Dr. Herb Lin este cercetător principal în domeniul securității cibernetice la Centrul pentru Securitate și Cooperare Internațională și Hank J. Holland Fellow in Cyber Policy and Security la Institutul Hoover, ambele la prestigioasa universitate americană Stanford University. Într-un interviu cu Europa Liberă cercetătorul american vorbește despre pericolele pe care noile tehnologii de comunicare le reprezintă pentru tineri, viitorul societăților noastre și pentru procesele democratice.
„În mediul informațional corupt din ziua de azi, lucrurile care atrag cel mai mult atenția sunt fix acelea la care, în mod normal, nu ar trebui să reacționăm sau să le dăm atenție. Sunt fie minciuni, fie informații pe jumătate adevărate sau cu informație coruptă, dar care au o singură mare calitate: atrag atenția. Combinați asta cu faptul că în mediul informațional de astăzi informația curge extrem de rapid, deci nu avem timp să ne gândim la ce auzim sau citim în mod rațional. Un al doilea aspect este acela al afilierii la un grup. Oamenii se grupează pe diferite criterii și afinități, iar dacă grupul este important pentru mine, eu voi încerca nerațional, instinctiv, să adopt opiniile și poziția acelui grup”, arată în interviu dr Lin.
Dr Herb Lin este cercetător emerit la Consiliul de Informatică și Telecomunicații și la Consiliul Național de Cercetare (NRC) al Academiilor Naționale Americane, unde a fost din 1990 până în 2014 director pentru proiecte majore de politici publice și tehnologia informației. În 2016 a fost membru al Comisiei pentru îmbunătățirea securității cibernetice a președintelui Obama. A obținut titlul de doctor în fizică la MIT.
Europa Liberă: Spălare pe creier prin știri false. Sau, dacă vreți, brainwash cu ajutorul fakenews. Este un fenomen care a explodat o dată cu accesul în masă la noile tehonogii de comunicare. La toate acestea s-a adăugat pandemia, când internetul și televizorul au devenit instrumentele de supraviețuire, de iluzie a legăturii cu exteriorul, pe care orice om de pe planetă le-a folosit captiv fiind în casă săptămâni la rând. Care a fost cea mai grea provocare a pandemiei din punctul de vedere al securității spațiului cibernetic.
Relația între fake news și educația „mediatică”
Dr. Herb Lin: „Dacă este să vorbim despre securitate, siguranța internetului, chestiunea fundamentală nu este pirateria, hakerii. Ci folosirea internetului, a telefoanelor mobile sau a altor dispozitive asemnătoare pentru a răspândi informații false și a corupe mediul informațional. Pandemia a fost un teren fantastic de observare a acestui fenomen. Sunt doua părți distincte de înțelegere a haosului informațional. Unul este psihologic și celălalt este tehnologic.
Oamenii nu pot procesa informația rațional
Jurnaliștii presupun că oamenii sunt capabili să proceseze informații rațional și că le înțeleg. Însă de peste 30 de ani știința a explicat, iar trei cercetători au câștigat premiul Nobel pentru asta în 1975, că oamenii nu pot procesa informația rațional. Da, suntem capabili să procesăm rațional informația. Dar contextele, situațiile în care ne aflăm ne fac ca în majoritatea timpului să nu putem să procesăm în mod rațional informația. De exemplu, dacă aud un zgomot care sună ca o împușcătură de armă, nu încep să procesez rațional această informație, ci reacționez instinctiv. Problema este că în mediul informațional corupt din ziua de azi, lucrurile care atrag cel mai mult atenția sunt fix acelea la care, în mod normal, nu ar trebui să reacționăm sau să le dăm atenție. Sunt fie minciuni, fie informații pe jumătate adevărate sau cu informație coruptă, dar care au o singură mare calitate: atrag atenția.
De ce? Pentru că majoritatea timpului partea nerațională operează. Remarcați că nu spun irațional, ci nerațional. Este nevoie de un efort special pentru a fi rațional. Combinați asta cu faptul că în mediul informațional de astăzi informația curge extrem de rapid, deci nu avem timp să ne gândim la ce auzim sau citim în mod rațional. Un al doilea aspect este acela al afilierii la un grup. Oamenii se grupează pe diferite criterii și afinități, iar dacă grupul este important pentru mine, eu voi încerca nerațional, instinctiv, să adopt opiniile și poziția acelui grup. Deci nu părerile mele se impun într-un grup. Dacă sunt parte dintr-un grup, părerile grupului devin ale mele. De exemplu, acum în pandemie, în SUA, purtarea măștii a devenit un simbol politic, se poate face diferența între cei care sunt conservatori sau democrați în funcție de purtarea sau nu a măștii. Dacă ești conservator nu vrei să porți mască sau să te vaccinezi, de exemplu. Și poți găsi o mulțime de argumente pentru asta: FDA nu a aprobat vaccinul și este doar experimental, că vaccinul introduce un microcip în corpul tau etc. Dar toate aceste motivații sunt lipsite substanță, de fapt, preiei poziția grupului tău.”
