Ştiri
Guvernul suspendă activitatea a trei companii din R. Moldova care livrau piese de avion în Rusia
Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale, din care fac parte mai mulți membri ai Guvernului, a suspendat activitatea a trei companii moldovenești despre care Europa Liberă a scris că au intermediat vânzări de piese de avion în Rusia, în ciuda sancțiunilor internaționale.
Membrii Consiliului au decis să aplice clauza privind schimbarea controlului și suspendarea activității pentru companiile Airrock Solutions, Maxjet Service și Aerostage Services.
În procesul verbal al unei ședințe din 7 august a Comisiei conduse de premierul Dorin Recean, domeniul de activitate al celor trei firme este încadrat la „producerea, exportul, re-exportul, importul armamentelor, al munițiilor și al echipamentelor militare, a produselor, tehnologiilor şi serviciilor care pot fi utilizate la fabricarea şi folosirea de arme nucleare, chimice, biologice şi de rachete”, ceea ce permite o asemenea intervenție și suspendarea activității lor.
Pe 12 iunie, Statele Unite au anunțat că impun sancțiuni împotriva acestor trei companii.
În ianuarie, Europa Liberă a scris că firmele au intermediat vânzări de piese de avion în Federația Rusă de cel puțin 15 milioane de dolari, în anii 2022 și 2023.
Acest lucru a fost posibil pentru că R. Moldova nu a aderat la regimul de sancțiuni anti-ruse în domeniul aviației, pe care Uniunea Europeană l-a adoptat ca răspuns la invazia rusească la scară largă în Ucraina, în 2022.
UE a spus atunci Europei Libere că este „îngrijorată” de relatările despre eludarea sancțiunilor și că guvernul de la Chișinău ar trebui să ia măsuri.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Vezi ultimele știri
Greenpeace își deschide birou la Kiev. „Crimele de război sunt și împotriva naturii”
Greenpeace Europa Centrală și de Est deschide oficial un nou birou la Kiev, în Ucraina. Rețeaua globală de mediu spune într-un comunicat de presă primit de la filiala ei din România că a fost activă în Ucraina, prin aliați, încă de la invazia la scară largă a Rusiei, în 2022.
„Oamenii din Ucraina merită prezența puternică și vibrantă Greenpeace, care să sprijine valorile activiste și democratice în fața războiului. Pentru siguranța și securitatea acestei națiuni, Ucraina are nevoie să facă tranziția de la combustibili fosili”, a spus Natalia Gozak, director Greenpeace Ucraina.
„Misiunea noastră este să ajutăm Ucraina să-și reconstruiască infrastructura socială într-un mod sustenabil, apelând la puterea curată a panourilor solare și a turbinelor eoliene. Aceste soluții nu sunt doar verzi – sunt un drum către un viitor rezilient și sustenabil pentru Ucraina.”
Greenpeace spune că deschiderea noului birou reprezintă încă un pas înainte în muncă pe care Greenpeace o realizează în Ucraina. Organizația amintește că de îndată ce a izbucnit războiul prin invazia rusească din februarie 2024, birouri din țări vecine care aparțin Greenpeace Europa Centrală și de Est (CEE) – România, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria – s-au angajat în muncă umanitară, sprijinind aliații și refugiații.
Colaborând cu organizații de mediu locale, Greenpeace a documentat deja efectele devastatoare asupra mediului, incluzând distrugerea barajului Kahovka, a analizat crizele de la centralele nucleare Cernobîl și Zaporije, și a implementat primele proiecte de reconstrucție verde, „lighthouse projects”.
Alexander Egit, Director Executiv Greenpeace CEE, din care face parte noul birou ucrainean, a declarat: „Pe parcursul următorilor ani ne așteptăm ca miliarde de euro să fie investiți în reconstrucția Ucrainei de către Uniunea Europeană, dar nu numai. Vrem să ne asigurăm că Ucraina o să fie reconstruită într-un mod mai verde și mai rezilient.”
Invazia Rusiei în Ucraina a avut un impact enorm asupra energiei, sectorului financiar, biodiversității, comerțului, securității nucleare, climei și sectorului geopolitic la care organizațiile Greenpeace din lume au reacționat cu schimbări în campaniilor lor, se mai arată în comunicatul de presă. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Candidatul lui Ilan Șor primește o veste proastă - Curtea de Apel respinge plângerea lui Vasile Bolea contra CEC
Curtea de Apel Chișinău a respins plângerea lui Vasile Bolea contra Comisiei Electorale Centrale (CEC), care i-a blocat de două ori tentativele de a intra în cursa pentru alegerile prezidențiale. Dar aliatul lui Ilan Șor, care a anunțat chiar el decizia instanței, spune că nu renunță.
Într-o postare pe Facebook pe 10 septembrie, în care anunță decizia Curții de Apel, deputatul Bolea mai spune că va ataca la Curtea Supremă de Justiție decizia CEC, care a refuzat să înregistreze grupul de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în sprijinul candidaturii sale la președinție ca independent.
Pe 29 august, CEC a spus că nu-i poate permite lui Bolea să colecteze semnături ca independent pentru că el face parte din Partidul „Renaștere”. Formațiunea este afiliată oligarhului fugar Ilan Șor.
Ceva mai devreme, Bolea încercase să intre în cursă din partea blocului „Victorie-Pobeda”, lansat de Șor în aprilie, la Moscova. Dar CEC a interzis participarea blocului în campania pentru alegerile prezidențiale pe motiv că unele partide membre au fost sancționate în trecut și în mod repetat în legătură cu încălcări în finanțarea unor activități politice.
Pe de altă parte, Partidul „Renaștere” a fost înregistrat de CEC, la 6 septembrie, în calitate de participant la campania pentru referendumul din 20 octombrie despre integrarea europeană a Republicii Moldova.
La alegerile locale din toamna lui 2023, autoritățile pro-occidentale de la Chișinău au blocat participarea a peste 100 de candidați afiliați lui Șor, pe care îl consideră parte a unui război hibrid purtat de Moscova contra Republicii Moldova.
Condamnat la închisoare pentru rolul său în „furtul miliardului” din 2014, Șor se ascunde în Rusia și Israel. El, mai mulți aliați ai săi și membri ai familiei sale au fost sancționați de guverne occidentale, inclusiv de Statele Unite, Canada, Marea Britanie și Uniunea Europeană pentru amestec în politica moldoveană în interesul Kremlinului și tentative de destabilizare. (A.E.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Google și Apple, sancțiuni de miliarde după decizii istorice în justiția UE
Instanța supremă a UE a decis definitiv sancționarea companiei americane Apple, pentru evitarea ilegală a plății taxelor. De asemenea, firma Google a fost găsită vinovată de practici anticoncurențiale. Penalitățile pe care trebuie să le plătească firmele sunt de ordinul miliardelor de euro.
În cazul Apple, instanța supremă a stabilit că un ordin al Comisiei Europene din 2016, ca Irlanda să recupereze 13 miliarde de euro în taxe neplătite de la companie, este îndreptățit.
Autoritățile de reglementare au stabilit că Apple a încheiat acorduri ilegale cu guvernul irlandez, care au permis companiei să plătească în UE aproape zero taxe legate de activitățile sale din Europa în ultimii ani.
Într-un comunicat, Apple a obiectat că decizia ar permite de fapt Uniunii Europene să impună o dublă impozitare pe veniturile companiilor care sunt deja impozitate în Statele Unite.
„Comisia Europeană încearcă să schimbe retroactiv regulile și să ignore că, așa cum cere legislația fiscală internațională, veniturile noastre erau deja supuse impozitelor în SUA”, a declarat, marți, Apple într-un comunicat.
În cazul Google, instanța supremă a fost de acord cu decizia Comisiei din 2017 de a amenda compania cu 2,4 miliarde de euro pentru că a acordat un tratament preferențial propriului serviciu de comparare a prețurilor - față de ofertele rivale.
Google a transmis marți, într-o declarație, că este „dezamăgit” de decizie, dar că și-a ajustat deja produsele pentru a se conforma deciziei din 2017, inclusiv noi modele pentru a direcționa consumatorii către site-urile rivale de comparare a prețurilor. Unii concurenți s-au plâns însă că modificările Google nu sunt suficiente pentru a oferi o concurență loială.
Cele două cazuri abordează probleme juridice diferite. Cazul Google se referă în mare parte la legea antitrust, în timp ce cazul Apple se concentrează pe capacitatea Uniunii Europene de a interveni în politicile fiscale din țările sale membre, Irlanda în acest caz.
