Politicianul a fost reținut în timp ce protesta în fața Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, unde miercuri, 3 iulie, avea loc examinarea cauzei în care este vizată bașcana UTA Găgăuzia, Evghenia Guțul.

• Vezi și: Guvernatoarea Găgăuziei, judecată la Chișinău. De ce este acuzată și ce pedeapsă riscă

Poliția spune că președintele instanței a cerut printr-un demers oamenilor legii să asigure desfășurarea protestului la o distanță de 25 de metri de sediul instanței, în caz contrar, acesta urmând a fi considerat „imixtiune în procesul de activitate al instituției”.

„În acest context, Poliția a adus la cunoștința celor prezenți în adiacent demersul instanței, solicitând conformarea acestora, timp în care unul dintre participanți a manifestat lipsă de respect prin nesubordonare și agresivitate în raport cu angajații instituțiilor de forță, lovind în bunurile instituțiilor statului, fapt pentru care a fost condus la sediul poliției pentru a fi documentat atât contravențional, cât și penal”, mai anunță Poliția.

Ulterior, Alexei Lungu a postat mai multe imagini video din mașina Poliției, unde a cerut explicații pentru motivele reținerii sale.

• Te-ar putea interesa și: Guțul, Dodon, Batrîncea, prezenți la St. Petersburg, la Forumul Economic al lui Putin. Au mers și Talibanii

Politicianul de opoziție s-a plâns că a fost îmbrâncit și lovit „de cel puțin 5 polițiști” și că oamenii legii nu i-ar fi explicat motivul reținerii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, malaria debutează după o perioadă de incubație de la 8-10 zile la 3-6 săptămâni, în funcție de forma clinică a malariei, și se manifestă prin febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, grețuri și vărsături.

Până în prezent, nu există un vaccin eficace împotriva malariei, dar boala poate fi prevenită prin două modalități, care au efect comun:

1. Chimioprofilaxia – administrarea remediilor antimalarice. La moment, se cunosc mai multe preparate cu acțiune antimalarică.

2. Protejarea de înțepăturile țânțarilor: dotarea ferestrelor și ușilor cu plase anti-moschit, pentru prevenirea pătrunderii țânțarilor în încăperi; limitarea plimbărilor în perioada nocturnă; purtarea pantalonilor şi a îmbrăcămintei cu mâneci lungi; utilizarea plaselor impregnate cu insecticide, a cremelor, spray-urilor.

Malaria este o boală transmisă de anumite specii de țânțari. Este una din cele mai răspândite boli infecțioase: aproape jumătate din populaţia globului trăiește în zone endemice pentru malarie – Africa şi America de Sud, Orientul Mijlociu, subcontinentul Indian, Asia de Sud și Oceania.

Manifestările clinice caracteristice malariei pot apărea la o săptămână din momentul sosirii în țara endemică şi până la doi ani după părăsirea acesteia.

ANSP îndeamnă ca la apariția febrei după o călătorie în zonele endemice la malarie să fie solicitată asistența medicală și să fie comunicate lucrătorului medical perioada, țara și regiunea unde a avut loc călătoria.

Actualmente, cazuri de malarie sunt înregistrate în 84 de țări și teritorii, care sunt vizitate în fiecare an de mai mult de 125 de milioane de turiști, dintre care 25-30 de milioane de europeni.

În țările europene, inclusiv Republica Moldova, malaria a fost lichidată mai bine de jumătate de secol, dar cazuri de import se înregistrează cu regularitate ca urmare a emigrației și a călătoriilor în zonele endemice.

În anul 2023, s-au înregistrat patru cazuri de malarie la cetățeni care au călătorit în zone endemice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

De asemenea, cele două camere ale parlamentului de la Moscova - Duma de Stat și Consiliul Federației - au anunțat că Rusia nu va mai plăti cotizații de membru în această organizație.

În opinia parlamentarilor ruși, decizia este „justificată și legitimă”, întrucât organizația nu a răspuns la apelurile repetate ale Moscovei către conducerea AP OSCE de a reveni la ceea ce au numit „un dialog constructiv” și că acest for ar interpreta tendențios cauzele războiului din Ucraina.

„Abordările discriminatorii și părtinitoare, standardele duble și rusofobia totală, lipsa de pregătire pentru dezbateri de fond, inclusiv pe teme de actualitate privind asigurarea unei securități indivizibile și în condiții de egalitate, atestă degradarea extremă a AP OSCE ca mecanism de cooperare interparlamentară”, afirmă parlamentarii ruși.

În declarație se spune că „cel mai recent episod al acestui blocaj” a fost refuzul României de a elibera vize membrilor delegației ruse pentru participarea la sesiunea anuală a AP OSCE, care are loc zilele acestea la București. Potrivit diplomației de la Moscova, România a refuzat să elibereze vizele în legătură cu agresiunea rusă împotriva Ucrainei.

• Te-ar putea interesa și: România nu a eliberat vize pentru delegații ruși la sesiunea Adunării Parlamentare a OSCE

Președinta Consiliului Federației, Valentina Matvienko, a cerut ca decizia parlamentului rus să fie anunțată „imediat” printr-o telegramă în adresa sesiunii AP OSCE de la București.

În declarație se mai spune că membrii delegației ruse au fost de mai multe ori „lipsiți de posibilitatea” de a participa la lucrările organizației pe motive neîntemeiate.

Rusia nu a participat la cel puțin patru reuniuni ale AP OSCE: în Marea Britanie în 2022, în Canada și Armenia în 2023, și în Austria în 2024.

Vicepreședintele Dumei de Stat, Piotr Tolstoi, a declarat că bugetul Adunării Parlamentare a OSCE va pierde 6% din acumulări după suspendarea participării Rusiei – circa 250 de mii de euro anual.

În aprilie, Duma de Stat a suspendat plata cotizațiilor către AP OSCE pentru anul 2023. „Nu ar trebui să plătim pentru ceva la care nu am participat. Dacă nu ne lasă să lucrăm în acest an, vom cere returnarea contribuțiilor plătite anterior”, declara, cu acea ocazie, președintele Dumei, Veaceslav Volodin.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Serviciul de salvare israelian, Magen David Adom, spune că țintele atacului, doi bărbați de 20 și ceva de ani, au fost duși la Centrul Medical Galileea, din Nahariya, unde unul a fost declarat mort.

