Se împlinesc exact două săptămâni de când noul guvern al Maiei Sandu şi-a început efectiv activitatea, după retragerea democraţilor de la guvernare, iar numărul de demisii şi demiteri din instituţiile publice, cele de forţă şi din justiţie încep să ia proporţiile unei avalanşe. Şefii de instanţe judiciare suspendați; un şef de la procuratură şi altul de la poliţia de frontieră au anunțat că demisionează; directorul de la vamă, conducătorul poliţiei capitalei şi cel al Centrului de reforme din cadrul executivului - sunt doar câteva din demisiile ultimelor zile, nemaivorbind de cea in corpore a judecătorilor Curţii Constituţionale. Despre ce vorbesc acestea şi care sunt problemele pe care le ridică?
O serie întreagă de judecătorii, Procuratura, Curtea Constituţională, Vama, Poliţia de Frontieră sau Comisia Electorală Centrală - sunt doar câteva dintre instituţiile zguduite zilele astea de valul de demiteri, demisii și suspendări din funcție. În vreme ce plecarea unora, de exemplu, cea a magistraţilor Curţii Constituţionale, a fost determinată de verdictul extrem de dur al Comisiei de la Veneţia asupra felului cum au judecat în timpul recentei crize politice, altele seamănă mai mult a evadare.
Veaceslav Garștea, un adjunct al Poliţiei de Frontieră, şi-a anunţat demisia după ce a semnalat că ar fi interesat de un post mai înalt în Poliţie. Dar într-o pretinsă notă informativă a unui grup de actuali sau foşti poliţişti, făcută publică cu o zi înainte de un post de televiziune, Garştea este pomenit într-o lungă listă de demnitari care ar fi asigurat protecţia unor presupuse scheme de contrabandă, de la ţigări până la chihlimbar sau anabolizante.
Numele şefului de la Procuratura pentru cauze speciale (PCCOCS), Nicolae Chitoroagă, care a demisionat ieri acuzând presiuni, este şi el pomenit în acel aparent denunţ în legătură cu schemele de contrabandă. Iar ministrul de interne, Andrei Năstase, a declarat aseară într-un platou de televiziune că, prin plecarea lui Chitoroagă, Procuratura s-ar fi salvat de una din „piesele de bază ale mafiei lui Vlad Plahotniuc”. Chitoroagă este menţionat şi într-o plângere trimisă recent Consiliului Superior al Procurorilor de Andrei Tranga, cunoscutul coproprietar al rețelei de restaurante „Andys Pizza” și „La Plăcinte”, care figurează într-un dosar de rezonanţă, dar se declară victima unor acţiuni ilegale ale procurorilor, toate cu scopul de a-i prelua afacerea.
Unii din cei care pleacă benevol, şi e vorba în fond de persoanele-cheie din instituţii, nu îşi motivează demisiile. Aşa, bunăoară, a procedat Vitalie Vrabie, deja fostul director al Vămii.
Alţii nu au nicio problemă în a-şi motiva plecarea. Iurie Ciocan şi-a depus demisia din două funcţii odată, cea de membru al CEC şi de director al Centrului de reforme. Întrebat despre motive, Ciocan a spus că de la CEC pleacă din cauza uni legi prin care noile autorităţi ar atenta la independenţa Comisiei, iar de la Guvern - din cauza neîncrederii pe care i-a arătat-o noul premier. Maia Sandu îl criticase în ajun pentru faptul că ar ridica lunar un salariu de 70 de mii de lei, în condițiile în care centrul pe care îl conduce ar fi terminat demult reformele pentru care fusese creat.
Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, sugera azi dimineaţă într-un comentariu de pe Facebook, în legătură cu frecvenţa şi amploarea ultimelor demisii, că mulţi ar fi ales momentul pentru că anticipează că în curând lucrurile s-ar putea schimba la Procuratură şi nu se vor mai putea „retrage zâmbind”. Ulterior, într-un interviu, editoarea echipei de jurnaliști de investigaţie de la Ziarul de Gardă ne spunea:
Prefer să plece în orice mod pleacă, iar autorităţile să reuşească să construiască un sistem sănătos...
„Există o oarecare frustrare şi lipsă de încredere în legătură cu aceste demisii, dar totuşi, prefer să plece în orice mod pleacă, iar autorităţile să reuşească să construiască un sistem sănătos, în care să existe cu adevărat profesionişti care vor ancheta fiecare caz - nu din furie şi răzbunare, ci doar în baza legii. Şi justiţia, chiar dacă va veni mai târziu, va fi o justiţie sănătoasă, sigură, în interes public. Trebuie să fim de acord că sistemul a fost prea bolnav - probabil îmi imaginez un corp plin de metastaze pe care nu-l poţi reface într-o zi.
Dar într-un interviu pe care tocmai l-am publicat, Maia Sandu ne-a spus că de la toţi ambasadorii cu care a vorbit a solicitat ajutor în primul rând în combaterea corupţiei şi că majoritatea statelor au promis că vor oferi acest suport - fie financiar, fie prin consultanţă - pentru setarea unor instituţii capabile să lupte cu corupţia.”
Ceea ce remarcă în primul rând Ion Guzun, juristul Centrului de Resurse Juridice, e ideea că noile autorităţi ar putea face faţă cu greu avalanşei de demisii şi nevoii de înlocuire a celor plecaţi. Expertul cheamă şi la precauţie atunci când e vorba de semne clare de „justiţie televizată”.
„O îngrijorare e dacă Guvernul poate să facă faţă acestor demisii, pentru că nu e doar o instituţie - două, ci foarte multe, într-o perioadă foarte scurtă de timp. Doi, în ultimul timp ies la iveală foarte multe scheme, dar a plecat şeful PCCOCS - cine o să le investigheze? Dar pe el? Sau cine va fi numit în locul lui? Guvernarea este pusă într-o situaţie foarte complicată, mai ales în măsura în care s-a angajat să asigure un proces transparent, prin concursuri, în bază de merit – eu cred că va fi foarte dificil şi există riscul să se afecteze administrarea statului.
Apoi, numărul unor asemenea discuţii publice care se transformă în investigaţii, cu documente deconspirate - eu cred că asta ar putea să pună în dificultate buna desfăşurarea a urmăririi penale. Dacă tu acuzi pe diagonală, numeşti cine din instituţii este vinovat, celor care vor investiga le va fi foarte greu să-i ajungă din urmă pe cei care vor face tot ca să şteargă urmele. Pentru că e vorba de persoane foarte influente, din nişte funcţii-cheie.”
În 2018, R. Moldova a adoptat o lege despre aşa-zişii avertizori de integritate, prin care le-a promis protecţie maximă persoanelor care raportează autorităţilor despre ilegalităţile din structurile de stat despre care au cunoştinţă. Nici că se poate un moment mai propice pentru testarea mecanismului, spune Ion Guzun.