Apple și Google, probleme juridice și în SUA
Săptămâna aceasta, Google a ajuns la tribunalul federal din SUA după ce Departamentul de Justiție a acuzat compania de practici anticoncurențiale, pentru că ar fi abuzat de poziția sa dominantă în sectorul publicității digitale. Luna trecută, un judecător federal a decis într-un caz separat că Google are o poziție de monopol în căutarea pe internet pentru că a manipulat piața motoarelor de căutare. În decembrie, un juriu federal a declarat că managementul Google Play a încălcat, de asemenea, legile antitrust.
Apple se confruntă, de asemenea, cu un proces antitrust al Departamentului de Justiție din cauza politicilor sale privind iPhone.
În UE, Google are în curs alte două apeluri în dosare antitrust. În 2018, autoritățile de reglementare au amendat Google cu 4,34 miliarde de euro pentru încălcarea legilor antitrust pentru a-și consolida sistemul de operare Android. În 2019, compania a fost amendată cu 1,49 miliarde de euro pentru practici comerciale neloiale pe piața publicității digitale.
Apple se confruntă, de asemenea, cu acuzații din partea UE legate de gestionarea magazinului de aplicații și de politicile de pe piața de streaming muzical.
Victoriile în instanță împotriva giganților IT americani au fost anunțate de comisarul european pentru concurență, Margrethe Vestager, care își încheie mandatul în noiembrie.
Ea și-a făcut un nume din urmărirea acordurilor fiscale dintre companii Big Tech și țări din UE și încercările marilor companii IT de a-și sufoca concurența.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
CEC a decis cum o să arate buletinul de vot pentru referendumul din 20 octombrie
Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat modelul buletinului de vot pentru referendumul din 20 octombrie și textul din buletin, în care alegătorii sunt întrebați dacă susțin modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
CEC a decis, la 10 septembrie, că întrebarea din buletinul de vot va fi precedată de textul proiectului de lege pentru modificarea Constituției prin care integrarea în Uniunea Europeană va fi declarată drept „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.
|
Președinta CEC, Angelica Caraman, a spus că textele din buletinul de vot fac ca lungimea documentului să atingă 330 de milimetri, adică ceva mai mare decât lungimea unei foi A4.
Conținutul buletinului de vot va putea fi tradus în limbile minorităților etnice, la solicitarea autorităților electorale teritoriale din localitățile unde reprezentanții minorităților locuiesc compact.
Buletinul de vot pentru referendum este unul din cele două pe care alegătorii le vor primi pe 20 octombrie. Modelul buletinului de vot pentru alegerile prezidențiale, care vor avea loc în aceeași zi, urmează a fi aprobat după ce vor fi înregistrați toți candidații la funcția de șef al statului, adică după 20 septembrie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
SUA acuză Iranul că a trimis Rusiei rachete pentru a ataca Ucraina
Statele Unite au acuzat oficial marți Iranul că a furnizat rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Rusiei pentru războiul său din Ucraina și au promis că vor lua măsuri pentru a-i sancționa pe cei implicați.
Secretarul de stat american Antony Blinken, vorbind alături de ministrul britanic de Externe David Lammy în timpul unei vizite la Londra, a declarat că sancțiunile vor fi anunțate mai târziu, marți.
„Rusia a primit de-acum asemenea rachete balistice și le va folosi probabil în câteva săptămâni în Ucraina, împotriva ucrainenilor”, a declarat Blinken.
Comentariile sale au fost făcute în timp ce el și Lammy se pregăteau să facă miercuri o vizită comună în Ucraina.
David Lammy a descris la rândul lui furnizarea de rachete balistice din Iran către Rusia drept o „escaladare semnificativă”.
„Este o acțiune îngrijorătoare din partea Iranului. Este cu siguranță o escaladare semnificativă și ne coordonăm”, a declarat el la conferința de presă comună cu Blinken, citat de Reuters.
Lammy a declarat că nu va comenta „chestiuni operaționale” când a fost întrebat dacă Marea Britanie ar da undă verde Ucrainei să folosească rachetele cu rază lungă de acțiune britanice Storm Shadow pentru a lovi ținte din Rusia.
Informațiile neconfirmate cu privire la presupusele transferuri de rachete iraniene au început să apară în weekend.
Iranul, la fel ca în cazul constatărilor anterioare ale serviciilor de informații americane, a negat că ar fi furnizat Rusiei arme pentru războiul din Ucraina.
Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat pe de altă parte luni că aliații occidentali trebuie să permită Ucrainei să utilizeze armele primite de la ei pentru a lovi depozitele militare din Rusia, tocmai în ideea că acolo ar fi deja rachete iraniene.
„Ca răspuns la furnizarea de rachete balistice Rusiei, Ucraina trebuie să fie autorizată să distrugă cu arme occidentale depozitele care stochează aceste rachete, pentru a evita teroarea”, a declarat Andrii Iermak pe canalul său de Telegram. El nu a precizat ce țară furnizează rachetele.
Marți, după declarația lui Blinken, consilierul ucrainean a spus că sancționarea Iranului pentru livrările de rachete către Rusia „nu este suficientă”, repetând cererea ca aliații să fie mai flexibili în privința felului cum utilizează Kievul armele primite de la ei.
Țările occidentale care sprijină Ucraina în război ezită să permită armatei ei să lovească ținte de pe teritoriul Rusiei, temându-se că ar putea fi atrase în cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial, dar șeful biroului prezidențial ucrainean a declarat că „apărare nu înseamnă escaladare”. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Primarul de la Bălți acuză guvernul că ar vrea să-l suspende, guvernul îl acuză de populism
Primarul de la Bălți, Alexandr Petcov, spune că a fost dat în judecată de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, riscând suspendarea din funcție, în legătură cu reconstrucția unor poduri. Guvernul spune că Petcov se opune reconstrucției din motive „populiste”.
Într-o conferință de presă ținută la Bălți, pe 10 septembrie, Petcov a spus că s-a opus unui plan guvernamental de a redirecționa traficul rutier de tranzit prin centrul orașului, pentru a permite reconstrucția a două poduri peste calea ferată pe șoseaua de centură.
Ales în noiembrie 2023 din partea „Partidului Nostru”, Petcov a spus că aducerea traficului de tranzit prin oraș va „distruge” străzile și va cauza disconfort locuitorilor. Petcov a acuzat guvernul că ar încerca să-l „îndepărteze” din funcție, iar într-o primă etapă ar vrea să-l suspende prin decizie de judecată.
- Citește și: Explainer | De unde iau bani partidele moldovene
Disputa are loc înainte de campania pentru alegerile prezidențiale, din 20 octombrie, la care vrea să candideze șeful lui Petcov pe linie de partid, Renato Usatîi. Prezent la conferința de presă, Usatîi a reluat acuzațiile împotriva guvernului, spunând că „atacul” asupra lui Petcov ar, fi de fapt, asupra sa.
Guvernul a declarat Europei Libere prin Vladimir Rusu, șeful oficiului teritorial Bălți al Cancelariei de Stat, că primarul Petcov se opune planului de reconstrucție a podurilor din motive „populiste” și că proiectul a fost sprijinit de arhitectul-șef de la Bălți.
Pentru „refuz nejustificat” de a emite autorizații de construcție, primarului Petcov i-a fost întocmit un proces verbal contravențional. Sancțiunea prevede inclusiv suspendarea primarului din funcție, dar decizia este de competența instanței de judecată. Cauza se află la Judecătoria Bălți. (A.E.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Ucraina identifică rusul care a ordonat atacul asupra spitalului de copii Ohmatdit din Kiev
Procurorul general al Ucrainei a declarat marți că un comandant de rang înalt al forțelor aeriene ruse este suspect într-un atac cu rachete asupra unui spital de copii unde se aflau și copii moldoveni, din centrul Kievului, în iulie, care a ucis două persoane și a provocat pagube importante.
Procurorul general Andrii Kostin nu a numit persoana, dar a declarat că Curtea Penală Internațională de la Haga a emis deja un mandat de arestare împotriva sa, relatează Reuters.
În martie, CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Serghei Kobylash, descris ca fiind comandantul forțelor aviatice cu rază lungă de acțiune ale Rusiei. CPI a declarat atunci că el este suspectat de crime de război, inclusiv de ordonarea unor lovituri asupra sistemului energetic al Ucrainei.
„Continuăm ancheta pentru a găsi alte persoane responsabile pentru atacul de la Ohmatdit”, a declarat Kostin reporterilor, referindu-se la spital. El se afla alături de procurorul CPI, Karim Khan, care se află într-o vizită la Kiev.
Potrivit lui Kostin, comandantul rus a ordonat lansarea unei rachete de croazieră aer-sol Kh-101 de pe un bombardier rusesc la ora 10.45 a.m. pe 8 iulie, ziua bombardamentului.
Khan a adăugat că a fost identificată de mai multe surse o rachetă Kh-101, dar sunt necesare studii suplimentare.