Atacul nu a fost revendicat imediat de nimeni. Nu au fost date informații despre naționalitatea atacatorului, nici despre posibile motive.

Reuters a relatat că în înregistrarea video a urmărilor atacului, la mall, se vede că unul din cei doi bărbați atacați, de care au grijă salvatorii, purta o uniformă kaki, ca și soldații. Se mai poate vedea lângă ei un corp inert de care nu are grijă nimeni.

Incidentul a avut loc pe fondul prelungirii conflictului din Fâșia Gaza, unde armata israeliană luptă din octombrie 2023 împotriva milițiilor islamiste Hamas, considerate organizație teroristă inclusiv de SUA și Uniunea Europeană.

• Te-ar putea interesa și: Iranian împușcat în Bavaria după ce a atacat cu cuțitul polițiști

Ostilitățile au început după ce Hamas a făcut la 7 octombrie un raid fără precedent în sudul Israelului, omorând 1200 de oameni. De atunci, în operațiunile militare israeliene din Gaza au fost omorâți peste 37.000 de palestinieni, potrivit serviciilor medicale din Gaza.

Violențe numeroase se înregistrează și în celălalt teritoriu palestinian ocupat, Cisiordania, de unde se infiltrează mai ușor, potrivit serviciilor de securitate israeliene, potențialii teroriști.

În ianuarie, un palestinian a ucis o persoană și a rănit alte 12 intrând cu mașina într-un grup de oameni, în centrul Israelului. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a cerut recent țărilor membre să vină cu un angajament pe câțiva ani de a ține ajutorul militar la același nivel ca de la începutul invaziei rusești din Ucraina, în februarie 2022, adică de aproximativ 40 de miliarde de euro.

Reuters a scris miercuri, citând un diplomat, că pactul ce ar urma să fie aprobat săptămâna viitoare nu prevede vreun plan pe mai mulți ani, dar include o clauză privind re-evaluarea contribuțiilor, la summiturile NATO viitoare.

Dpa notează că aliații nu au ajuns la o înțelegere nici în ce privește împărțirea costurilor sprijinirii Ucrainei, specificând doar că în stabilirea acestei distribuții va juca un rol mărimea economiilor lor.

Pe de altă parte, aliații s-au declarat de acord cu elaborarea a două rapoarte, la anul, pentru a stabili cine ce va furniza Ucrainei.

În iunie, țările NATO au decis că alianța își va asuma un rol mai mare în coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina, preluând sarcina aceasta de la SUA, inclusiv de teama consecințelor unei victorii a lui Donald Trump la alegerile americane din toamnă.

• Te-ar putea interesa și: La Washington, pregătiri pentru un summit NATO potențial tumultuos

Trump a spus când a fost președinte că SUA nu vor ajuta europenii la nevoie dacă ei nu cheltuie mai mult cu apărarea.

Până acum, ajutorarea militară a Ucrainei s-a făcut fie prin donații și aranjamente bilaterale, fiind prin cooperare între un număr mai mic de state (grupul Ramstein, condus de SUA), dar nu prin NATO.

Reuters mai scrie că înaintea summitului de la Washington, țările NATO încă nu s-au pus de acord asupra limbajului declarației finale referitor la perspectivele Ucrainei de a fi primită în alianță.

Poziția oficială este în prezent că Ucraina va fi primită, dar nu acum, când este cuprinsă de război. La summitul de anul trecut, de la Vilnius, s-a spus: „Viitorul Ucrainei este în NATO”, dar unele țări membre, ca balticii sau Polonia, cred că anul acesta limbajul ar trebui să fie și mai ferm în favoarea primirii Ucrainei. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

MAE transmite într-un comunicat pentru Europa Liberă că, pe 3 iulie, Federația Rusă a declarat drept persona non grata un membru al Ambasadei României la Moscova.

„Această decizie a părții ruse, neîntemeiată în raport cu prevederile Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice, survine ca răspuns la măsurile adoptate de către autoritățile române la 24 mai 2024, privind declararea ca persona non grata pe teritoriul României a unui diplomat al Ambasadei Federației Ruse la București”, anunță MAE într-un comunicat.

Pe 24 mai, MAE a declarat persona non grata pe teritoriul României un diplomat al Ambasadei Federației Ruse la București.

• Te-ar putea interesa și: Un diplomat al Ambasadei Rusiei la București a fost declarat persona non grata pe teritoriul României

MAE a precizat la acel moment că diplomatul rus expulzat a avut „activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice.”

Convenția de la Viena prevede, între altele, că personalul diplomatic nu are dreptul să se angajeze în activități de spionaj.

Expulzarea diplomatului român de la Moscova e ultimul eveniment dintr-o serie de măsuri punitive reciproce ale Moscovei și Bucureștiului.

În aprilie 2022, România expulza 10 diplomați ruși pentru că „activitățile și acțiunile acestora contravin prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice”.

O lună mai târziu, MAE informa că, în replică, Federaţia Rusă a declarat persona non grata zece persoane de la Ambasada României la Moscova.

Expulzarea reciprocă de diplomați între România și Rusia are loc pe fondul unor măsuri similare luate după invadarea Ucrainei de către armata rusă.

Printre țările care au expulzat zeci de diplomați ruși după februarie 2022 sunt SUA, Germania, Polonia, Franța, Belgia, dar și Slovacia, Slovenia sau Spania.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, instituțiile de educație timpurie pot apela la serviciile de catering, dacă în instituție nu poate fi organizată alimentația. Meniul pentru catering, la fel ca și cel din instituții va fi elaborat de angajații acestora - specialiști în nutriție și/sau lucrători medicali - în conlucrare cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Meniul zilnic de repartiție va conține lista preparatelor culinare, cu indicarea porției individuale în funcție de grupul de vârstă. Ingredientele care cauzează alergii sau intoleranțe vor fi prezentate în meniu în conformitate cu prevederile actelor normative.

• Te-ar putea interesa și: 50% din bucătarii din grădinițe sunt pensionari. „Nu știu cât o să mă țină sănătatea”

Compania de catering trebuie să dețină autorizație sanitar-veterinară sau certificat de înregistrare în domeniul siguranței alimentelor atât pentru activități de catering, cât și pentru unitatea de transport a alimentelor.

