Nu este momentul pentru integrare. Nici pentru UE, nici pentru cele cinci state partenere. Intre timp, reformele trebuie să continue, economia trebuie să devină mai competitivă iar banii furați recuperați și investiți în energie regenerabilă. Pe scurt, câteva idei din cadrul interviului acordat Europei Libere de europarlamentarul german Helmut Scholz (Stânga Unită) la finalul unui 2021 care s-a încheiat cu un Summit al Parteneriatului Estic „dezamăgitor”.
Europa Liberă: Domnule Scholz, anul 2021 s-a încheiat cu bani europeni în visterie pentru unii dintre partenerii estici ai UE, pentru alții cu înghețarea cooperării și fondurilor. Moldova iese pe plus din acest an, Belarus pare că pe minus, și la fel, dar dintr-o altă perspectivă, Ucraina. Ce a adus bun al șaselea summit al Parteneriatului estic, de la finalul acestui an?
Helmut Scholz: „Din anumite puncte de vedere a fost dezamăgitor, chiar dacă s-a plecat cu decizii de finanțare de la Bruxelles pentru a sprijini cele cinci țări să facă față crizei sanitare generate de pandemia de Covid 19. Însă aceste state au avut anumite așteptări. Au așteptat să primească un semnal clar pentru o cooperare aprofundată și eventual aderare. Dar este de ințeles: UE însăși se află într-un proces de revenire după pandemie, de refacere, este preocupată cu propriile probleme, într-un context în care se produce și un fel de deșertificare lentă în ceea ce privește drepturile fundamentale și domnia legii.
Ca atare, UE nu este pregătită să dea o hartă de aderare, nici partenerilor din est, nici celor din Balcanii de vest. Pe de altă parte, cred că partenerii estici sunt foarte realiști și pragmatici: nu cred ca au așteptări reale de aderare acum. Dar să primească un semnal, o perspectivă, este altceva. Aceasta a fost așteptarea. Ne aflăm într-o situație foarte complexă, iar actualmente singurul lucru pe care îl putem face, ambele părți, este să continuăm ceea ce am început: mai mult comerț si o deschidere mai mare a pieței pentru cooperarea cu UE. Trebuie să vedem care este stadiul implementării Acordurilor de asociere și cooperare cu aceste țări pentru a decide ce facem mai departe.”
Europa Liberă: Deocamdată este sigur că primesc finanțări din ce în ce mai mari și variate. Granturi și împrumuturi, căci mereu este vorba de această combinație. În plus, din ce în ce mai mulți investitori europeni vor veni în aceste țări, ceea ce va conduce, firesc, la o ridicare a nivelului de trai. La fel, instituțiile statului se reformează. Cand acest proces se va apropia de final, iar standardul de viață din aceste țări se va apropia de acela al statelor membre UE, atunci se va putea discuta de la egal la egal, ca intre parteneri, si va veni si propunerea de aderare. Aceasta este logica?
Helmut Scholz: „Din punctul cui de vedere? Din punctul de vedere al jucătorilor de pe piață europeană, a agenților economici, da, poate că acesta este punctul de vedere. Dar noi discutăm de UE. Or pentru UE nu aceasta este logica. Atât agenții economici din UE cât și cei din cele 5 state au clar de câștigat și vor primi sprijin financiar. Să nu uităm însă că împrumuturile trebuie plătite. Eu sunt de părere că trebuie să punem condiții când acordăm împrumuturi, ca acești bani să fie destinați exclusiv unor anumite acțiuni. Am avut în trecut experiențe atât în Moldova cât și în Ucraina când banii au intrat în buzunarele unor oligarhi.
Ca atare, este clar că relațiile economice extinse și aprofundate vor întări economiile celor 5 state partenere, astfel încât să fie capabile să concureze egal cu celelalte 27 state membre ale UE. Pe pe altă parte, se pune întrebarea: cine beneficiază de asta? Se reduc disparitățile sociale? Devin cetățenii de rând mai prosperi? Ceea ce vedem în Ucraina sau Georgia este foarte încurajator din acest punct de vedere. Acesta cred că ar trebui să fie scopul final al programelor europene. Prosperitate pentru cetățeni. Statele din Parteneriatul estic sunt foarte diferite: Georgia este diverită de Moldova, Ucraina de Armenia și Azerbaidjan. Avem nevoie de programe specifice pentru fiecare caz în parte, și nu doar să tratăm aceste state ca pe vecinii care stau între noi și Federația Rusă. Fiecare stat are o anumită situație și în privința vecinilor. Ucraina se află într-o situație foarte complicată. Iar asta înseamnă că și UE trebuie să înțeleagă că fără să ajungă la anumite soluții pentru relațiile cu Federația Rusă, va fi complicat să ajute Ucraina așa cum are nevoie populația din Ucraina care dorește europenizarea. ”
Europa Liberă: Sunteți europarlamentarul care a presat mereu instituțiile europene și statele membre să facă eforturi pentru recuperarea miliardului de dolari dispărut din bancile moldovene. Pe o scară de la zero la 10, cât de sus este pe agenda UE și statelor membre acest subiect?
Helmut Scholz: „Pentru mine este la 8 sau 9, dar pentru UE este 2 sau 3, as spune în acest moment. Trebuie să continuăm eforturile în această direcție. Este una dintre temele mele de referință ca europarlamentar. Mi-am dedicat activitatea în mare parte relațiilor dintre Moldova și UE și acestui subiect al banilor furați. Presez Comisia Europeană să vină cu noi idei pentru găsirea unor soluții. În Delegația PE pentru Moldova colegii mă susțin. În 2022 vom încerca să promovăm tema împreună cu organizații neguvernamentale de pe teritoriul celor 27 de state membre. Avem programe de recuperare după pandemie, și poate că ar fi momentul să includem acum și această temă în relația cu Moldova, căci aceasta este, după mine, o abordare corectă. Interesul societatii din Moldova este să recupereze acești bani. Iar UE trebuie să își asume responsabilitatea și să contribuie la găsirea unei soluții. Inainte de alegerile din Germania obtinusem sprijinul ministerului de externe german pentru a promova aceasta tema in Germania, dar acum trebuie sa incep discuțiile de la zero cu noul guvern. Poate că este chiar mai bine, poate ar fi înțelept să vedem cum s-ar putea ca politica energetică moldovenească să devină mai sustenabilă, in contextul unui program de crestere a resurselor de energie regenerabila. Cum ministerul de externe german este deținut de Partidul Verde din Germania, voi veni cu o propunere în care poate putem combina acest interes al Partidului Verde cu proiectul recuperării banilor. Ministerul să sprijine recuperarea banilor furati, iar o parte din aceștia să fie folosiți pentru investiții in energie regenerabila.”