Rusia neagă săvârșirea de crime de război în Ucraina și afirmă că bombardamentele ei nu vizează civili. Moscova a respins mandatele de arestare ale CPI pentru crime de război ca făcând parte dintr-o campanie occidentală părtinitoare, de discreditare a Rusiei.
Patru copii cu afecțiuni cardiace din R. Moldova erau internați în cele două instituții medicale din Kiev, bombardate de forțele militare rusești pe data de 8 iulie, potrivit Ministerului Sănătății de la Chișinău.
Aceștia nu au avut de suferit, iar trei dintre ei s-au întors în R. Moldova, unde urmau să continue îngrijirile medicale.
Cel de-al patrulea copil a rămas în Kiev, pentru tratament.
Spitalul avariat din Kiev a fost vizitat la mijlocul lunii iulie de vicepremierul moldovean pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov. Potrivit ei, în timpul deflagrației, peste 600 de copii se tratau în acel moment în spital, inclusiv copii din Republica Moldova. Unul dintre ei se afla pe masa de operație chiar în momentul bombardamentului. Din fericire, el a supraviețuit și se află în continuare în grija medicilor”, scria oficiala pe Facebook.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Putin trimite un alt ambasador în R. Moldova
Președintele rus Vladimir Putin a semnat, pe 10 septembrie, un decret prin care l-a retras pe Oleg Vasnețov din funcția de ambasador al Rusiei în R. Moldova și un altul, prin care l-a numit în locul lui pe Oleg Ozerov.
Documentele publicate pe portalul actelor oficiale nu conțin motivele acestor decizii.
Potrivit agenției de presă rusești de stat Tass, Ozerov a condus anterior secretariatul forumului de parteneriat Rusia – Africa. În vârstă de 66 de ani, este în serviciul diplomatic din 1981. A lucrat în Siria, Tunisia și Franța, vorbește araba, franceza și engleza. Între 2010 și 2017 a fost ambasador în Arabia Saudită.
Conformelor cutumelor diplomatice, el ar urma să fie acceptat de autoritățile țării-gazde și să-și prezinte scrisorile de acreditare președintei Maia Sandu.
Oleg Vasnețov a condus Ambasada Rusiei de la Chișinău din 2018.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
O televiziune și un radio, suspendate pentru a nu fi preluate de Șor
Un consiliu guvernamental a cerut închiderea televiziunii Canal 5, care făcea parte din trustul fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc, și a postului de radio muzical Maestro FM, spunând că vrea să împiedice preluarea lor „camuflată” de către oligarhul fugar Ilan Șor.
Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională, condus de premierul Dorin Recean, a spus într-o decizie publicată pe 10 septembrie că firma care deține cele două posturi, SRL Media Content Distribution, i-a cerut să aprobe schimbarea proprietarilor.
Consiliul susține că a refuzat, pe motiv că informațiile prezentate de solicitanți sunt insuficiente și denotă caracterul „fictiv” al tranzacției care ar avea scopul de a „camufla” beneficiarul efectiv real. În plus, consiliul a cerut ca firmei să-i fie retrase actele permisive pentru domeniul de activitate, adică licențele de emisie pentru cele două posturi.
„Datele prezentate (...) indică asupra transmiterii gestiunii companiei de la grupul Plahotniuc către grupul Şor”, se arată în decizia consiliului, care survine cu puțin timp înainte de startul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie și referendumul despre aderarea Republicii Moldova la UE.
Canal 5 și Maestro FM nu au reacționat imediat.
- Te-ar putea interesa și: Zeci de posturi TV și radio nu vor reflecta campaniile electorale din toamnă. E prea complicat și prea puțin profitabil
Creat în 2016, acest consiliu a căpătat puteri în domeniul audiovizualului printr-un amendament legislativ adoptat de majoritatea parlamentară PAS în noiembrie 2021, care a introdus „emisiile de televiziune/serviciile audiovizuale” printre domeniile „de importanță pentru securitatea statului”.
Amendamente mai noi, votate în decembrie 2023 și criticate de apărătorii libertății presei pentru lipsă de transparență, au permis consiliului să suspende pentru încă un an 12 posturi de televiziune despre care crede că sunt afiliate lui Șor și altor oligarhi.
Licențele celor 12 posturi au fost suspendate inițial de Comisia pentru Situații Excepționale, care gestiona starea de urgență cauzată de agresiunea rusă în Ucraina.
Ilan Șor, care se ascunde în Israel și în Rusia, și aliații săi au fost sancționați de mai multe guverne occidentale, inclusiv de Statele Unite, Canada, Marea Britanie și Uniunea Europeană pentru amestec în politica moldoveană în interesul Kremlinului și tentative de destabilizare. (A.E.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Cel puțin 40 de morți într-un atac israelian într-o zonă umanitară din Gaza
Cel puțin 40 de persoane au fost ucise și 60 rănite într-un atac israelian din Fâșia Gaza asupra unei tabere aglomerate de refugiați palestinieni. Zona lovită cu rachete e aflată în apropierea orașului Khan Younis și a fost desemnată de Israel zonă sigură pentru civili.
Armata israeliană a transmis că atacul a lovit „teroriști Hamas care operau într-un centru de comandă și control”, fără a furniza imediat dovezi suplimentare. O declarație Hamas a numit afirmația israeliană „o minciună clară”.
Oficiali ai apărării civile din Gaza au declarat pentru Agence France-Presse și BBC că, pe lângă cele 40 de persoane ucise în atacul din tabăra Al-Mawasi, alte 60 au fost rănite și transferate la spitalele locale.
Spitalul Nasser din Khan Younis, unul dintre cele trei spitale care au primit victime, a declarat că aproximativ 20 de cadavre au fost aduse în urma atacului.
Israelul a acuzat de mult timp Hamas și alți militanți că se ascund în zone civile, punând în pericol populația locală.
Agenția de știri palestiniană WAFA a transmis că zeci de persoane au fost ucise și rănite, fără a oferi cifre precise ale victimelor. Agenția scrie că cinci rachete israeliene au lovit zona.
Ministerul Sănătății din Gaza spune că peste 40.000 de palestinieni au fost uciși în Gaza de la începutul războiului.
Militanții conduși de Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane în atacul lor din 7 octombrie. Ei au răpit alte 250 de persoane și încă dețin aproximativ 100. Se crede că aproximativ o treime dintre ostaticii rămași sunt morți.
ONU: Armata israeliană a întârziat un convoi umanitar timp de ore
Agenția ONU responsabilă cu ajutorul pentru palestinienii strămutați a declarat că armata israeliană a oprit un convoi pentru mai mult de opt ore luni, în ciuda coordonării cu trupele.
Șeful agenției, Philippe Lazzarini, a declarat că angajații reținuți sunt implicați în campania de vaccinare împotriva poliomielitei în nordul Gaza și în orașul Gaza.
„Convoiul a fost oprit sub amenințarea armelor imediat după punctul de control Wadi Gaza cu amenințări de reținere a personalului ONU”, a scris el pe platforma de socializare X.
El a spus că personalul și convoiul s-au întors ulterior la o bază ONU, dar nu este clar dacă o campanie de vaccinare împotriva poliomielitei va avea loc marți în nordul Fâșiei Gaza.
„Personalului ONU trebuie să i se permită să-și îndeplinească sarcinile în siguranță și să fie protejat în orice moment în conformitate cu dreptul internațional umanitar", a scris el. „Inclusiv în Gaza".
Armata israeliană nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.
Campania de vaccinare, lansată după ce medicii au descoperit primul caz de poliomielită în enclava palestiniană în 25 de ani, are ca scop vaccinarea a 640.000 de copii.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Avocatul Poporului, despre condițiile în care sunt cazați solicitanții de azil: Pot fi considerate inumane și degradante
Avocatul Poporului a publicat luni, 9 septembrie, un raport special privind asigurarea respectării drepturilor solicitanților de azil la punctul de trecere a frontierei de la Aeroportul Internațional Chișinău și în centrul de cazare al Inspectoratului General pentru Migrație (IGM).
Potrivit documentului, în cadrul Centrului de cazare pentru solicitanții de azil au fost constatate mai multe probleme persistente printre care și lipsa de adaptare a spațiilor pentru persoanele cu dizabilități sau pentru mamele cu copii mici. A fost stabilită și necesitatea efectuării lucrărilor de reparații urgente în zonele comune, cum sunt bucătăria, blocurile sanitare, coridoarele blocurilor locative și odăile beneficiarilor de cazare.
„Solicitanții de azil se confruntă adesea cu riscul de a rămâne fără cazare adecvată sau de a fi cazați în condiții care pot fi considerate inumane și degradante”, se menționează în raportul Avocatului Poporului.
