Finlanda are opțiunea de a intra în NATO, dar nu se grăbește. “Așteptăm cum se comportă Rusia și vom decide”, spune într-un interviu cu Europa Liberă vicepreședinta Parlamentului European, Heidi Hautala (Greens, Finlanda). Referitor la ultimele miscari ale Rusiei, Hautala arată că nu doar ce se întâmplă în Ucraina este îngrijorător. „Trebuie să fim vigilenți și cu privire la nordul Europei”, spune politiciana finlandeză care mai subliniază că “ideea promovată de președintele Putin, și anume reîntoarcerea la sfere de influență, nu aparține arhitecturii de securitate europeană”.
Europa Liberă: Doamnă Hautala, înainte de toate, felicitări pentru realegerea Dvs ca vicepreședinte al PE pentru următorii doi ani și jumătate.
Heidi Hautala: „Vă multumesc foarte mult! Responsabilitățile pe care le am ca vicepreședinte mi-au oferit multe bucurii și satisfacții. Sunt responsabilă pentru organizarea Premiului Saharov pentru libertate de conștiință, precum și cele legate de drepturile omului în general și statele din Asia.”
Europa Liberă: Reprezentați Finlanda în PE, iar liderii țării Dvs au făcut în ultima vreme mai multe declarații despre relația Finlandei cu NATO, în condițiile în care Finlanda nu este membră a organizației transatlantice, dar este unul dintre cele mai puternice state europene din punct de vedere militar.
Heidi Hautala: „Este adevărat. Ne aflăm într-un moment în care poziția Finlandei cu privire la apartenența sau nu la NATO s-a consolidat, nu atât dintr-un unghi al NATO cat și dintr-un unghi al Rusiei. Este adevărat ceea ce a subliniat președintele nostru la finalul anului trecut: este dreptul oricărei țări independente și suverane să ia decizii cu privire la afilierea la o alianță sau alta. Evident că aceste declarații au legătură cu deteriorarea situației de securitate din estul Europei, agresiunea Kremlinului și a președintelui Putin asupra Ucrainei și nu numai. De aceea, trebuie să fim foarte atenți la situația de securitate din nordul Europei. Așadar nu doar ce se întâmplă în Ucraina este îngrijorător, trebuie să fim vigilenți și cu privire la nordul Europei. De asemenea, președintele nostru dar și alți lideri au arătat că ideea promovată de președintele Putin, și anume reîntoarcerea la sfere de influență, nu aparține arhitecturii de securitate europeană. Securitatea europeană se bazează pe cooperarea independentă dintre state europene suverane. Să nu uităm că există Acordul final de la Helsinki din 1972, semnat și de Rusia sub Uniunea Sovietică. Toată această situație a reaprins discuția cu privire la posibila aderare a Finlandei la NATO.”
Europa Liberă: Și ce se întâmplă în Kazakhstan face parte din efortul de reconstruire a sferei de influență a Rusiei?
Este evident că Kazakhstan a făcut eforturi să rămână un stat suveran după desprinderea de Uniunea Sovietică
Heidi Hautala: „Da, poate că da. Spun asta pentru că nu știm exact ce este acolo. Este nevoie de o anchetă independentă internațională. De ce demonstrațiile pașnice au devenit violente? A existat o implicare internă sau internațională? A fost reacția autorităților și a demonstranților justificată? Încearcă actualul președinte să se desprindă de sistemul fostului președinte Nazarbajev? Dacă da, și actualul președinte încearcă să îmbrățișeze democrația și drepturile omului, atunci UE va îl va sprijini și va sprijini Kazakhstan în acest drum. Iar acesta este unul dintre punctele cerute de rezoluția Parlamentului European de săptămâna trecută. Este evident că Kazakhstan a făcut eforturi să rămână un stat suveran după desprinderea de Uniunea Sovietică. Kazakhstan este un stat bogat, dar de această bogăție nu se bucură egal toți cetățenii. Corupția elitelor face ca cetățenii de rând să nu se bucure de prosperitatea țării. Banii care au fost luați din Kazakhstan prin utilizarea resurselor (de petrol și gaz) și care se află acum la loc sigur în paradisuri fiscale, acești bani trebuie aduși înapoi, pentru ca de ei să beneficieze toți cetățenii. Ca atare, UE poate ajuta în lupta împotriva corupției și spălării de bani în Kazakhstan.”
Mai multe despre NATO și conflictul de la granița Ucrainei
Europa Liberă: Cât de periculos este ce se întâmplă în Ucraina? Unii vorbesc despre război, alții că Luhansk și Donețkt vor deveni parte a Rusiei. Ca vicepreședinte al PE cum vedeți gravitatea acestei situații?
Heidi Hautala: „Nu doar eu, dar cei mai mulți dintre colegii mei din PE consideră că situația este extrem de periculoasă. De aceea UE încearcă să găsească o soluție diplomatică. Nu trebuie să fim naivi, însă. Există posibilitatea ca președintele Putin să ordone o ofensivă asupra Ucrainei. Trebuie să le spunem liderilor ruși că dacă acest lucru se întâmplă sancțiunile impuse de UE vor fi extrem de dure. După mine, North Stream 2 a fost o abordare naivă. Nu, nu este doar un proiect energetic, economic. Acest proiect este despre securitatea europeană, căci ne adâncește dependența de energia rusească. De aceea, cred că North Stream 2 ar putea fi supus sancțiunilor. Apoi blocarea operațiunilor banești în sistemul SWIFT. Sancțiunile contra elitelor rusești trebuie să se refere la banii acestora. În același timp, trebuie să susținem forțele democratice din Rusia. Să condamnăm închiderea organizației MEMORIAL și să găsim o cale să îi ajutăm pe aceștia. Este o situație complexă.
Mă bucur că noul ministru de externe german a subliniat că Germania este gata să plătească un preț economic în numele securității. Aș mai vrea să spun că relația dintre NATO și UE va fi întărită. UE este o organizatie de securitate, dar nu militară. Ca atare, dacă Finlanda va dori să aplice pentru a deveni membru al NATO, va fi mult mai ușor, dacă UE va fi mai apropiată de NATO decât este acum. Tehnic vorbind, Finlanda se poate alătura oricând NATO, căci forțele noastre armate sunt complet aliniate cu standardele NATO. Dar o înțeleg pe șefa guvernului din Finlanda care a spus că este mai degrabă improbabil ca Finlanda să se alăture NATO până la finalul acestui mandat- adica într-un an. Avem această opțiune, dar nu ne grăbim. Așteptăm sa vedem cum se comportă Rusia și vom decide.”
