Ministerul Apărării a spus Europei Libere că, în cei aproape patru ani și jumătate de război în Ucraina, aparate de zbor fără pilot au fost depistate pe tot teritoriul R. Moldova, mai frecvent însă în apropiere de frontiera cu Ucraina.
Potrivit Serviciului de operații aeriene al Armatei Naționale, cele mai multe incidente cu rachete și drone au avut loc în anii 2025 și 2026 – 21 și, respectiv, 18 cazuri. În 2024, au fost înregistrate 15 cazuri, în 2023 – patru și în primul an de război, 2022, cinci.
Incidentele cu rachete
Unul dintre cele mai grave cazuri s-a produs pe 31 octombrie 2022, când o rachetă rusească a căzut lângă satul Naslavcea, din raionul Ocnița, în nordul R. Moldova, la hotar cu Ucraina. Unda de șoc a exploziei a spart geamurile mai multor case din localitate.
Peste două luni, componentele unei rachete au fost găsite într-o livadă din apropierea orașului Briceni. Pe 14 ianuarie 2023, iar apoi pe 16 februarie 2023, resturi de rachete au fost depistate în satul Larga, din raionul Briceni. O componentă cu 80 kg de explozibil a uneia dintre rachete a fost detonată controlat de geniști.
În total, în nordul țării au avut loc cinci incidente cu rachete.
Survolurile ilegale a rachetelor prin zona de nord a R. Moldova, din 2022 și 2023, se explică prin faptul că raioanele Briceni și Ocnița sunt amplasate pe traiectoria spre obiectivele energetice ucrainene în care au țintit forțele armate ruse.
În septembrie 2023, o rachetă rusească de tipul S-300 a fost descoperită într-un lac din satul Hârbovăț, raionul Anenii Noi. Componenta cu material exploziv activ a fost extrasă din apă și detonată controlat de geniști.
Resturi de rachete au căzut și în localități controlate de administrația separatistă din stânga Nistrului, la Chițcani și Gâsca.
Vezi și reportajul filmat în septembrie 2023 la Hârbovăț, raionul Anenii Noi unde geniștii au detonat controlat o racheta depistată în lacul din localitate.
Incidentele cu drone
Din 2024, odată cu schimbarea tacticilor de luptă ale armatei rusești, s-au întețit survolurile ilegale cu drone. Acestea au fost înregistrate pe arii extinse în R. Moldova, dar mai ales în sudul și în centrul țării.
În cele mai multe cazuri au fost drone Shahed, produse în Iran și folosite de Rusia în războiul pe scară largă în Ucraina; drone de tip Gherbera și Gherani 2/Shahed 136; drone de momeală și, mai nou, drone cu reacție (drone-rachetă), denumite „Banderol”, arată datele Ministerului Apărării oferite Europei Libere.
Primele două „Banderol” s-au prăbușit și au explodat pe 9 și, respectiv, 17 august – ambele în raionul Ștefan Vodă, la sud. S-a întâmplat la scurt timp după ce rușii au început să folosească acest tip de drone încercând să exploateze o breșă în apărarea antiaeriană a Ucrainei, potrivit experților consultați de Europa Liberă.
Expertul în probleme de securitate, Andrei Curăraru, spune că tabloul survolurilor ilegale ale spațiului aerian al R. Moldova „reflectă evoluția generațiilor de muniții utilizate în Ucraina”.
La începutul războiului, observă Curăraru, Rusia a folosit tehnologii sovietice, cum ar fi rachetele S-300, dar ulterior a început să utilizeze masiv drone ieftine, de tipul Shahed și Gherani.
Geografia acestor survoluri, mai spune expertul, se explică prin țintele rușilor de pe teritoriul ucrainean, în special porturile de la Marea Neagră, unde se desfășoară și „un război radio-electronic”, care poate devia o parte din dronele rusești pe teritoriul moldovean.
„R. Moldova are un minus geografic foarte clar, în sensul că este o țară mică, care poate fi traversată de aceste aparate de zbor de-a lungul și de-a latul”, concluzionează Andrei Curărau, amintind de drona care a traversat în luna mai R. Moldova de la nord la sud și a putut fi văzută și auzită, inclusiv, deasupra orașului Bălți.
Chișinăul condamnă, dar nu doboară
Autoritățile de la Chișinău au condamnat de fiecare dată violarea spațiului aerian al R. Moldova și l-au convocat de câteva ori la Ministerul de Externe pe ambasadorul rus desemnat, Oleg Ozerov, transmițându-i note de protest.
Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat pe 18 august, după ce o dronă a explodat la Talmaza, că „Rusia continuă să aibă o politică agresivă”, încălcă neutralitatea R. Moldova și generează pericole la adresa cetățenilor.
Andrei Curăraru a spus Europei Libere că R. Moldova nu s-a hotărât până acum să doboare vreun aparat de zbor fără pilot din cauza „nivelului de pregătire destul de limitat pe care-l are țara”.
În aceste condiții, R. Moldova se limitează la a-și închide spațiul aerian ca să prevină „eventuale efecte devastatoare” pentru aviația civilă, potrivit expertului.
„Cu siguranță, Moldova trebuie să-și crească capacitatea de apărare. Este și o așteptare din partea societății, care devine tot mai sceptică și sarcastică la acest subiect”, a comentat Curăraru.
Expertul spune că autoritățile ar trebuie să ia în calcul amplasarea unor mijloace de intercepție și doborâre a obiectelor zburătoare fără pilot în preajma obiectivelor de infrastructură critică.
La sfârșitul anului trecut, Ministerul Apărării a publicat imagini cu noi sisteme antiaeriene MR-2 Viktor, care pot fi folosite la doborârea dronelor și a altor obiecte zburătoare. Armata Națională are în dotare și puști electromagnetice EDM4S, care pot deturna și aduce la sol o dronă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