Reprezentanții Avocatului Poporului spun că autoritățile manifestă deschidere pentru îmbunătățiri, dar lipsa resurselor financiare și a standardelor adecvate împiedică soluționarea acestor probleme. O altă probleme a centrului, identificată de instituție este lipsa resurselor umane calificate și a unor politici interne adecvate.
În ce privește respectarea drepturilor solicitanților de azil la punctul de trecere a frontierei de stat de la Aeroportul Internațional Chișinău, monitorizările efectuate de Avocatul Poporului au evidențiat mai multe lacune în activitatea Poliției de Frontieră, care ar duce la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.
Ombudsmanul solicită amendarea legislației din domeniul azilului pentru a remedia dificultățile în gestionarea cererilor de azil depuse în zilele de weekend, în condițiile în care nu există un mecanism clar de preluare și documentare a acestor în regim non-stop.
Legislația privind azilul a fost modificată de Parlament la finalul lunii iulie, fiind introduse noi prevederi care au ca scop depășirea problemelor depistate în urma evaluării procedurilor de extrădare cu implicarea cererilor de azil.
Modificarea legislației privind azilul a fost inițiată în urma cazului cetățeanului turc Eren Izzet, asasinat în plină zi, într-un local din sectorul Râșcani al Chișinăului, pe 10 iulie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Rachetele iraniene din Rusia sunt o țintă legitimă, spune un oficial ucrainean
Un oficial ucrainean de rang înalt a declarat luni că aliații occidentali trebuie să permită Ucrainei să utilizeze armele primite de la ei pentru a lovi depozitele militare din Rusia, pe fondul suspiciunilor că Iranul a furnizat rachete balistice pentru efortul de război al Kremlinului.
Statele Unite au comunicat aliaților că sunt de părere că Iranul a trimis rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Rusiei pentru războiul din Ucraina, au declarat două persoane familiarizate cu această chestiune pentru The Associated Press la sfârșitul săptămânii.
Țările occidentale care sprijină Ucraina în război ezită să permită armatei ei să lovească ținte de pe teritoriul Rusiei, temându-se că ar putea fi atrase în cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial, dar șeful biroului prezidențial ucrainean a declarat că „apărare nu înseamnă escaladare”.
„Ca răspuns la furnizarea de rachete balistice Rusiei, Ucraina trebuie să fie autorizată să distrugă cu arme occidentale depozitele care stochează aceste rachete, pentru a evita teroarea”, a declarat Andrii Iermak pe canalul său de Telegram. El nu a precizat ce țară furnizează rachetele.
Rusia a supus Ucraina unor bombardamente repetate și devastatoare cu rachete cu rază lungă de acțiune și drone, care au ucis peste 10.000 de civili de la începutul războiului, în februarie 2022, potrivit unui bilanț al Organizației Națiunilor Unite. Loviturile au paralizat, de asemenea, producția de energie electrică.
- Te-ar putea interesa și: Letonia și România raportează pătrunderi de drone rusești. Cea din Letonia avea explozibili
- Rusia primește drone Shahed de fabricație iraniană din 2022. Posibila expediere și de rachete balistice iraniene în Rusia a alarmat guvernele occidentale, mai ales că președintele rus Vladimir Putin face eforturi vizibile de a obține mai multă cooperare militară cu țări prietene.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni despre relatarea privind rachetele iraniene că „astfel de informații nu sunt întotdeauna adevărate”.
Totuși, el a adăugat: „Iranul este partenerul nostru important. Ne dezvoltăm relațiile comerciale și economice. Ne dezvoltăm cooperarea și dialogul în toate domeniile posibile, inclusiv în cele mai sensibile, și vom continua să facem acest lucru în interesul popoarelor celor două țări ale noastre”.
În Iran, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Nasser Kanaani, a negat că Teheranul ar fi înarmat Rusia cu rachete.
„Respingem cu fermitate acuzațiile privind rolul Iranului în furnizarea de arme către un beligerant și evaluăm aceste acuzații ca fiind motivate politic”, a declarat Kanaani.
Ministerul ucrainean de Externe și-a exprimat sâmbătă „profunda îngrijorare” cu privire la această posibilitate.
„Iranul trebuie să înceteze complet și definitiv furnizarea de arme Rusiei pentru a dovedi prin fapte, nu prin vorbe, sinceritatea declarațiilor conducerii sale politice privind neimplicarea în alimentarea mașinii rusești de război a morții”, se arată într-un comunicat.
Directorul Agenției Centrale de Informații a SUA (CIA), William Burns, a atras atenția la Londra, la sfârșitul săptămânii, la relațiile militare în creștere și „îngrijorătoare” care implică Rusia, China, Iranul și Coreea de Nord. Aceste legături, a spus el, amenință atât Ucraina, cât și aliații occidentali din Orientul Mijlociu.
În altă evoluție, ministerul chinez al Apărării a anunțat luni exerciții navale și aeriene comune cu Rusia, care vor începe luna aceasta.
Deși China nu a furnizat în mod direct arme Rusiei, ea a devenit un element vital din punct de vedere economic, fiind un client important pentru petrolul și gazele rusești. De asemenea, China a furnizat produse electronice și alte articole cu utilizări „duale” (atât civile, cât și militare).
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Germania semnalează activități cibernetice ale GRU împotriva NATO și UE
Agenția germană de informații interne a emis un rar avertisment public cu privire la activitățile unui grup cibernetic activ în Agenția de Informații Militare a Rusiei, GRU.
Avertismentul venit din Germania face referire la cercetări recente comune cu agențiile americane și indică eforturile grupului GRU de a viza „infrastructura critică” din SUA și din lume, fără să menționeze vreo amenințare specifică sau iminentă.
Bundesamt fur Verfassungsschutz (BfV) a identificat unitatea GRU 29155 drept o amenințare actuală și a menționat că grupul „a efectuat atacuri cibernetice și alte activități de recunoaștere împotriva unor ținte din țările NATO și UE”.
- Te-ar putea interesa și: „Încetinirea YouTube”. Cenzura Kremlinului intră în ape necunoscute
BfV a făcut referire la cel mai recent aviz comun privind securitatea cibernetică cu FBI, Agenția Națională de Securitate a SUA (NSA) și alți parteneri internaționali, ale cărui concluzii au fost publicate săptămâna trecută.
„Actorii cibernetici, considerați a fi afiliați Direcției principale de informații a Statului Major General rus (GRU), Centrul de formare a specialiștilor nr. 161 (Unitatea 29155), sunt considerați responsabili de operațiuni de rețea informatică împotriva unor ținte globale în scopuri de spionaj, sabotaj și prejudicierea reputației”, se precizează în aviz.
Serviciile secrete occidentale și oficiali din aceste state au afirmat că numeroasele atacuri cibernetice și de altă natură din partea actorilor GRU par să se fi accelerat după ce Moscova a lansat invazia în Ucraina, începută în februarie 2022.
Săptămâna trecută, un mare juriu american a acuzat șase cetățeni ruși, inclusiv cinci ofițeri GRU, de conspirație în vederea pătrunderii în sisteme informatice și de fraudă informatică în urma unei presupuse tentative de piratare a guvernului ucrainean înainte de lansarea acestei invazii.
Tentativa s-a răspândit, de asemenea, în întreaga lume și a vizat 26 de țări NATO, potrivit actului de acuzare din SUA. Documentul oferă recompense în valoare de milioane de dolari pentru informații care să conducă la localizarea inculpaților.
Unitatea GRU 29155 ar fi cunoscută și sub numele de „Cadet Blizzard” sau „Ember Bear”. Se crede că se concentrează frecvent pe piratarea site-urilor web și pe răspândirea datelor furate.
GRU a fost acuzat de procurori și oficiali de securitate occidentali că se află în spatele atentatelor cu bombă, otrăvirii și altor activități mortale în Europa de când Rusia a invadat inițial Ucraina în 2014, an în care a anexat Crimeea.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Școlile din Chișinău cer deschiderea a peste 680 de grupe cu program prelungit
Autoritățile municipale au primit până luni, 9 septembrie, peste 680 de solicitări privind organizarea de grupe cu program prelungit pentru elevii din clasele primare. Procesul de colectare a cererilor continuă până la 15 septembrie.
Datele au fost prezentate de șeful adjunct al Direcției generale educație, tineret și sport, Andrei Pavaloi, la ședința operativă a serviciilor municipale de luni, 9 septembrie.
„În conformitate cu ordinul Direcției din 1 august 2024 cu privire la organizarea claselor și grupelor cu program prelungit, la ziua de vineri, 80 de instituții din cele 131 pe care le avem în gestiune au depus solicitările pentru coordonarea activității în cadrul acestor grupe. Astfel, la ziua de vineri aveam solicitarea pentru 684 de grupe cu program prelungit”, a spus Andrei Pavaloi.
