Situația din Ucraina, în contextul unui posibil conflict militar cu Rusia, se agravează, constată analistul politic Anatol Țăranu, citat de Radio Chișinău. Potrivit acestuia, chiar dacă liderii mondiali se opun escaladării situației, aceasta ar putea ieși de sub control. În eventualitatea declanșării unor ostilități militare între Rusia și Ucraina, securitatea Republicii Moldova ar fi grav afectată, inclusiv de regimul separatist de la Tiraspol, iar Chișinăul nu este pregătit pentru asemenea situații, consideră Țăranu. „Ne mărginim cu un regim neconstituțional care nu are nicio opreliște în folosirea forței militare. În acest sens, suntem extrem de vulnerabili. Eu cred că, la această etapă, Republica Moldova intră nepregătită în această criză”, afirmă analistul politic. Expertul în problema transnistreană Ion Leahu consideră că, cel mai probabil, nu se va ajunge la un conflict militar deschis între Kiev și Moscova. Însă, situația Republicii Moldova este destul de fragilă, fiind așteptate presiuni din partea Moscovei și provocări din partea Tiraspolului, afirmă el. „La toate nivelele, începând de la cele mai de jos din regiunea transnistreană, până la cele mai înalte de la Moscova, există aceeași părere – de a ne pune la punct. De aici putem prognoza și înăsprirea atitudinii Moscovei, și mai multe provocări în zona de securitate”, consideră Leahu.
Tot Radio Chișinău îl citează pe expertul Ion Tăbârță, care afirmă că dacă Procuratura va investiga până la capăt dosarul energetic, pot fi descoperite foarte multe scheme de furturi și delapidări în acest domeniu. În așa mod acesta a comentat informația despre citarea fostului președinte Igor Dodon, pentru a fi audiat într-un dosar penal privind importul de energie electrică în anul 2008. Ion Tăbârță a amintit că un dosar pornit în 2018 la inițiativa experților în domeniul energetic a fost clasat în 2020. „Este clar că e un dosar cu năbădăi, s-a văzut clar că Procuratura nu a vrut să investigheze acest dosar. Însă, noi știm cum anumite persoane, în cârdășie cu factori din teritoriul necontrolat de către autoritățile constituționale, au făcut bani, bine mersi. Și acesta nu este primul și unicul dosar de acest fel”, afirmă expertul.
Suntem în pragul unor evenimente nefaste care ar putea afecta nu doar Ucraina, ci și Republica Moldova. Previziunile sumbre vin din partea fostului vicepremier pentru reintegrare, Vlad Kulminski, dar și a fostului deputat, Igor Munteanu, citați de IPN. Potrivit celor doi, Federația Rusă dorește o recunoaștere la nivel internațional a teritoriilor anexate, iar o eventuală invazie în Ucraina va pune pe pauză și planurile Republicii Moldova de integrare europeană. Mobilizarea forțelor ruse la granița cu Ucraina și amenințările repetate din partea Moscovei privind un eventual „răspuns militar și tehnic” la adresa Occidentului, trezesc îngrijorare și la Chișinău, mai notează IPN.
Tot IPN îl citează pe activistul civic din stânga Nistrului Petru Mustea, care afirmă că situația cu privire la drepturile omului în stânga Nistrului în ultimii ani s-a agravat și în acest an nu s-au schimbat prea multe. În opinia lui, instituțiilor europene le pasă mai mult decât autorităților constituționale de situația din Moldova. „Votul transnistrenilor pentru partidele de dreapta arată că poporul de pe malul stâng tot tinde spre o viață mai bună. Or, în regiune nu au mai rămas decât bătrâni, pensionari cu pensii mici sau cei care nu au unde pleca”, consideră Mustea.
Într-o analiză pentru Adevărul.md, cercetătoarea Cristina Melnic scrie că Parteneriatul Estic a pornit de la început pe picior greşit, deoarece UE nu şi-a asumat în niciun fel soarta ţărilor ex-sovietice, debusolate după căderea URSS-ului şi şifonate din punct de vedere securitar de către Federaţia Rusă, iar din această cauză, la mai mult de un deceniu, nu există o perspectivă clară de aderare la UE nici pentru Ucraina, nici pentru Republica Moldova sau Georgia. Melnic afirmă că în prezent UE şi NATO sunt presate să ofere garanții Rusiei că nu se va extinde spre est, iar, prin urmare, principalele obiective strategice ale Kremlinului sunt pe cale de a se îndeplini. „Statele din Parteneriatul Estic se află astăzi într-o condiţie mai proastă decât erau în momentul lansării acestei politici”, consideră autoarea.
Într-o analiză pentru portalul Veridica.ro, jurnalistul Mădălin Necșuțu scrie că relația dintre Republica Moldova și România a fost descrisă drept una privilegiată și se vorbește și despre un parteneriat strategic, însă de multe ori de-a lungul ultimelor decenii au fost mai vizibile eforturile și deschiderea Bucureștiului, chiar și în momente în care acesta a fost tratat cu ostilitate de un Chișinău care a basculat constant între „vectorul estic” și cel vestic. „Mișcările oscilante și sinusoidale pe care guvernul de la Chișinău le-a făcut pe dimensiunea energetică creează confuzie”, scrie el. În articol se notează că este nevoie și ca Bucureștiul să înțeleagă că relația cu Chișinău trebuie să fie abordată într-o paradigmă mult mai aplicată și ia exemplul altor state europene care își protejează nu numai granturile și asistența financiară, dar și afacerile pe care le au la Chișinău.