Europa Liberă: Și nimănui pare să nu îi pese de sursele acestor informații. Puțini își pun problema credibilității sursei.
Dr. Herb Lin: „Sursele nu contează pentru astfel de oameni. Oamenii acceptă orice motiv pentru că sunt motivați din interior să se conformeze opiniilor, credinței grupului. Asta explică existența persoanelor care deși sunt anti-vaccin, se vaccinează și nu vor să spună nimănui că s-au vaccinat. Nu vor ca membrii comunității din care fac parte să știe că s-au vaccinat. Nu există un exemplu mai clar al forței presiunii grupului. Deci există un aspect sociologic și unul psihologic. Tehnologia este al treilea. Volumul de informații este extrem de mare față de cum era în trecut. Sunt valuri uriașe de informații care curg la nesfârșit și este foarte dificil pentru oameni să le proceseze. Pe de altă parte, platformele sociale, care sunt parte din viața noastră zilnică astăzi, fac bani vânzând reclamă. Și vând cu atât mai mult cu cât oamenii stau mai mult online. Ca să stea cât mai mult online, oamenilor trebuie să le dai ce doresc, lucurile care îi fac să stea cât mai mult online. Știri sau informații care sunt considerate sau prezentate ca informații noi. Și există probabilitate mai mare ca ceva care este fals să fie considerat nou și nu ceva care este adevărat. Dintr-o știre adevărată pot inventa un milion de știri neadevărate. Sistemul te notifică pentru orice știre nouă și în acest fel se crează dependența. Apoi, telefoanele mobile sunt cu noi peste tot și sunt deschise mereu. Nu ne deconectăm telefoanele noaptea. Deci nu avem nici o scăpare. Ca atare, când punem totul la un loc înțelegem că acest mediu este mediul propice pentru răspândirea informațiilor false.”
Europa Liberă: Cât de periculoasă este această situație pentru siguranța societății, a noastră a tuturor și pentru copiii noștri care vor deveni societatea de mâine?
Dr. Herb Lin: Este foarte periculos. Cine s-ar fi gândit, că purtarea măștii va deveni o declarație politică. Este o nebunie! Pentru mine, ca om de știință, așa ceva este de neînțeles. Tot acest mecanism de dezinformare, psihologic, sociologic, tehnologic nu este specific pandemiei de coronavirus. Poate funcționa pentru orice subiect. Pentru încălzirea globală , pentru organismele modificate genetic, tehnologia 5G sau pentru orice altă temă importantă pentru societate. Va fi și mai rău pentru copiii noștri căci există din ce în ce mai multă tehnologie care crează informație falsă care pare reală. Computere pot produce actualmente texte care pot fi aproape la fel ca cele produse de oameni. Putem avea falsuri incredibile, inregistrări audio sau video cu declarații pe care în realitate oamenii nu le-au făcut niciodată.”
Europa Liberă: Toate acestea au consecințe asupra democrației.
Dr. Herb Lin: „Sigur. Oamenii analizează care sunt cei mai buni candidați pentru un anumit job și votează în consecință. Ar trebui sa facem decizii rationale despre asta. Dar a trecut foarte multă vreme de când oamenii au făcut decizii raționale despre decizii politice. Trebuie să inspiri pasiune și emoție și când emoțiile devin negative oamenii devin sceptici. Pe un astfel de fond s-au declanșat războaiele. Imaginați-vă ce ar fi putut face Hitler cu internetul și platformele sociale. Știm cu toții ce a făcut fără internet, doar cu radio și ziare. Imaginați-vă ce s-ar fi întâmplat dacă Hitler ar fi avut la dispoziție și puterea internetului și a rețeleleor sociale. Este un gând înfricoșător. Cu așa ceva ne vom confrunta în viitor.”
În zilele mele pesimiste îmi spun: suntem terminați
Europa Liberă: Și ce face știința pentru ca așa ceva să nu se întâmple? Ce instrumente ne oferiți nouă, cetățenilor de rând, pentru a lupta cu asta?
Dr. Herb Lin: „Este foarte dificil. Trebuie să vă mărturisesc că am zilele mele optimiste și zilele mele pesimiste. În zilele mele pesimiste îmi spun: suntem terminați. Pe termen lung, democrația va muri. Într-o zi bună îmi spun că există modalități prin care întreaga societate poate alege să facă în așa fel încât să găsească o soluție și să rezolve problema. Dar nu există nici o garanție. Doar dacă facem cu toții un efort putem să îmbunătățim lucrurile față de situația actuală.”