Potrivit lui, majoritatea solicitărilor înregistrate – 651 – sunt pentru program prelungit de trei ore, iar alte 33 – pentru program prelungit de șase ore.
Pavaloi a precizat că până la 15 septembrie vor fi coordonate toate solicitările din partea instituțiilor de învățământ, astfel încât de luni, 16 septembrie, să fie stabilit exact numărul de grupe prelungit care vor funcționa începând cu acest semestru.
În luna martie a acestui an, Ministerul Educației a elaborat un regulament de organizare și funcționare a grupelor cu program prelungit, prin care au fost prevăzute taxe fixe pentru grupele cu program prelungit în școlile din Chișinău, după ce municipalitatea a refuzat să mai finanțeze activitatea acestor grupe.
- Te-ar putea interesa și: Programul prelungit pentru elevii din Chișinău va fi gratuit, de la 1 septembrie
Decizia municipalității de a nu mai finanța programele cu program prelungit i-a nemulțumit pe părinți, care au ieșit în stradă. Asociația „Părinți Solidari” a organizat mai multe proteste în fața Primăriei Chișinău de la începutul anului în care cerea autorităților municipale să își revizuiască decizia.
Partidul de guvernământ PAS acuza, la acea vreme, primarul capitalei, Ion Ceban, că ar refuza să mai finanțeze grupele cu program prelungit din cauza creditelor accesate înainte de alegerile locale din noiembrie 2023. Ceban a respins acuzațiile și a pasat responsabilitatea de finanțare a grupelor cu program prelungit pe Ministerul Educației pe care l-a acuzat de „capturarea” Direcției municipale educație, tineret și sport, după ce autoritățile centrale l-au demis pe șeful acesteia, Andrei Pavaloi, invocând prevederile Codului Educației.
În cele din urmă, finanțarea grupelor cu program prelungit a fost restabilită după ce consilierii PAS au acceptat să voteze bugetul municipal pentru anul 2024, alături de cei din Mișcarea Alternativa Națională, partidul primarului Ion Ceban.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Transportatorii cer o întrevedere cu premierul Dorin Recean și amenință că vor intra în grevă
Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a publicat luni, 9 septembrie, o scrisoare deschisă în care cere o întrevedere cu premierul Dorin Recean și modificarea legislației din domeniu. Guvernul spune că discuțiile cu transportatorii vor continua „prin platformele existente”.
În scrisoarea adresată autorităților, transportatorii susțin că doresc să abordeze mai multe probleme legate de modificările recente efectuate la legislația privind transporturile rutiere, care se referă în special la reglementarea tarifară și fiscalizare, activitatea gărilor auto și autorizațiile pentru serviciile de transport.
„Transportatorii rutieri de persoane până în prezent nu au solicitat și nu au avut o întâlnire cu Dumneavoastră, dar credem că este timpul ca problemele acumulate să fie discutate pentru a depune un efort comun în încercarea de a le găsi soluții”, se arată în scrisoarea deschisă a transportatorilor.
Astfel, reprezentanții APOTA solicită și retragerea de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a proiectului hotărârii de guvern care prevede micșorarea termenului de valabilitate a autorizațiilor pentru serviciile de transport regulat în traficul național.
Totodată, transportatorii mai cer crearea unor grupuri de lucru care să includă reprezentanți ai Guvernului și asociațiilor din domeniu, care să elaboreze proiecte de modificare a legislației transportului rutier, ce ar urma să asigure prelungirea autorizațiilor existente, dar și a termenului de valabilitate în cazul celor noi, în anumite condiții.
O altă modificare a legislației cerută de reprezentanții APOTA se referă la stabilirea unor termene diferite pentru intrarea în vigoare a obligativității de a deține echipamentele de casă și control, pentru unitățile de transport din traficul internațional, național, interraional, raional și local, de rând cu cerințe clare privind fiscalizarea și utilizarea aparatelor de casă.
- Te-ar putea interesa și: Și-au adus microbuzele în fața Guvernului. Transportatorii se opun modificărilor la Codul transportului rutier
Contactat de Europa Liberă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că autoritățile insistă ca procesul de fiscalizare și digitalizare a transportului rutier să fie realizat până la finele anului curent.
„Toate măsurile introduse sunt în beneficiul pasagerilor pentru a îmbunătăți condițiile de călătorie. Și anume, concurența sănătoase și mai multe opțiuni de deplasare pentru călători”, a spus oficialul.
Vodă a mai transmis că Guvernul va continua comunicarea cu transportatorii „prin platformele existente” și că reformele din domeniu vizează „creșterea siguranței, corectitudinii și calității deplasării cetățenilor”.
„Acest obiectiv este esențial pentru autorități în dialogul cu transportatorii, iar orice comunicare instituțională se va face prin platformele existente”, a spus Vodă.
Ultima grevă a transportatorilor a avut loc în februarie. Atunci, APOTA a renunțat la proteste după ce a anunțat că a recepționat un mesaj de la conducerea Parlamentului prin care transportatorii erau îndemnați să vină cu propuneri de modificare a Codului transporturilor rutiere.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Cum va împărți Ministerul Agriculturii cele 100 milioane de lei fermierilor afectați de secetă
Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, a anunțat luni, 9 septembrie, că autoritățile au elaborat regulamentul privind modul de distribuire a ajutoarelor financiare pentru agricultorii afectați de secetă.
Eligibili vor fi fermierii care au cultivat porumb sau grâu și au o suprafață afectată de cel puțin 60%.
Potrivit vicepremierului Vladimir Bolea, a fost elaborat un regulament care clarifică criteriile după care fermierii vor primi ajutoarele financiare și care ar putea fi votat la ședința Guvernului din 11 septembrie.
Regulamentul de distribuție a banilor prevede două noțiuni: secetă (umiditate insuficientă în sol) și arșiță (căldură mare). Potrivit ministrului, arșița s-a răsfrânt „într-un mod extraordinar de negativ” asupra raioanelor de nord a țării, care este și „un lucru nemaiîntâlnit”, iar seceta a afectat sudul țării.
Ajutorul urmează să fie acordat agricultorilor care cultivă neapărat porumb și/sau grâu. De asemenea, este obligatoriu ca agricultorii să aibă acte ce constată că seceta sau arșița le-a afectat cel puțin 60% din recolta de porumb și cel puțin 70% din recolta de grâu.
Valoarea maximă de ajutor nu va putea depăși suma de 500 de mii de lei per solicitant. Iar plafonul cumulativ acordat unui fermier în anul 2024 este de 1 milion de lei. Ministerul a introdus această prevedere întrucât în primăvara 2024 au existat 384 de agenți economici care au primit ajutor pentru roada compromisă de calamitățile naturale din anul trecut. „Ca să distribuim banii în mod echitabil și să ajungă în mod egal la toți agricultorii”, a explicat Bolea.
De asemenea, potrivit regulamentului, nu vor fi eligibili fermierii care au terenurile agricole în apropierea unui sistem centralizat de irigare funcțional; cei care au beneficiat de o asigurare subvenționată.
„Ministerul plătește 70% din contravaloarea poliței de asigurare”, a spus Bolea, solicitând agricultorii să se adreseze la companiile de asigurare.
Bolea îndeamnă agricultorii să finalizeze actele cât mai rapid, întrucât odată ce regulamentul va fi votat de către Guvern, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură imediat va începe primirea dosarelor.
Agricultorii ar avea la dispoziție cel mult o lună ca să depună dosarele, iar AIPA să le analizeze. „Ministerul să reușească să facă plățile. Începe un nou an agricol și va fi un suport pentru agricultori”, spune Bolea într-un briefing de presă.
Premierul Dorin Recean a anunțat la 4 septembrie că Guvernul a alocat prin intermediul Comisiei pentru Situații Excepționale o sumă de 100 de milioane de lei din Fondul de intervenție pentru a acoperi parțial pierderile suferite de producătorii de cereale din cauza secetei severe și temperaturilor ridicate.
- Vezi și: Guvernul alocă 100 de milioane de lei pentru fermieri și le promite asistență după modelul românesc
Asociația „Forța Fermierilor” a spus la o zi distanță că banii alocați sunt „un sprijin ineficient și mult prea mic”, insistând că sunt necesare măsuri de stabilizare a situației din sector pe termen lung, printre care și instituirea stării de urgență în agricultură. Reprezentanții agricultorilor au anunțat pe 5 septembrie că vor iniția noi proteste „în viitorul apropiat”.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a anunțat în aceeași zi că instituția examinează adoptarea unor soluții după „modelul românesc”, printre care și declararea stării de urgență în agricultură. Anunțul a fost făcut după o întrevedere a ministrului Vladimir Bolea cu omologul său român, Florin Barbu.
