Canalul public danez Danmarks Radio a revelat că Agenţia Naţională de Securitate a SUA (NSA) se branşase la cabluri de telecomunicaţii daneze pentru a spiona politicieni europeni de prim-plan şi membri ai guvernelor din Germania, Suedia, Norvegia şi Franţa. Pentru a efectua complexa operațiune de spionaj, NSA a beneficiat de o colaborare în materie de supraveghere cu serviciul de informaţii militar danez FE.
Danmarks Radio a revelat mai întâi informaţiile, după o anchetă desfăşurată împreună cu canalul suedez SVT Nyheter, cel norvegian NRK, canalele germane NDR, WDR, cotidianul din München Süddeutsche Zeitung, precum şi, din Franța, Le Monde.
Și tocmai Le Monde îl citează pe secretarul de stat francez pentru afacerile europene Clément Beaune, care spune că revelațiile din presă trebuie verificate și că ele sunt «potențial grave».
Emmanuel Macron, la rândul lui, a spus că un asemenea tip de spionaj este „inacceptabil între aliați”. În 2014 deja avusese loc un alt scandal, identic, dar la scară mai mică, în care agenția americană NSA fusese de asemenea acuzată că ar fi interceptat convorbirile telefonice ale Angelei Merkel.
Pe scurt, acuzația este de astă dată că NSA ar fi spionat-o pe Merkel, dar pe lângă ea și mulți alți lideri europeni, folosind sistemele electronice ale regatului Danemarcei. În Italia, Corriere della Sera precizează că interceptările au avut loc între 2012 și 2014 și că s-au efectuat prin intermediul cablurilor submarine ale Danemarcei. Tot Corriere îl citează pe fugarul Edward Snowden (fost angajat al NSA), care spune că „Biden a fost implicat în toate astea de la început”. Din Rusia, unde stă ascuns, Snowden a spus ieri: “Biden va ști să răspundă la toatea astea curând, când va veni în Europa”.
Este vorba de participarea lui Joe Biden la summitul NATO, care se va ține peste două săptămâni la Bruxelles. Imediat după aceea, va avea loc întâlnirea lui Biden cu Vladimir Putin, pe 16 iunie, la Geneva, după ce Biden va fi participat la summitul G-7 în Anglia (11-13 iunie) și la reuniunea la vârf anuală a NATO, de la Bruxelles (14 iunie).
Un adevărat maraton pentru Biden, așadar, în primul său turneu peste ocean de când e președinte. (În schimb, dat fiind că Biden se va afla oricum în Bruxelles pe 14 iunie, nu e limpede când ar putea avea loc summitul SUA-UE, primul de acest tip din 2014.)
Rezumând afacerea interceptărilor, Le Monde scrie că NSA „a avut acces la SMS-uri, apeluri telefonice, traficul internet, ba chiar și istoricul căutărilor, precum și conversațiile pe mesagerie” ale politicienilor europeni. Atât Macron, cât și Merkel, au cerut ieri oficial explicații Washingtonului. Le Figaro adaugă că cei doi au cerut explicații și Danemarcei.
În Germania, Süddeutsche Zeitung, care a participat la anchetă, citează cotidianul danez Politiken, care scrie că ceea ce s-a întâmplat este "mai mult decât doar jenant" ("mehr als nur peinlich") pentru statul danez, deoarece unii parlamentari norvegieni au vorbit deja despre o gravă “încălcare a încrederii” din partea vecinilor danezi.
Tot Süddeutsche Zeitung mai scrie că serviciile secrete daneze și-au dat repede seama că NSA profitase de permisiunea lor de a folosi cablurile pentru a spiona și intercepta convorbirile unor înalți funcționari din ministere daneze. “Serviciile secrete daneze au permis așadar” ca NSA “să spioneze membri ai propriului lor guvern”, ceea ce e interzis de lege, subliniază Süddeutsche Zeitung.
Șefa OSCE în Ucraina – problema minelor
În Ucraina, Helga Maria Schmid, care este din 2020 secretar general al OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa), tocmai și-a încheiat vizita oficială de cinci zile la Kiev, dar și în partea din Donbas controlată de forțele guvernamentale. Ea a discutat în special despre problema minelor și a aprovizionării cu apă a zonelor afectate de război.
Se știe deja că Joe Biden va ridica problema intervenției ruse în Ucraina la întâlnirea sa cu Vladimir Putin din 16 iunie, la Geneva, precum și chestiunea Bielorusiei. În Spania, El Pais scrie că UE, dar și SUA, se tem că Putin îl va forța pe Lukașenka să accepte anexarea țării sale de către Rusia.
The Times, la Londra, constată că opozanții bieloruși în exil se tem acum pentru viețile lor. O opinie similară și în Washington Post. (Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)
Steven Seagal se alătură unui partid rus pro-Kremlin și îl curtează pe Putin
În sfârșit, la Moscova, Steven Seagal, actorul american din filme de serie B cu arte marțiale, care e un admirator afișat al lui Putin, ba chiar a primit și cetățenia rusă (ca și Gérard Depardieu), s-a alăturat unui partid pro-Kremlin: Rusia Dreaptă («Справедливая Россия»).
Este, scrie The Guardian, ceea ce a anunțat duminică partidul Rusia Dreaptă / «Справедливая Россия», mai cunoscut ca alianța Doar Rusia - Patrioţii - Pentru Adevăr (Только Россия – патриоты – за правду).
Partidul s-a format la începutul anului prin fuzionarea a trei formațiuni mai mici, care îl susţin pe Putin. Seagal l-a lăudat la rândul lui de multe ori pe Putin şi a aprobat invadarea estului Ucrainei, Donbas, în 2014, precum şi anexarea tot în acel an a Crimeei.
În noiembrie 2016, Segal a primit cetăţenia rusă și s-a afișat oficial cu Putin, care l-a primit la Kremlin. În august 2018, ministerul rus de externe l-a numit „reprezentant special pentru relațiile umanitare ruso-americane”. Segal era foarte popular în Rusia încă din vremea URSS-ului.
Ca membru al noului partid rus pro-Kremlin, Steven Seagal propune o serie de măsuri aspre împotriva companiilor care dăunează mediului. – “Fără a putea aresta oamenii atunci când îi amendăm, ei vor continua să câștige bani producând lucruri care afectează mediul înconjurător” a spus actorul, în discursul său.
După ce a vorbit la eveniment, Seagal s-a pozat cu unul dintre liderii partidului, Zahar Prilepin, despre care se știe că a comandat o unitate paramilitară rusească în Ucraina.
Vzgliad scrie că la începutul lunii mai, Segal a vizitat Venezuela în calitate de actor rus și că acolo el i-a dăruit o sabie de samurai președintelui Nicolas Maduro. (Am mai scris aici și despre documentarul servil, în patru episoade de o oră fiecare, realizat de regizorul American Oliver Stone despre Putin.)
Alianța Doar Rusia - Patrioţii - Pentru Adevăr deţine 23 din 450 de locuri în camera inferioară a parlamentului rus, Duma, fiind astfel al patrulea cel mai mare partid, după Rusia Unită a lui Putin (335 de locuri), Partidul Comunist (42 de locuri) şi Partidul Democrat (40 de locuri).
Kommersant scrie că la viitoarele alegeri, care vor avea loc în septembrie, partidul actorului speră să câștige 15% din voturi, însă Стивен Сигал nu va fi candidat, după ce a anunțat că îşi păstrează cetățenia americană.
Aceasta poate fi întotdeauna utilă în caz de evacuare, ca în scenariile multora dintre filmele lui.