O altă normă sanitară obligatorie pentru instituțiile de educație timpurie este dotarea cu sisteme de încălzire și ventilație. Acestea trebuie să asigure menținerea parametrilor microclimatici la nivel corespunzător.

Ministerul Sănătății argumentează această modificare prin faptul că în majoritatea instituțiilor de educație timpurie nu există sisteme de ventilare, fie acestea sunt defecte. „Aerisirea care se efectuează, în acest moment, prin deschiderea geamurilor, creează curenți de aer și nu asigură o ventilare optimă a încăperilor. Lipsa aerului proaspăt are un impact semnificativ asupra sănătății copiilor și productivității lor”, se arată în nota informativă a hotărârii de Guvern.

Autoritățile propun ca toate sistemele de ventilare să fie mecanice.

Modificările mai prevăd ca toate instituțiile de educație timpurie să fie adaptate la necesitățile copiilor cu nevoi speciale, conform actelor normative în vigoare.

De asemenea, dacă anterior era permisă aflarea într-o grupă a 1-2 copii cu dizabilități, acum numărul acestora „se va stabili în funcție de raportul personal/îngrijitor per copil cu dizabilitate și în funcție de tipul de dizabilitate”.

Directorii de instituții de educație timpurie vor fi obligați, după aprobarea regulamentului, să desfășoare lucrări de prevenire, de combatere și de distrugere a ambroziei, pentru evitarea apariției alergiei la ambrozie.

• Te-ar putea interesa și: Lupta cu ambrozia, la Căușeni: „Fără conlucrare, nu avem șanse s-o punem la pământ”

Curățarea teritoriului va fi efectuată în lipsa copiilor, fără obstacole de circulație sau de joacă.

Personalul din instituțiile de educație timpurie va fi obligat „să asigure cultivarea deprinderilor unei alimentații sănătoase în rândul copiilor, a unor comportamente ce țin de sănătatea fizică și de igienă”. Îi va încuraja pe copii să se spele pe mâini, oferindu-le ajutor.

„Aceste norme sunt esențiale pentru ca să protejăm și să fortificăm starea de sănătate a copiilor ca ei să se dezvolte fizic și neuro-psihic armonios și să putem preveni îmbolnăvirile”, a declarat ministrul Sănătății, Ala Nemerenco, prezentând modificările în ședința guvernului.

În anul 2023, în R. Moldova activau 1.479 de instituții de educație timpurie, dintre care 76,3% în mediul rural și 23,7% în cel urban.

Totodată, aproape 130 de mii de copii erau înscriși în instituțiile de educație timpurie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dpa scrie că Demiral a făcut salutul „Lupilor gri” (Bozkurtlar, în turcă) o mișcare ultranaționalistă înființată în anii 1960, vinovată de asasinate și masacre cărora le-au căzut victime printre alții activiști pentru democrație și membri ai minorităților naționale, inclusiv kurdă, armeană sau greacă.

Mișcarea extremistă care proclamă supremația „rasei turce” este reprezentată în parlamentul de la Ankara prin Partidul Mișcării Naționaliste (MHP), fiind „aripa” ei de tineret.

Gestul lui Demiral, care a înscris ambele goluri ce au propulsat Turcia în „optimi”, a fost condamnat de ministra de Interne a Germaniei, Nancy Faeser, și de grupări pentru drepturile omului.

UEFA a spus miercuri că verifică acuzațiile de „comportament nepotrivit” aduse lui Demiral și va reveni cu detalii.

Dpa notează că o eventuală sancționare l-ar putea împiedica să joace în sfertul de finală împotriva Olandei, sâmbătă.

Demiral a spus că gestul său a vrut să reprezinte „identitatea turcă”, de care este „mândru”, că nu a transmis vreun „mesaj secret” și că a văzut mulți spectatori făcând la fel, la meciul de la Leipzig.

„Am vrut doar să arăt de fericit și mândru sunt”, a spus fotbalistul.

Ministra Nancy Faeser și-a exprimat indignarea pe platforma X, spunând că „simbolurile extremismului turcesc de dreapta nu-și au locul pe stadioanele noastre”, iar folosirea campionatului european pentru „rasism” este „inacceptabilă”.

Faser a spus că structurile de securitate germane îi urmăresc îndeaproape pe extremiștii turci de dreapta din Germania. Dpa amintește că Lupii Gri sunt monitorizați de Oficiul Federal pentru Protecția Constituției.

La Euro 2024 s-au înregistrat mai multe incidente cu caracter ultranaționalist și rasist, atribuite mai ales suporterilor din Balcani. La meciul Albania-Croația, de exemplu, suporterii celor două echipe au scandat în comun o lozincă antisârbească. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ancheta demarată de plenul Consiliului Concurenței în 2021, a vizat perioada martie 2019 – ianuarie 2021. Instituția susține că agenții economici au efectuat mai multe runde de modificări ale prețurilor la produsele comercializate cu același valori.

În plus, modificările au avut loc atât consecutiv (atunci când una sau mai multe companii își modificau prețurile, iar ulterior alte companii făceau modificări similare), cât și concomitent (când majoritatea sau chiar toate întreprinderile luau decizii similare de modificare a prețurilor în același moment, înainte de prima afișare pe panou).

Președintele Consiliului Concurenței, Alexandru Gherțescu, a precizat că au fost aplicate următoarele amenzi:

• SRL „Bemol Retail” - 29.047.135 lei;
• SRL „Datario” - 1.103.009 lei;
• SRL „Lukoil Moldova” - 180.237.907 lei;
• SRL „Petrom Moldova” - 77.850 .25 lei;
• SA „Rompetrol Moldova” - 191.863.578 lei;
• SA „Tirex Petrol” - 1.529.442 lei.

Companiile vizate au respins acuzațiile, invocând mai mulți factori economici și „adaptarea inteligentă” a acestora la condițiile pieței. Asta a dus, în opinia agenților economici, la modificări similare sau paralele a prețurilor.

Decizia instituției poate fi contestată în termen de 30 de zile după recepționarea ei de către întreprinderile vizate, în instanța de judecată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Modificările propuse vin după ce la 26 iunie a expirat termenul maxim pentru activitatea Comisiei de licențiere, care a asigurat funcționarea mecanismului de acordare a licențelor pentru importurile de grâu, porumb și floarea soarelui, în special din Ucraina.