„Detalii suplimentare vor fi comunicate în curând, deoarece orice decizie de acest tip implică colaborarea mai multor instituții, inclusiv Ministerul Justiției, Banca Națională, băncile comerciale și alți creditori”, se menționează în comunicatul instituției.
Anterior, la 13 august, zeci de fermieri au semnat un apel prin care au cerut intervenția președintei Maia Sandu pentru a asigura adoptarea unor măsuri menite să-i salveze de la faliment.
La finalul lunii iulie, Parlamentul a constituit o comisie parlamentară specială pentru a identifica soluții la criza din domeniul agricol în termen de trei luni.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Migranți răniți în Balcani într-o urmărire cu poliția
Cel puțin 10 persoane au fost rănite după ce o dubă care transporta migranți ilegali a intrat într-un stâlp, luni, în estul Croației, după o urmărire cu poliția.
AFP a relatat că o patrulă de poliție din apropierea satului Malino, aproape de granița cu Bosnia, a observat o „dubă vizibil supraîncărcată... pe care a încercat să o oprească”, potrivit poliției.
Șoferul i-a ignorat pe polițiști și a continuat în viteză. Apoi, duba a ieșit de pe șosea și s-a izbit de un stâlp.
Poliția nu a oferit detalii cu privire la identitatea migranților, dar a declarat că 10 au fost răniți și duși la spital.
Agenția de știri croată HINA a declarat că 14 oameni au fost răniți, inclusiv șapte copii.
Incidentul are loc la două săptămâni după ce 12 migranți au murit când barca lor s-a răsturnat în timp ce încercau să traverseze un râu dintre Bosnia și Serbia.
În incidentul din 22 august salvatorii au găsit 18 persoane în viață, inclusiv trei copii, care au reușit să ajungă pe malul râului Drina.
- Te-ar putea interesa și: O cafenea din Varșovia ajută migranții belaruși și ucraineni cu dizabilități
Croația, membră a Uniunii Europene și a Spațiului Schengen, este de mult timp o țară de tranzit importantă pentru migranții ilegali care călătoresc pe așa-numita „rută balcanică”, sperând să ajungă în Europa occidentală, majoritatea trecând prin Bosnia vecină.
Potrivit Frontex, agenția de frontieră a blocului comunitar, aproape 100.000 de migranți au urmat anul trecut ruta balcanică pentru a intra în UE.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Admis cu rezerve. CEC a înregistrat partidul „Șansă” în calitate de participant la referendum
Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat partidul „Șansă”, afiliat fugarului Ilan Șor, în calitate de participant la referendumul republican constituțional din 20 octombrie, care va promova opțiunea „Nu”. Decizia a fost luată în ședința din 7 septembrie.
CEC a precizat că deși a admis înregistrarea partidului, instituția ar putea totuși să-și revoce propria decizie în cazul în care instanța judecătorească va admite cererea privind „limitarea activității solicitantului”.
La 16 august, activitatea partidului „Șansă” a fost limitată pentru 3 luni de Judecătoria Bălți. Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bălți, care încă nu a pronunțat o decizie pe marginea acestui caz.
Reprezentanții formațiunii au reacționat la decizia autorității electorale, despre care au spus că este „un pas important în direcția corectă”. Anterior, partidele „Șansă” și „Renaștere”, alături de alte formațiuni afiliate oligarhului fugar Ilan Șor au încercat să înregistreze blocul electoral „Victorie-Pobeda”, dar au fost respinși de CEC și instanțele de judecată.
- Te-ar putea interesa și: Decizie finală: Blocul „Victorie-Pobeda” nu poate participa la scrutinele din 20 octombrie
În aceeași ședință, membrii CEC au respins cererea de înregistrare a Partidului Social Democrat European (PSDE) în calitate de participant la referendumul despre aderarea la UE din 20 octombrie, invocând prezența mai multor neconformități în actele de înregistrare. După înlăturarea neregulilor, formațiunea are dreptul să depună o cerere nouă.
Într-o reacție pe rețelele sociale, PSDE a criticat decizia CEC și a spus că „are substrat politic”.
Anterior, CEC a respins și încercarea PSDE de a strânge semnături în favoarea candidatului formațiunii, ex-ministrul Apărării, Valeriu Pleșca.
În cazul său, CEC a constatat că ședința Consiliului național politic al Partidului Social Democrat European (PSDE), la care a fost desemnată candidatura lui, nu a întrunit cvorumul. În plus, atunci când a depus actele, Pleșca era încă președinte al unui alt partid. Decizia autorității electorale a fost menținută de instanțele de judecată.
La 6 septembrie, CEC a admis înregistrarea partidului „Renaștere”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, în calitate de participant la referendumul despre aderarea la UE din 20 octombrie. Formațiunea va promova opțiunea de vot „Nu”.
Până în prezent, CEC a mai înregistrat alte patru partide care vor participa la referendumul republican constituțional din 20 octombrie. Este vorba de Partidul Comuniștilor din R. Moldova care va promova opțiunea „Nu” și Partidul Verde Ecologist, Mișcarea Respect Moldova și Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, care vor promova opțiunea „Da”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Letonia și România raportează pătrunderi de drone rusești. Cea din Letonia avea explozibili
O dronă militară rusă prăbușită sâmbătă în Letonia transporta explozibili probabil destinați Ucrainei, când a pătruns în spațiul aerian leton, au declarat luni oficiali de la Riga citați de Reuters.
România și Letonia, ambele membre NATO și susținătoare ale Ucrainei în războiul de doi ani și jumătate cu Rusia, spun că investighează cazuri de drone rusești care s-au prăbușit după ce le-au încălcat spațiul aerian.
Drona care a aterizat în Letonia era de tip Shahed, de concepție iraniană, a declarat comandantul forțelor armate naționale, generalul locotenent Leonids Kalnins, luni, la o conferință de presă, potrivit site-ului leton de știri Delfi.
Explozibilii dronei, care erau probabil destinați Ucrainei, au fost dezactivați după descoperirea acesteia în Letonia, a declarat Kalnins reporterilor.
Drona a căzut în regiunea satului Gaigalava, la aproximativ 90 km (60 de mile) de granița cu Belarus, țară de unde a intrat, potrivit unei declarații de luni a Ministerului leton al Apărării.
Ministerul Apărării Naționale al României (MApN) a confirmat că în seara zilei de sâmbătă o dronă rusească a survolat spațiul aerian românesc, motiv pentru care au fost ridicate în aer două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române.
Reprezentanții Ministerului spun că drona rusească, care a survolat spațiul aerian românesc și a zburat ulterior în direcția Ucrainei, a fost identificată de sistemul de supraveghere radar.
„Situația evoluției acestei drone a fost monitorizată și de cele două aeronave F-16, care au revenit în bază în jurul orei 04:08”, arată Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat de presă.
MApN susține că există posibilitatea ca drona să fi căzut într-o arie nelocuită, în proximitatea localității Periprava.
„Forțele Ministerului Apărării Naționale execută, începând din această dimineață, cu mijloace aeriene și cu echipe la sol, cercetări în zonă”, arată MApN.
- Te-ar putea interesa și: NATO, după găsirea resturilor de dronă în România: acțiuni iresponsabile ale Rusiei
În legătură cu drona intrată în Letonia, Reuters a relatat că președintele Edgars Rinkevics a scris pe platforma de socializare X că guvernul său dorește un răspuns comun al NATO.
„Numărul acestor incidente este în creștere de-a lungul flancului estic al NATO și trebuie să le abordăm în mod colectiv”, a scris Rinkevics.
Ministrul apărării Andris Spruds, citat de LETA, a declarat că incidentul a fost „o confirmare a faptului că trebuie să continuăm munca pe care am început-o pentru a consolida granița de est a Letoniei, inclusiv dezvoltarea capacităților de apărare aeriană și a capacităților de război electronic...”
Noul ministru de externe al Ucrainei, Andrii Șîbiha, a scris pe X că cele două cazuri au fost „o reamintire clară a faptului că acțiunile agresive ale Rusiei se extind dincolo de Ucraina” și a solicitat sprijin maxim din partea aliaților Ucrainei.
Știrea cuprinde informații de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Alegeri regionale în Rusia. Observatorii raportează dificultăți în accesul lor în secțiile de votare
Observatorii electorali au raportat că li s-a refuzat accesul la secțiile de votare, pe măsură ce alegerile naționale din Rusia continuă. Au fost înregistrate și diverse infracțiuni, inclusiv votul în carusel și cumpărarea de voturi.