Europa Liberă: Spre exemplu făcând apel la bunul simț?
Dr. Herb Lin: “Al oamenilor? Nu. Oamenii de unii singuri nu vor putea depăși această situație. Nu fără ajutor. Ce s-ar putea face? De exemplu, platformele sociale ar putea limita posibilitatea de share, de a trimite mai departe, de a împrăștia mesaje sau să dai like la un post sau un mesaj. Aceste două funcții- share și like- propagă cel mai mult mesajele și știrile, inclusiv, sau mai ales, pe cele false. Din păcate nu este în interesul lor economic să facă asta. Dar dacă doresc, o pot face. Este nevoie de voință și bună credință. Trebuie să existe un început, cineva care dorește să facă primul pas.”
Europa Liberă: Sau statele să introducă limitări prin legislație
Dr. Herb Lin: „Da, dar după cum știți, în acest domeniu, limitările legislative sunt controversate, se poate specula că sunt limitări ale drepturilor omului și multe altele. Este nevoie de consensul din partea societății ca să existe reglementări legislative în acest domeniu. Dar se poate regla asta prin educație. Școlile și profesorii ar putea să îi educe pe elevi să se detașeze, să se retragă din activitățile de pe platformele sociale. Dacă toate acestea vor conlucra: școala, măsurile legislative și companiile care să modifice setările, atunci viziunea mea pentru viitor este una destul de optimistă. Am putea evolua poate într-un sens pozitiv. Poate.”
Europa Liberă: Adulții în general reușesc să aibă autocontrol. Cei mai mulți dintre noi nu dezvoltăm dependență și citim știrile cu un ochi critic. Dar copiii noștri, care s-au născut cu telefoane mobile și conturi de Instagram, WhatsApp și Snapchat nu au aceste instrumente. Care sunt instrumentele noastre, ale educatorilor, fie că suntem părinți sau profesori, cu care îi putem îndruma pe copiii noștri în această junglă informațională și cibernetică?
Dr. Herb Lin: „Luați exemplu de la marii directori de companii din tehnologia informației. Uitați-vă la ce fac ei cu copiii lor când vine vorba de internet și accesul la tehnologii. Cel mai adesea, ei le interzic sau le limitează drastic expunerea la internet și la produsele companiilor lor (Snapchat, WhatsApp, Instagram etc) copiiilor lor. Pentru că ei înțeleg cât de rele sunt toate acestea pentru copii. Sigur că pentru noi, ceilalți, este foarte greu de impus asta. O altă soluție este să nu le dăm copiilor telefoane inteligente până la o anumită vârstă. Școlile trebuie să le explice în mod repetat cum să navige pe internet în siguranță și cum să verifice informațiile, cum să discearnă între bine și rău.”
Europa Liberă: Sunteți expert în securtatea internetului și v-aș intreba: ne aflăm într-un moment periculos, ca societate și civilizație? Tehnologia informației pune în pericol civilizația, democrația și societatea? Și dacă da, mai avem timp să facem ceva pentru a depăși acest pericol?
Dr. Herb Lin: „Da. Și una și alta. Adică suntem în pericol, dar avem posibilitatea să facem ceva pentru a depăși acest pericol. Trăim vremuri periculoase. În posturi politice cheie avem mari demagogi. Peste tot, din Europa până în SUA. Dar lucrurile se pot înrăutăți mai mult decât acum.”
Europa Liberă: Este îngrijorător pentru mine ca mamă că un om de știință de la Standford ne zice nouă, părinților de pretutindeni, să ne ținem copiii departe de internet și de social media…
Dr. Herb Lin: „Nu îmi place să fiu mesagerul care vă aduce acest mesaj, dar da, acesta este mesajul meu. Îmi pare rău, dar asta ar trebui să faceți. Trebuie să cultivați scepticismul în copiii Dvs. Doar pentru că o informație este pe internet nu înseamnă că este adevărată. Pentru că majoritatea oamenilor (indiferent de vârstă) sunt tentați să creadă că orice văd oriunde este adevărat. Tinerii sunt doar mai mult expuși, pentru că ei sunt cei care folosesc tehnologiile moderne și internetul. Mecanismul psihologic uman funcționează în felul următor: mai întâi trebuie să acceptăm o informație și apoi să o negăm. Ca atare, de aceea suntem tentați să credem într-o primă instanță orice. Să știți că aspectul psihologic al dezinformării a apărut prima dată în Biblie. Când Adam l-a crezut pe șarpe. Știți, șarpele nu minte, de fapt, dar Adam cade în capcană. Oamenii cred pur și simplu lucrurile pe care le aud fără să verifice, iar asta de când lumea. Tehnologia informației accentuează însă aceste slăbiciuni are gândirii umane.”