În cadrul unei întrevederi cu membrii Asociației „Forța Fermierilor”, vicepremierul Vladimir Bolea a spus că acest regim pentru importuri va continua să funcționeze și în următoarele luni. El a amintit despre inițiativa deputatului PAS, Alexandr Trubca, înregistrată în Parlament pe 1 iulie.

„Suntem în proces de modificare a legii, ceea ce va permite Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare să intervină de fiecare dată când există un risc iminent sau necesități din partea statului și din partea agricultorilor”, a declarat ministrul agriculturii și industriei alimentare.

În ședința de miercuri, 3 iulie, Guvernul a avizat pozitiv această inițiativă legislativă.

Proiectul de lege al deputatului PAS prevede că mecanismul de licențiere a acestor importuri va fi menținut până la finele anului 2024. Parlamentarul și-a motivat inițiativa prin faptul că fermierilor din Republica Moldova le este dificil să asigure „un nivel de competitivitate semnificativ”, având dificultăți inclusiv la capitolul logistică. Totodată, este notat și faptul că R. Moldova a pierdut piețele sale de export a cerealelor, numărul scăzând de la 27 de țări în 2022, la 14 în prezent.

Inițiativa a fost salutată de fostul lider al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Sluslari, care însă a apreciat-o ca fiind una tardivă. El a susținut că o asemenea modificare legislativă putea fi realizată încă în octombrie anul trecut.

Pe 26 iunie, Asociația „Forța Fermierilor” a cerut autorităților să prelungească restricțiile la importurile de cereale și oleaginoase din Ucraina, avertizând că, în caz contrar, vor relua protestele.

• Te-ar putea interesa și: Forța Fermierilor cere control prelungit pentru importul cerealelor din Ucraina, amenințând cu noi proteste

Mecanismul de acordare a licențelor pentru importurile de grâu, porumb și floarea soarelui, în special din Ucraina, a fost introdus în octombrie 2023, tot sub presiunea protestelor în masă ale fermierilor.

Datele Serviciului Vamal arată că începând cu 26 iunie, când a expirat perioada de licențiere obligatorie a importului de cereale, în R. Moldova au fost importate 22 de tone de floarea soarelui, cantitate care actualmente nu are un impact negativ asupra pieței interne, susțin autoritățile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În încercarea de a evita ascensiunea extremei drepte la putere, cel puțin 200 de candidați ai formațiunilor de stânga și a celor centriste s-au retras din cursa electorală înainte de turul al doilea al parlamentarelor anticipate de duminică, 7 iulie, notează AFP. Circa 110 din candidații retrași au fost înaintați de alianța de stânga Noul Front Popular, iar alți peste 70 au reprezentat tabăra lui Macron.

Președintele Macron și partidele de centru și stânga speră că aceste „retrageri tactice” să prevină Rassemblement National să obțină cele 289 de mandate, necesare pentru a deține majoritatea absolută.

Doar 76 de parlamentari au fost aleși din primul tur al alegerilor parlamentare anticipate, aproape toți din partea formațiunilor de extremă-dreapta sau stânga. Soarta celorlalte 501 locuri din Parlament va fi determinată în turul al doilea, între cei doi sau trei candidați rămași în cursa electorală.

Aceste „retrageri tactice” au loc în condițiile în care, partidul de extremă-dreapta Rassemblement National (RN, Reuniunea Națională - n.r.) și aliații săi, au reușit să obțină cel mai mare număr de mandate în primul tur al alegerilor parlamentare anticipate din 30 iunie, scrie AP.

Ei au depășit cu mult alianța partidelor de stânga și cea a formațiunilor centriste, reunite în jurul mișcării politice create de președintele francez, Emmanuel Macron.

În ciuda victoriei din primul tur, liderii Rassemblement National au anunțat în repetate rânduri că vor intra la guvernare doar dacă vor avea o majoritate absolută în Parlamentul de la Paris. Marți, 2 iulie, Marine Le Pen a reiterat această poziție.

„Nu putem accepta să intrăm la guvernare, dacă nu putem acționa”, a spus Marine Le Pen într-un interviu acordat marți, televiziunii publice franceze. „Ar fi cea mai rea trădare a alegătorilor noștri”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Teatrul „Luceafărul” a transmis, printr-o postare pe rețele, că majoritatea actorilor și scenograful consideră că reluarea proiectului „nu este oportună” și au notificat administrația despre retragerea lor din proiect pentru „a proteja integritatea artistică și relațiile profesionale”.

Inițial, directorul artistic al teatrului, Slava Sambriș, spunea că spectacolul nu a fost „interzis”, ci transferat pentru următoarea stagiune din cauza problemelor de sănătate ale unei actrițe.

Însă de această dată, teatrul a precizat că spectacolul este anulat din cauza „scandalului provocat de către regizorul” român David Schwartz.

• Te-ar putea interesa și: Scandal deloc „Invizibil” în teatrul moldovenesc: Există sau nu cenzură pe scena culturală din R. Moldova?

Pe 19 iunie, a fost publicat un interviu cu Schwartz în care se aborda subiectul cenzurii și autocenzurii în teatru, articol de la care a pornit scandalul public.

Regizorul a spus că divergențele între el și trupă au apărut după ce textul a fost citit de Stela Verebceanu, scenografa teatrului și verișoara președintei Maia Sandu. În cuvintele lui Schwartz, Verebceanu a refuzat să lucreze la spectacol, spunând că scenariul este „antipatriotic” și „împotriva regimului actual”.

Ulterior, Slava Sambriș i-ar fi spus lui Schwartz că a fost sunat de Angela Brașoveanu-Erizanu, consiliera președintei Sandu în domeniul culturii. Ea ar fi spus că a auzit despre scenariu și a întrebat dacă nu cumva teatrul „face campanie împotriva PAS înainte de a alegeri”. Anume acest apel telefonic a și fost interpretat drept „cenzură”.

Dar Sambriș a declarat că apelul consilierei președintei a fost unul „personal”. La rândul său, Brașoveanu-Erizanu a spus că și-a justificat apelul prin faptul că este responsabilitatea ei să fie „la curent cu evenimentele din sfera culturală” și să o informeze pe șefa statului.

În multiple mesaje publice, atât trupa teatrului, cât și directorul artistic Sambriș au relatat despre dezacordurile dintre actori și regizor.

