migranți care nu s-au înscris în armată, deși au primit cetățenia rusă și conform noilor prevederi din legislație, erau obligați să intre în evidența comisariatelor militare, transmite Current Time.

Obligația noilor cetățeni ruși de a figura în evidența comisariatelor militare a devenit posibilă după ce la 31 iulie, Duma de Stat a adoptat în lectura finală o lege privind înregistrarea militară obligatorie după dobândirea cetățeniei ruse. Deputații ruși au susținut că inițiativa „vizează îndeplinirea obligatorie de către noii cetățeni ai Rusiei a obligației constituționale de a apăra Patria”, potrivit notei explicative. Nerespectarea acestei cerințe va constitui un temei pentru privarea de cetățenie rusă.

Noile prevederi afectează în special emigranții care au primit cetățenia rusă. Anterior, în toamna anului trecut, șeful Comitetului de investigații a Federației Ruse, Alexandr Bastrîkin, a propus privarea de cetățenia rusă a migranților care nu doresc să ia parte la războiul împotriva Ucrainei.

„Când o operațiune militară specială este în desfășurare, cred că este necesar să-i implici în desfășurarea acesteia. Dacă o persoană nu este pregătită, ca cetățean al Federației Ruse, să-și îndeplinească datoria militară, atunci ea trebuie să rămână fără cetățenie”, a spus el.

• Te-ar putea interesa și: Războiul „roiurilor”: Incerta ascensiune a dronelor cu inteligență artificială (AI) în Ucraina

De la adoptarea acestei legislații, cazurile de raiduri asupra emigranților au devenit tot mai frecvente. Forțele de ordine rusești au reținut mai mulți migranți cu cetățenia rusă și i-au înregistrat în armată. Din decembrie, au început să apară și informații conform cărora mai mulți cetățeni străini au fost privați de cetățenia rusă, din cauza că au refuzat să se înregistreze la evidența comisariatelor militare, fiind vorba în special despre migranții din Asia Centrală.

La finele anului trecut, președintele rus, Vladimir Putin, a emis un decret prin care a simplificat acordarea cetățeniei ruse moldovenilor, belarușilor și kazahilor. În privința lor a fost exclusă cerința de a face dovada cunoașterii istoriei și bazelor legislației rusești și a faptului că au stat în Rusia timp de cinci ani înainte de a depune cererea de obținere a cetățeniei.

Atunci, premierul Dorin Recean a avertizat moldovenii să nu ceară cetățenia rusă, spunând că simplificarea procedurii este o nouă încercare de a găsi carne de tun pentru războiul Rusiei contra Ucrainei. Recean a spus că, în prezent, în Rusia se află între 150.000 și 200.000 de cetățeni moldoveni. (CB)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ucraina spune că a capturat peste 80 de așezări într-o zonă de peste 1.150 de kilometri pătrați din Kursk, de la atacul surpriză asupra regiunii ruse din 6 august, reprezentând cea mai mare invazie pe teritoriu rusesc de la al Doilea Război Mondial, informează Reuters.

Însă în alte părți forțele ucrainene se află în defensivă, ducând o bătălie grea pentru apărarea orașului strategic Pokrovsk, din est, unde Rusia a avansat constant în ultimele săptămâni.

„Ne atingem obiectivele”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski despre incursiunea de două săptămâni în Kursk, pe Telegram, adăugând că mai mulți soldați ruși au fost luați prizonieri și vor putea fi folosiți pentru schimburi.

Rusia a spus că un al treilea pod a fost lovit și deteriorat pe râul Seim, care șerpuiește prin regiunea Kursk, la granița cu nord-estul Ucrainei.

Ucraina nu a comentat încă presupusa distrugere, dar șeful aviației militare a declarat anterior că forțele sale au distrus două poduri pentru a șubrezi logistica inamicului.

Analiștii militari au spus că podurile se aflau pe liniile de aprovizionare critice pentru trupele ruse care apără zona. Reuters nu a putut confirma independent daunele aduse podurilor sau situația pe câmpul de luptă din Kursk.