Alegerile care au loc în 83 de regiuni și orașe, inclusiv Moscova și Sankt Petersburg, se vor desfășura până pe 8 septembrie în unele zone și vor fi aleși guvernatorii și legislatorii regionali.
Votul a atras critici din partea grupurilor care apără drepturile alegătorilor după ce mulți candidați din opoziție au fost interziși de către autoritățile electorale.
Golos, un grup independent de monitorizare, a spus că, înainte de începerea votului pe 6 septembrie, acest scrutin este o „imitație” a unor alegeri, fără concurență adevărată.
Golos a raportat dificultăți în monitorizarea votului. La unele secții de votare a fost raportat votul în carusel, în timp ce cel puțin un caz de cumpărare de voturi a fost invocat de un candidat.
În districtul Kasnoselski din Sankt Petersburg, 112 observatori nu au avut voie să monitorizeze votul, ceea ce autoritățile au spus că este din cauză că nu se aflau pe listele aprobate.
Anterior, s-a raportat că comisiile electorale de circumscripție nu lucrau în zilele în care au fost depuse listele de observatori, forțând potențialii observatori să-și trimită cererile prin poștă.
De asemenea, observatorilor li s-a refuzat intrarea în secțiile de votare din raionul Moscova din Sankt Petersburg și din regiunea de sud-vest Briansk.
- Te-ar putea interesa și: Vladimir Putin revendică o victorie zdrobitoare în alegeri și spune că un nou război mondial este posibil
În afara Moscovei, observatorii au fost împiedicați să inspecteze sau să filmeze în interiorul secțiilor de votare, iar la Moscova un membru al comisiei electorale a fost suspendat pentru că se deplasase în interiorul secției de votare în timp ce încerca să-și desfășoare activitatea.
În orașul Dolgoprudnîi din regiunea Moscovei, un „alegător de carusel” a fost reținut de poliție după ce votase la mai multe secții de votare.
Votând pentru Consiliul orașului Novosibirsk din centrul Rusiei, un candidat a susținut că i s-au oferit bani pentru a vota un concurent.
În regiunea centrală a Bașkortostanului, presa de stat a raportat cozi lungi la secțiile de votare, despre care observatorii și mass-media non-statale au sugerat că ar fi rezultatul promisiunilor de premii la loterie, inclusiv pachete de vacanță și electronice pentru alegători.
Președinta Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a declarat în timpul unui briefing de presă din 7 septembrie că alegerile se desfășoară normal, deși a spus că au fost raportate 4.600 de atacuri digitale asupra sistemelor electronice de vot.
Majoritatea voturilor sunt exprimate electronic în multe regiuni, deși alegătorii pot aplica pentru a folosi buletinele de vot pe hârtie.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Ziua medaliilor pentru R. Moldova la Jocurile Paralimpice de la Paris
O zi istorică pentru R. Moldova la Jocurile Paralimpice de la Paris - două medalii - una de argint și una de bronz, obținute într-o singură zi de sportivii moldoveni.
Mai întâi, Oleg Crețul l-a învins în meciul pentru locul trei la para judo, la categoria de greutate de până la 90 kg, pe reprezentantul Turciei, Yasin Cimciler, cu scorul de 10:1, aducând prima medalie obținută de reprezentanții R. Moldova la această ediție a Jocurilor.
Apoi Ion Basoc, la categoria de greutate 90+, l-a înfruntat pe brazilianul Wilians Silva de Araujo în finala competiției de para judo. Sportivul originar din Ungheni a pierdut meciul cu 10:0, dar a adus R. Moldova prima medalie de argint din istoria participării sportivilor moldoveni la Jocurile Paralimpice.
Tot astăzi, veterana mișcării paralimpice, Larisa Marinenkova, a participat la proba de para powerlifting, clasându-se pe locul 7.
- Te-ar putea interesa și: Sportivii moldoveni care vor merge la Jocurile Paralimpice de la Paris
Până la această ediție, R. Moldova avea la activ două medalii de bronz, obținute de reprezentanții R. Moldova la Jocurile Paralimpice de la Atlanta în îndepărtatul an 1996. Atunci, Nicolae Ciumac a obținut locul trei la para atletism, iar Vladimir Polkanov - la tenis de masă.
Din echipa națională la Jocurile Paralimpice de la Paris fac parte cinci sportivi la trei probe: para judo, para powerlifting și para atletism.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Mitropolia Moldovei se arată „profund îngrijorată” de declarațiile deputatului Șoimaru și cere „încetarea torturii morale”
Mitropolia Moldovei și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de declarațiile deputatului PAS Vasile Șoimaru care a vorbit despre o posibilă interzicere a acesteia, lucru negat de partidul de guvernământ și președinta Maia Sandu. Reprezentanții Bisericii acuză și presiuni din partea autorităților.
În comunicatul emis în seara zilei de vineri, 6 septembrie, Mitropolia spune că desființarea prin lege a unui cult religios „după modelul ucrainean” ar constitui o încălcare gravă a drepturilor religioase, protejate de legislația în vigoare a R. Moldova, dar și de practica Curții Europene a Drepturilor Omului, care ar putea califica o asemenea acțiune drept „intoleranță religioasă”.
De altfel, Mitropolia reamintește că R. Moldova a fost deja condamnată de instanța de la Strasbourg din acest motiv, în una din primele decizii pronunțate împotriva autorităților de la Chișinău, atunci când acestea au refuzat să recunoască și să înregistreze Mitropolia Basarabiei.
Reprezentanții Mitropoliei mai susțin în comunicat că în ultima perioadă ierarhii și preoții ar fi supuși unor presiuni crescânde din partea autorităților. Ei susțin că reprezentanți ai organelor de drept i-ar vizita la domiciliu pe clerici și i-ar constrânge „să semneze diferite declarații neclare”.
„Unii ierarhi și slujitori au fost reținuți în puncte de trecere a frontierei și percheziționați minuțios fără temei. Astăzi, asupra Bisericii se resimt presiuni similare celor din perioada sovietică. Tot mai multe amenințări se aruncă asupra Bisericii și a slujitorilor ei”, se menționează în comunicat.
Mitropolia avertizează că dacă presiunile asupra Bisericii, despre care spun că ar aduce aminte de „perioada sovietică”, se vor adresa direct cetățenilor pentru a cere explicații autorităților.
„În caz contrar, dacă aceste persecuții nu vor înceta, ne asumăm angajamentul să vă punem față în față cu poporul dreptmăritor al Moldovei, ca să le explicați lor de ce loviți cu vehemență în Biserica neamului nostru”, se arată în comunicat.
Șoimaru, care este membru al fracțiunii PAS din Parlament și a fost deputat în prima legislatură, a spus, la o emisiune TV din 28 august, că „la un moment dat, Moldova va interzice Mitropolia Moldovei, care e, de fapt, a Rusiei”.
Deputatul PAS a mai spus că „problema mitropoliilor” se va rezolva chiar „în toamna aceasta”. Nu este limpede dacă Șoimaru s-a referit la alegerile prezidențiale și referendumul din 20 octombrie sau la sesiunea de toamnă a Parlamentului.
Purtătoarea de cuvânt a formațiunii, Adrian Vlas, a mai spus că parlamentarii PAS nu au elaborat nicio inițiativă legislativă care ar avea tangență cu declarațiile lui Șoimaru.
La 30 august, președinta Maia Sandu a negat și ea că o asemenea inițiativă legislativă ar fi pregătită de deputații PAS și a spus că declarațiile lui Șoimaru „nu au nimic cu realitatea”. Mai mult, șefa statului a spus că în mandatul său a promovat relații bune cu ambele Mitropolii.
Cele două mitropolii își dispută statutul canonic pe teritoriul R. Moldova din 1991 încoace. După declanșarea invaziei rusești la scară largă în Ucraina, conflictul dintre mitropolii a escaladat. În această perioadă, zeci preoți au trecut de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei, pe motiv că Patriarhul rus Kiril sprijină deschis agresiunea rusă.
- Te-ar mai putea interesa și: Ucraina: Cum va funcționa legea care interzice Biserica Ortodoxă Ucraineană afiliată Moscovei?
Pe 20 august, Rada Supremă de la Kiev a adoptat o lege care interzice activitatea Bisericii Ortodoxe Ucraineană subordonată canonic Patriarhiei Moscovei. Ea este numită drept „continuare ideologică a statului agresor” și „complice la crimele de război și crimele împotriva umanității comise în numele Federației Ruse”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Peste 21 de mii de moldoveni s-au înregistrat prealabil anul acesta pentru a vota din diaspora
Statistica Comisiei Electorale Centrale (CEC) arată că peste 21 de mii de cetățeni moldoveni s-au înregistrat prealabil în acest an pentru a vota în afara R. Moldova la alegerile și referendumul republican constituțional din 20 octombrie.