Actorii au evidențiat că scenariul spectacolului-documentar conținea greșeli factuale; că actorii erau impuși să reprezinte unele persoane reale, ale căror identitate putea fi ușor recunoscută, ceea ce ar fi putut avea consecințe juridice; divergențe pe tema războiului din Ucraina dintre regizor și actorii care au condamnat agresiunea rusă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Interlocutorii Europei Libere din organele de securitate ale statului afirmă că pe 19 iunie, la câteva ore după tentativa de asasinat, au primit informații de la șeful poliției din orașul Kiev, precum că „două persoane au comis pe 18 iunie un omor”, și că s-ar afla pe teritoriul R. Moldova.

Când au ajuns să verifice informațiile prin bazele de date ale Poliției de Frontieră, oamenii legii au stabilit că doi cetățeni ai Kazahstanului au intrat în R. Moldova în seara zilei de 18 iunie, prin punctul de trecere a frontierei Palanca, și au părăsit țara în noaptea spre 19 iunie prin Aeroportul Internațional Chișinău, spre Antalia.

Pentru prima dată, o astfel de informație a apărut pe 2 iulie, pe canalul de Telegram „Moldova: Actual”, care afimă că unul dintre suspecți ar fi călătorit în Moldova cu o lună înainte de tentativa de asasinat.

Tentativa de asasinare a lui Aidos Sadîkov a avut loc pe 18 iunie în curtea casei sale din Kiev. Biroul Procurorului General al Ucrainei a declarat că atacatorul a alergat până la mașina în care se aflau bloggerul și soția sa și l-a împușcat pe Sadîkov. Bloggerul a fost internat la spital în stare gravă. Soția sa nu a fost rănită.

Suspecții sunt doi cetățeni kazahi, Altai Jakanbaev și Meiram Karataev. După tentativa de asasinat, aceștia au fugit în Moldova. La 22 iunie, Biroul Procurorului General din Kazahstan a declarat că Jakanbaev s-a predat poliției.

În Ucraina, Jakanbaev și Karataev au fost arestați în contumacie și declarați în căutare internațională. Autoritățile kazahe au declarat deja că nu-l vor extrăda în Ucraina pe Jakanbaev.

Pe de altă parte, Natalia Sadîkova susține că în spatele asasinării soțului său s-ar afla chiar autoritățile kazahe și că „principalul beneficiar este președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev”.

Oficiali kazahi au calificat acuzațiile drept „provocări și insinuări care nu corespund realității”.

Președintele Tokaev, comentând incidentul, a declarat că Astana este pregătită să coopereze cu Kievul, inclusiv prin Interpol.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La Kiev, premierul maghiar, Viktor Orban, a declarat într-o conferință de presă comună că i-a cerut președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, să ia în considerare un armistițiu temporar „rapid”. El susține că astfel ar putea fi impulsionate negocierile de pace cu Rusia, scrie Reuters.

„Războiul în care trăiți acum are un impact foarte puternic asupra securității Europei. Apreciem foarte mult toate inițiativele președintelui Zelenski de a ajunge la pace. Aceste inițiative necesită mult timp. Ele sunt complicate din cauza regulilor diplomației internaționale”, a spus premierul maghiar.

Orban a mai spus că Ungaria dorește să aibă relații bilaterale mai bune cu Ucraina și că țara sa este gata să ia parte la efortul de modernizare a economiei ucrainene, scrie Reuters.

Zelenski a subliniat că Ucraina are nevoie de „pace justă”, adică fără cedarea teritoriilor, cum îi cer Rusia și aliații Rusiei, dar a spus că apreciază că Orban a făcut prima vizită tocmai la Kiev după ce țara lui a preluat președinția rotativă a UE, luni. În prezența lui Orban, care s-a opus mereu înarmării Ucrainei, Zelenski a spus apăsat că țara lui are nevoie de mai mult armament de la aliații europeni.

Vizita lui Orban la Kiev, prima de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei, a fost salutată inclusiv de ambasadorul Statelor Unite, David Pressman. Acesta a postat un mesaj scurt pe X (fostul Twitter) în care a spus că gestul reprezintă un „progres”.

Șeful biroului președintelui ucrainean, Andrii Ermak, a transmis pe canalul său de Telegram că cei doi lideri au discutat despre „viitorul Europei, probleme de securitate, dreptul internațional și formula păcii”.

O sursă de la Budapesta a declarat că planurile de călătorie ale lui Orban au apărut după negocieri îndelungate pe tema drepturilor minorității ucrainene de limbă maghiară.

„A fost o precondiție pentru întâlnire ca problema drepturilor de naționalitate să fie rezolvată. În ultimele săptămâni, s-a ajuns la un acord. Vor putea să anunțe acest lucru ca pe un succes”, a declarat această sursă pentru The Guardian.

Spre deosebire de majoritatea națiunilor europene, Ungaria a contestat în mod repetat necesitatea de a sprijini Ucraina din punct de vedere militar, blocând mai multe inițiative ale altor țări din UE, și a solicitat în schimb o încetare a focului.

Orban este unul dintre puținii lideri occidentali care s-au întâlnit cu Putin de la invazie.

În plus, ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a efectuat cel puțin cinci călătorii în Rusia de la începutul războiului, ultima vizită fiind luna trecută la un forum economic din Sankt Petersburg.

Viktor Orban şi Volodimir Zelenski au avut până acum discuţii față în față atunci când președintele Ucrainei a fost invitat la Bruxelles. Acest lucru s-a întâmplat ultima oară săptămâna trecută, la un summit la care a fost semnat un pact de securitate între UE şi Ucraina.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Există însă o diferență între numărul total de alegători (3 301 368) și cel atribuit pe circumscripții, acesta din urmă fiind de circa 2,7 milioane (2 739 379 persoane).

Diferența cuprinde cetățenii fără înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării (288 371). Tot aici au fost incluși cetățenii moldoveni cu drept de vot din regiunea transnistreană, aflată în afara controlului constituțional (273 618).

Numărul total al cetățenilor cu drept de vot a rămas, practic, același ca acum un an.

• Te-ar putea interesa și: Charticle | Cum arată R. Moldova înainte de alegerile locale generale

Însă, numărul alegătorilor atribuiți pe circumscripții este cu aproape 30 de mii mai mic, în mare parte din contul persoanelor care au „emigrat autorizat” peste hotarele țării.