• Citește și: Kievul încearcă să creeze o „zonă tampon” în regiunea Kursk, spune Zelenski
  

Zelenski a spus la 18 august că militarii ucraineni desfășoară „acțiuni de contraofensivă maximă" menite să creeze o zonă tampon și să slăbească potențialul militar al Moscovei.

„Tot ceea ce provoacă pierderi armatei ruse, statului rus, complexului lor militar-industrial și economiei lor - toate acestea ne ajută să prevenim extinderea războiului", a explicat Zelenski.

Peste 121.000 de oameni au fost evacuați din nouă districte de frontieră din regiunea Kursk, a spus Ministerul pentru Situații de Urgență al Rusiei.

Între timp, consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov a declarat că Moscova nu este pregătită să poarte negocieri de pace cu Ucraina în acest moment, având în vedere atacul de la Kursk al Kievului. Ucraina, la rândul ei, a cerut retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său înainte de a se așeza la masa negocierilor.

Situație dificilă la Pokrovsk

Forțele ucrainene erau angajate încă luni într-o bătălie dificilă în apropiere de Pokrovsk, un nod de transport vital pentru forțele ucrainene. Trupele ruse se află acum la aproximativ 10 km de periferia orașului, a declarat luni Serhi Dobriak, șeful administrației militare locale.

El a spus că până la 600 de oameni pleacă zilnic din zonă și că serviciile municipale ar putea fi întrerupte în decurs de o săptămână, pe fondul înaintării rușilor.

Guvernatorul regional Vadim Filașkin a spus că a fost înăsprită interdicția de circulație în așezările din apropierea Pokrovskului și că situația este „foarte dificilă”.

Șeful armatei Ucrainei a spus că Kievul face „tot ce este necesar” pentru a apăra orașul Torețk din est, în timp ce Moscova încearcă să rupă liniile de aprovizionare ucrainene. Rusia a spus că forțele sale au capturat orașul Zalijne, din apropiere.

Kievul se așteaptă ca Moscova să-și mărească forțele în Ucraina până la sfârșitul anului la 800.000, de la aproximativ 600.000 acum, a declarat adjunctul ministrului apărării ucrainean Ivan Havrîliuk presei ucrainene.

Ucraina a fost sprijinită cu armament de către aliații săi, dar este îngrijorată acum că acest sprijin ar putea scădea pe fondul prelungirii ostilităților.

Marea Britanie a reiterat însă sprijinul pentru Ucraina luni, iar prim-ministrul indian Narendra Modi urmează să viziteze Kievul pe 23 august.

Dar acțiunile companiilor din domeniul apărării din Germania au scăzut luni după ce un ziar a informat că Ministerul Finanțelor de la Berlin nu va aproba cereri suplimentare de ajutor militar pentru Ucraina, din cauza constrângerilor bugetare.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Finanțelor din Germania a declarat ulterior că Berlinul conlucrează intens cu partenerii săi din Grupul celor șapte (G7) la planul de a pune la dispoziția Ucrainei credite finanțate din veniturile obținute din activele rusești înghețate în Occident.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dpa relatează că festivitatea de luni de la Rudninkai, la sud de Vilnius, a fost organizată pentru a marca o nouă etapă în construcția unei baze pentru trupele germane care vor fi staționate în republica baltică membră NATO.

Șeful apărării din Lituania, generalul Raimundas Vaikšnoras, și secretarul de stat al Ministerului Apărării din Germania, Nils Hilmer, au fost prezenți, alături de reprezentanți ai „cartierului general avansat” german.

Ca răspuns la schimbarea situației de securitate în Europa după invazia rusă în Ucraina, Germania a decis să staționeze permanent o brigadă de luptă în Lituania. Ea urmează să fie pregătită pentru desfășurare cel târziu în 2027.

Aproximativ 5.000 de soldați germani ar urma să fie staționați în țară, dintre care 80% la Rudninkai.

Conform Ministerului Apărării din Lituania, faza inițială a construcției se va concentra pe clădiri de cazare și administrative, ca și depozite pentru echipamente militare.

Un contract în valoare de 125 milioane de euro (138 milioane de dolari) a fost încheiat cu o companie de construcții locală, mai informează dpa.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te