Datele de pe pagina CEC relevă că cei mai mulți moldoveni – 8.238 - și-au anunțat intenția de a vota în Federația Rusă. Urmează Italia, unde au indicat că vor vota 2.499 de moldoveni. În Germania au anunțat că vor vota 1.997 de cetățeni ai R. Moldova, în SUA – 1.451, în România - 1.186, în Marea Britanie – 1.014, în Franța - 1.015 etc.
Alți 1.996 de cetățeni moldoveni, au solicitat votul prin corespondență, care va fi disponibil în șase țări. Cei mai mulți - 1.087 - sunt din SUA, urmați de Canada - 584, în Norvegia – 134, în Suedia – 93, în Finlanda – 72, iar în Islanda – 26.
Înregistrarea prealabilă este unul dintre cele trei criterii folosite de Comisia Electorală Centrală pentru a decide numărul de secții deschise în străinătate.
Termenul limită pentru înregistrarea prealabilă a fost data de 6 septembrie. Cetățenii care și-au schimbat locația din care intenționează să voteze pot anula înregistrarea prealabilă cu 25 de zile până la scrutin.
Tot la 6 septembrie, CEC a anunțat că a început procedura de verificare şi confirmare a cererilor de înregistrare pentru votul prin corespondență.
În urmă cu patru ani, la alegerile prezidențiale din anul 2020, au fost peste 52 de mii de înregistrări prealabile. Un număr dublu a fost la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, când peste o sută de mii de cetățeni moldoveni aflați peste hotare s-au înregistrat prealabil pe site-ul CEC.
Alegerile parlamentare și referendumul republican constituțional vor avea loc în R. Moldova pe 20 octombrie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Partidul „Renaștere” va participa la referendumul privind aderarea la UE
Partidul „Renaștere” a fost înregistrat pentru participarea la referendumul privind integrarea europeană din octombrie. O decizie în acest sens a fost luată astăzi, 6 septembrie, de către membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC).
Pentru înregistrarea partidului, care va promova opțiunea „Nu”, au votat șase membri CEC din opt.
Partidul se opune deschis aderării R. Moldova la UE și pledează pentru apropierea de Rusia.
Anterior, Partidul „Renaștere” a încercat împreună cu alte trei partide afiliate oligarhului fugar, Ilan Șor, să înregistreze blocul electoral „Victorie-Pobeda”. Atunci, CEC a fost împotrivă din cauza mai multor nereguli în actele depuse de membrii blocului. Decizia autorității electorale a fost menținută și de instanțele judecătorești.
Formațiunea s-ar putea alege cu activitatea limitată după ce la 29 august, CEC a sesizat Ministerul Justiției în privința mai multor nereguli depistate în rapoartele financiare ale partidului.
Până în prezent, CEC a înregistrat patru partide care vor participa la referendumul republican constituțional din 20 octombrie. Este vorba de Partidul Comuniștilor din R. Moldova care va promova opțiunea „Nu” și Partidul Verde Ecologist, Mișcarea Respect Moldova și Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, care vor promova opțiunea „Da”.
În favoarea opțiunii „pro” la referendum s-a pronunțat și ex-președintele interimar, Mihai Ghimpu. Într-o conferință de presă susținută pe 4 septembrie, el i-a îndemnat pe foștii speakeri și președinți pro-europeni ai R. Moldova să sprijine referendumul privind aderarea la UE.
- Te-ar putea interesa și: Mihai Ghimpu îndeamnă foștii președinți și spicheri să sprijine referendumul despre aderarea la UE
La 5 septembrie Partidul Social Democrat European (PSDE) a anunțat că a depus actele pentru a fi înregistrat în calitate de participant la referendum, urmând să promoveze de asemenea opțiunea „Da”.
Și primarul capitalei, Ion Ceban, a anunțat că formațiunea sa, Mișcarea Alternativa Națională, va depune actele la CEC pentru a fi înregistrat în calitate de participant, pentru a promova varianta „Da” la referendum.
Primirea documentelor pentru înregistrarea participanților la referendumul republican constituțional din 20 octombrie 2024 are loc în perioada 21 august - 20 septembrie.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
A fost cea mai caldă vară din istorie, iar anul 2024 va fi probabil și el cel mai cald
Vara anului 2024 a fost cea mai caldă înregistrată vreodată pe Pământ, ceea ce face și mai probabil ca acest an să se încheie ca fiind cel mai cald înregistrat vreodată de omenire, a informat vineri serviciul european pentru climă Copernicus.
Dacă anunțul sună familiar, asta este pentru că recordurile doborâte acum au fost stabilite chiar anul trecut. Este un nou semnal că schimbările climatice provocate de om, cu un impuls temporar din partea fenomenului natural El Nino, continuă să mărească temperaturile și vremea extremă, au declarat oamenii de știință.
Vara meteorologică nordică - iunie, iulie și august - a avut o medie de 16,8 grade Celsius, potrivit Copernicus. Vara a fost, deci, cu 0,03 grade Celsius (0,05 grade Fahrenheit) mai caldă decât vechiul record din 2023. Înregistrările Copernicus datează din 1940, dar înregistrările americane, britanice și japoneze, care încep la mijlocul secolului al XIX-lea, arată că ultimul deceniu a fost cel mai cald de când se fac măsurători regulate și probabil din ultimii 120.000 de ani, potrivit unor oameni de știință.
Lunile august din 2024 și 2023 au fost la egalitate cele mai calde din lume, cu 16,82 grade Celsius. Iulie a fost prima dată în mai bine de un an când lumea nu a stabilit un record lunar, dar pentru că iunie 2024 a fost mult mai fierbinte decât iunie 2023, această vară în ansamblu a fost cea mai fierbinte, a declarat directorul Copernicus, Carlo Buontempo.
„Ceea ce indică aceste cifre triste este modul în care criza climatică strânge șurubul”, a declarat Stefan Rahmstorf, climatolog la Institutul Potsdam pentru Cercetare Climatică, din Germania, care nu a participat la cercetare.
- Te-ar putea interesa și: Europenii trebuie să se aștepte la veri tot mai „ucigătoare” (The Lancet)
Până luna trecută, Buontempo, la fel ca alți climatologi, nu era sigur că anul 2024 va doborî recordul de cel mai cald an stabilit anul trecut, mai ales pentru că august 2023 a fost mult mai cald decât media. Dar apoi acest august 2024 a egalat 2023, făcându-l pe Buontempo „destul de sigur” că acest an se va încheia ca fiind cel mai fierbinte înregistrat.
„Pentru ca anul 2024 să NU devină cel mai cald din istorie, trebuie să asistăm la o răcire foarte semnificativă în ultimele câteva luni, ceea ce nu pare probabil în acest stadiu”, a declarat Buontempo.
Odată cu prognoza La Nina - o răcire naturală temporară a unor părți din Pacificul central - este posibil ca ultimele patru luni ale anului să nu mai înregistreze recorduri, așa cum s-a întâmplat în cea mai mare parte a ultimului an și jumătate. Dar nu este nici posibil ca răcirea să fie suficientă pentru a împiedica anul 2024 să doboare recordul anual, a mai declarat Buontempo.
Am devenit imuni la semnale?
Potrivit climatologilor, acestea nu sunt doar cifre de record, teoretice, ci vreme care afectează oamenii.
„Toate acestea se traduc prin mai multă suferință în întreaga lume”, a declarat Jonathan Overpeck, decan pentru mediu și climatolog la Universitatea din Michigan (SUA). „Odată cu valurile de căldură mai lungi și mai severe vin secete mai severe în unele locuri și ploi mai intense și inundații în altele. Schimbările climatice devin prea evidente și prea costisitoare pentru a fi ignorate.”
Jennifer Francis, climatolog la Woodwell Climate Research Center din Cape Cod, a declarat că a existat anul acest un spectru larg de vreme extremă: căldură, inundații, incendii de vegetație și vânturi puternice, care sunt toate violente și periculoase.
„La fel ca oamenii care trăiesc într-o zonă de război, cu zgomotul constant al bombelor și zgomotul armelor, devenim surzi la ceea ce ar trebui să fie clopote de alarmă și sirene antiaeriene”, a spus Francis într-un e-mail.
În timp ce o parte din căldura record de anul trecut a fost determinată de El Nino - o încălzire naturală temporară a unor părți din Pacificul central, care modifică vremea la nivel mondial - acest efect a dispărut, ceea ce arată că principalul factor este reprezentat de schimbările climatice pe termen lung provocate de om prin arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale, a declarat Buontempo.
„Nu trebuie să ne surprindă acest val de căldură, aceste temperaturi extreme”, a spus Buontempo. „Vom avea parte de mult mai multe”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