Nu se știe cu exactitate câți cetățeni moldoveni se află în prezent peste hotare. În 2021, ministerul de Externe estima numărul acestora la peste 1,25 milioane, o cifră apropiată de cea anunțată de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM).

Potrivit Registrului alegătorilor, cei mai mulți cetățeni cu drept de vot sunt înregistrați în municipiul Chișinău (644 483), autonomia găgăuză (128 387) și municipiul Bălți (97 698), urmate de raioanele Orhei (96 170), Hâncești (95 950) și Ialoveni (84 929).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectele pentru Moldova au fost incluse în prima fază a unei ample inițiative a Băncii Mondiale ce urmărește o „accelerare semnificativă a eficienței energetice” în Europa și Asia Centrală.

Așa-numitul Program E3, în valoare totală de 1,45 de miliarde de dolari, își propune să atragă alte 2,4 miliarde de dolari din sectoarele public, privat și de dezvoltare, în următorii 10 ani. Investițiile ar permite economisirea a peste 63 de terawatt-ore (TWh) de energie - echivalentul producției anuale de energie electrică a Elveției, estimează experții BM. Investițiile vor viza instituții publice, clădiri și echipamente rezidențiale, obiective industriale, dar și îmbunătățirea sistemelor de termoficare centralizată.

„Sporirea eficienței energetice poate genera economii bugetare pentru alte priorități de dezvoltare și poate reduce semnificativ nevoia de investiții în noi surse de energie”, a declarat Antonella Bassani, vicepreședinta Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, potrivit unui comunicat al BM.

Inițiativa BM prevede dezvoltarea unor proiecte de țară „replicabile” și etape suplimentare în Republica Moldova, Turcia, Muntenegru, Uzbekistan și alte țări.

Programul 3 își propune să creeze „o coaliție de organizații regionale și globale”, care să includă și instituții financiare și donatori internaționali, pentru „coordonarea și armonizarea abordărilor naționale”.

Rețeaua regională va fi finanțată, inițial, cu un grant în valoare de 5 milioane de dolari, și va avea ca prioritate „formularea și implementarea politicilor, conceperea de programe extinse, precum și măsurarea și verificarea măsurilor de eficiență energetică”.

Programul E3 care vizează reducerea cererii de energie se va desfășura în paralel cu Programul ECARES (Extinderea energiei regenerabile în Europa și Asia Centrală), lansat recent, și care vine în sprijinul unei tranziții către energia curată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Moldova s-a angajat să contribuie la operațiunea din Bosnia în cadrul unei conferințe UE de la Bruxelles, din 18 aprilie 2024, dedicată misiunilor militare europene.

Cei 20 de militari moldoveni vor participa la operațiunea EUFOR ALTHEA în componența contingentului român, care la rândul său face parte dintr-un batalion multinațional, dislocat la Sarajevo.

Contingentul moldovean va efectua, între altele, misiuni de patrulare și evacuare, misiuni de securizare a aeroportului din Sarajevo, precum și a depozitelor de arme și muniții, se spune în nota informativă la proiectul de lege propus spre examinare.

Bugetul participării militarilor moldoveni la EUFOR ALTHEA este evaluat la 7,2 milioane de lei anual.

O parte din cheltuieli va fi acoperită de România - instruirea colectivă la predetașare, transport în/din cadrul operației militare, cazarea, hrana, servicii spălare, evacuarea personalului, tratament medical, etc.

Totodată, logistica ar urma să fie asigurată de contingentul României, la aceleași standarde cum este asigurat personalul român cu mijloacele și capabilitățile avute la dispoziție.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova și România își extind cooperarea militară. Chișinăul vrea să se alăture EUFOR ALTHEA

Participarea în comun a contingentelor din România și Republica Moldova la misiuni internaționale a devenit posibilă după amendarea recentă a acordului bilateral privind cooperarea în domeniul militar. Potrivit modificărilor, cele două țări se vor sprijini în toate aspectele referitoare la pregătirea și participarea la misiuni și operații în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE.

Printre riscurile și amenințările la adresa contingentului moldovean în Bosnia și Herțegovina, identificate de Ministerul Apărării, se numără existența armamentului și a munițiilor deținute de populația civilă, riscul de deschidere a focului asupra patrulelor și obiectivelor aflate sub pază, existența tensiunilor și a confruntărilor, apariția unor incidente inter-etnice și inter-religioase.

Contingentul Armatei Naționale va fi dotat cu armament, muniţie, echipament militar, mijloace de transmisiune şi alte bunuri materiale necesare pentru îndeplinirea misiunii.

Înainte de a ajunge în Bosnia, militarii moldoveni vor trece o instruire de două zile în România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Trump este acuzat de complot pentru oprirea transferului puterii.

Majoritatea conservatoare a curții - la crearea căreia a contribuit Trump pe când era președinte - a constatat că președinții sunt protejați de urmărirea penală pentru acțiuni oficiale care se extind în „perimetrul exterior” al biroului său, dar ar putea fi acuzați pentru comportamentul întreprins în mod personal sau privat, scrie The Guardian.

Trump este acuzat că a supravegheat un efort extins de subminare a alegerilor din 2020, inclusiv două acuzații de conspirație pentru a obstrucționa validarea rezultatelor alegerilor, conspirație pentru fraudarea guvernului și conspirație pentru a-i priva pe alegători de dreptul de vot.

Trump mai este acuzat și că a răspândit afirmații false de fraudă electorală, a complotat pentru a recruta liste false de alegători, a făcut presiuni asupra oficialilor departamentului de justiție al SUA să deschidă investigații false privind frauda electorală și l-a presat pe vicepreședintele său, Mike Pence, să obstrucționeze validarea de către Congres a lui Joe Biden.

Hotărârea în dosarul lui Trump a fost printre ultimele pronunțate de instanța supremă în acest mandat.

Așteptând până la final, majoritatea conservatoare a jucat în beneficiul și strategia juridică a lui Trump de a încerca să amâne orice proces cât mai mult posibil.

Efectul hotărârii de a bloca un proces prompt, după ce instanța a acționat rapid pentru a-l menține pe Trump pe buletinul de vot în martie, a stârnit deja critici acerbe din partea liberalilor și a altora care cred că cazul lui Trump ar trebui rezolvat înainte ca alegătorii să-și dea votul la viitoarele alegeri.

• Te-ar putea interesa și: Dezbaterea electorală Biden-Trump: candidații nu au dialogat, moderatorii nu au corectat

Strategia juridică a lui Trump pentru toate cazurile sale penale federale – el se confruntă și cu acuzații în Florida pentru reținerea ilegală de documente clasificate – a fost să le amâne până după alegeri, în speranța că va fi reales și va putea numi ca procuror general un loial care ar renunța la toate acuzațiile împotriva sa.

Așa cum este calendarul, un proces în cazul lui Trump privind subversia electorală nu poate începe mai devreme de 20 septembrie, pentru că avocații lui Trump mai au 88 de zile la dispoziție pentru a pregăti o apărare după ce cazul a fost înghețat automat când a fost lansat apelul pentru imunitate.

În octombrie anul trecut, Trump a solicitat respingerea rechizitoriului pe motiv că se bucură de imunitate absolută de urmărire penală. După ce Chutkan a respins moțiunea, Trump a decis să conteste decizia pe 8 decembrie la curtea de apel a SUA.

Apelul a inclus o suspendare automată care a înghețat procedurile de judecată, deoarece dacă Trump își câștigă cererea de imunitate, ar exclude orice urmărire penală.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Până în prezent, în Turcia au fost înregistrate 44 de focare de incendii, 30 dintre acestea în zonele rurale și 14 în zone forestiere. Temperaturile foarte ridicate din această perioadă sporesc riscul producerii incendiilor, se spune într-o atenționare de călătorie, emisă de MAE.

Autoritățile recomandă cetățenilor Republicii Moldova, între altele, să verifice condițiile meteorologice și atenționările oficiale emise de autorități, înainte de planificarea deplasării, și să manifeste precauție în zonele afectate.

Totodată, cetățenii sunt îndemnați să-și anunțe prezența în zonele de risc prin contactarea misiunilor diplomatice/oficiilor consulare ale Republicii Moldova din Turcia și Grecia, să se asigure că dețin suficiente resurse de combustibil, apă, alimente și să mențină în stare de funcționare mijloacele mobile de comunicare.

În cazul unor alerte privind izbucnirea incendiilor în zonele în care se află, călătorii sunt sfătuiți să urmeze instrucțiunile autorităților locale și ale reprezentanților unităților hoteliere, iar pentru asistență consulară să contacteze misiunile diplomatice moldovene din țările respective. (R.B.)

Va fi prima școală de acest fel deschisă după Holocaustul din Al Doilea Război Mondial, care aproape a distrus comunitatea evreiască din Moldova, scrie publicația israeliană Hamodia.

Anunțul l-a făcut rabinul-șef al comunității evreiești din Republica Moldova, Pinchas Zaltzman, în timpul ceremoniei de comemorare a cunoscutului cabalist Shabtai din Raşcov, pe 27 iunie.

La eveniment au fost prezenți zeci de evrei din Israel și din întreaga lume, care au venit să se roage la mormântul rabinului Shabtai, descoperit în 2022 în cimitirul evreiesc din satul Rașcov din stânga Nistrului, unde se află și ruinele unei sinagogi din secolul XVIII, monument istoric conservat cu sprijinul PNUD și al UE.

Comunitatea evreiască din Moldova, condusă de rabinul Pinchas Zaltzman, a organizat evenimentul pentru al treilea an consecutiv.

Pelerinajul a început în orașul Dubăsari, cu o rugăciune la mormântul rabinului Mendel de Bar, și a inclus, de asemenea, vizite la gropile comune ale miilor de evrei basarabeni uciși de naziști în timpul Holocaustului.

• Te-ar putea interesa și: Pelerinaj la Uman: participare-record, adăposturi antirachetă mobile și interdicția armelor de jucărie

Hamodia îl citează pe rabinul-șef Pinchas Zaltzman cu declarația: „Mergând prin orașele din Transnistria, simți puterea istoriei evreiești care a prosperat aici înainte de Holocaust. Oriunde te uiți, există construcții și cimitire pline de mărturii apropiate ale vieții evreiești bogate care a existat odinioară. Comunitatea evreiască din Moldova și-a asumat responsabilitatea de a reînvia această istorie și de a păstra marea moștenire”.

Rabinul-șef a mai spus că, în ultimii ani, a asistat la „înflorirea și consolidarea comunităților din întreaga regiune, în special la Tiraspol”, în regiunea transnistreană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, în Uniunea Europeană, cu 27 de membri, au mai rămas doar o mână de țări care nu au nici un fel de legislație în sprijinul cuplurilor de același sex, anume: Bulgaria, România, Lituania, Polonia și Slovacia.

Radioul public leton citat de dpa a spus că primul cuplu de același sex a încheiat parteneriat civil în Letonia după miezul nopții, duminică spre luni.

„Introducerea parteneriatului civil este un semnal important că toate familiile din Letonia vor fi protejate, recunoscute și apreciate”, a spus Kaspars Zālītis, de la mișcarea pentru drepturile LGBT+ Dzīvesbiedri (Partener de viață).

Președintele leton Edgars Rinkēvičs, care a făcut coming out ca gay în 2014, și prim-ministra Evika Siliņa, au salutat evnenimentul pe rețele.

Țările din UE acordă drepturi cuplurilor de același sex în măsuri diferite. În vreme ce majoritatea statelor au egalitate conjugală (căsătorii cu toate drepturile), unele, ca Italia, Cehia sau Ungaria, au numai parteneriate, din care lipsește, în unele cazuri, dreptul de a adopta copii.

Chiar și acum, constituția Letoniei tot definește căsătoria ca uniune între un bărbat și o femeie – o „precauție” înscrisă în lege, ca și în alte țări, sub presiunea cercurilor conservatoare și religioase.

În România, Polonia sau Slovacia, dar și în țări din afara UE ca R. Moldova, activiștii cer mereu introducerea parteneriatelor civile, ca prim pas spre egalitate conjugală. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Limita vârstei de pensionare a femeilor va fi ridicată treptat pentru a ajunge la 63 de ani, până în 2028, la paritate cu a bărbaților, potrivit unei reforme inițiată de guvernarea PAS în 2021. Până la reformă, vârsta de pensionare la femei era de 57 de ani.

Vârsta standard de pensionare pentru bărbați este deja de 63 de ani, cu un stagiu complet de cotizare de 34 de ani, condiții care au fost stabilite la 1 iulie 2019.

• Te-ar putea interesa și: Singurul cardiolog din raionul Rezina, de 20 de ani la pensie

Guvernarea PAS a invocat necesitatea majorării vârstei de pensionare prin faptul că numărul salariaților care cotizează la pensii este în continuă scădere, iar al celor care primesc pensii este în creștere.

Casa Națională de Asigurări Sociale precizează că pensia pentru limită de vârstă se stabilește pe viață de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea și actele necesare au fost depuse în termen de 90 de zile de la această dată.

În cazurile în care a fost depășit termenul de depunere a cererii, pensia se acordă de la data prezentării ultimului act necesar. Termenul de examinare este de 60 de zile de la data depunerii cererii cu toate actele necesare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agenția germană dpa relatează că cetățeanul iranian de 34 de ani a murit la Lauf an der Pegnitz, în ciuda încercărilor de a-l resuscita.

O anchetă preliminară a stabilit că bărbatul a atacat mai întâi o mașină de poliție, apoi a încercat să-i înjunghie pe cei trei polițiști, când au ieșit din automobil.

Polițiștii nu au fost răniți. Iranianul a fost ucis cu focuri de armă de o polițistă, într-o stație de autobuz de lângă gara feroviară a orașului cu 25.000 de locuitori.

Nu au fost făcute publice detalii despre motivul faptei, nici despre succesiunea exactă a evenimentelor.

• Te-ar putea interesa și: După înjunghierea de la Mannheim, Germania ar putea facilita deportarea afganilor și sirienilor

„Suntem de-abia la începutul anchetei”, a spus presei Heike Klotzbücher, de la procuratura din Nürnberg. El nu a putut spune unde locuia suspectul, nici dacă avusese în trecut probleme cu poliția.

Incidentul vine la puțin timp după ce un afgan a cărui cerere de azil fusese respinsă a atacat o adunare de extremă dreapta la Mannheim, în sud-vestul Germaniei, înjunghiind mortal un polițist.

Inclusiv în lumina acelui atac, politicienii germani dezbat chiar în aceste zile măsuri de accelerare a procedurilor de deportare a solicitanților de azil cu cereri respinse. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un răspuns oferit PressOne, Mircea Geoană nu a negat categoric că ar fi reprodus din textele altora porțiuni din teza sa de doctorat.

El a spus că a lucrat „sârguincios” și „onest”, adăugând că nu simte că a încălcat „regulile din vremea respectivă”. „Acum… dacă s-au schimbat regulile între timp, e altceva”, a spus Mircea Geoană.

Press One a scris că Geoană a copiat fără să citeze sursa trei rapoarte economice ale președinților SUA: primul a fost prezentat Congresului SUA, în februarie 1999, de Bill Clinton, iar celelalte două, de președintele George W. Bush, în februarie 2002, respectiv februarie 2003.

Presa scrie că Geoană ar fi „plagiat prin traducere”, ceea ce este o practică mai greu de depistat.

Geoană a susținut lucrarea de doctorat la Academia de Studii Economice (ASE) București, în anul 2005, după 12 ani de studii doctorale. Teza s-a numit „Evoluții în zona Atlanticului de Nord. Concluzii pentru integrarea României în structurile euro-atlantice”.

Mircea Geoană este considerat un potențial candidat la președinția României, pe care a mai încercat să o obțină odată, fără succes, în 2009, când a pierdut în favoarea lui Traian Băsescu.

• Te-ar putea interesa și: Aliații partidelor românești la Chișinău sau de ce sprijină PAS-ul la europarlamentare PNL-ul

Data exactă a alegerilor prezidențiale românești din toamnă încă nu a fost stabilită.

Premierul Marcel Ciolacu are programate discuții pe această temă cu partidele, luni și marți. Inițial, alianța de guvernare PSD-PNL din România a stabilit organizarea lor în septembrie, însă liberalii ar dori amânarea lor în noiembrie.

Știre bazată pe o relatare a Europei Libere România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Marți, va avea loc examenul la Matematică, pe care urmează să îl susțină repetat 2292 elevi din toate raioanele Republicii Moldova.

Pentru ziua de miercuri este programat examenul repetat la Limba și literatura română, la care vor participa 507 elevi, iar examenul la Limba și literatura rusă va fi organizat pentru 55 de elevi.

Sesiunea suplimentară pentru absolvenții de gimnaziu se va încheia cu examenul la Istoria românilor și universală, care va avea loc pe data de 4 iulie, în cadrul căruia vor participa 802 elevi.

Testele de examen vor fi verificate în perioada 1-5 iulie de către Comisiile Raionale/Municipale de Evaluare. Rezultatele vor fi afișate la data de 6 iulie în fiecare Centru Raional/Municipal de Examene, în care s-au desfășurat examenele. Elevii pot depune cerere de examinare a contestației la centrul respectiv, la data de 6 iulie. Rezultatele finale vor fi afișate pe 8 iulie.

În sesiunea de bază, Ministerul Educației a anunțat că în opt școli în care s-au scurs testele de la examenele de clasa a IX-a au fost deschise anchete de serviciu, rezultatele cărora urmau să fie prezentate Ministerului Educației pe 20 iunie. Reprezentanții ministerului au spus pentru Europa Liberă că nu exclud că persoanele implicate în fraudarea examenelor nu vor fi sancționate. Asta pentru că responsabile de aplicarea sancțiunilor sunt autoritățile locale.

• Te-ar putea interesa și: Educației nu are pârghii pentru a sancționa persoanele implicate în fraudarea examenelor de absolvire a gimnaziului

Examenele naționale de absolvire a gimnaziului au fost susținute de circa 30.000 de elevi în perioada 3-13 iunie. În acest an, Ministerul Educației a implicat, în premieră, circa 600 de voluntari care au monitorizat corectitudinea desfășurării examenelor de absolvire a gimnaziului.

Ministrul Educației, Dan Perciun a declarat că, în pofida acestui fapt, în unele instituții au fost înregistrate nereguli, motiv pentru care, anul viitor, va înăspri condițiile de desfășurare a examenelor de clasa a IX-a.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te