Guvernul moldovean se pregătește să adopte un nou plan de cooperare cu Alianța Nord-Atlantică pentru anii 2021 – 2023. Documentul pare să vorbească despre necesitatea retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană și reformarea operațiunii militare de menținere a păcii, relații strategice cu România și Ucraina și consolidarea cooperării militare între Republica Moldova și NATO. Într-un interviu pentru Europa Liberă, ambasadorul Lituaniei la Chișinău, Kęstutis Kudzmanas, a vorbit despre modul în care noul plan ar putea extinde cooperarea Republicii Moldova cu Alianța, dar și despre ce a avut și are de câștigat Lituania de pe urma calității sale de membru al NATO.
Europa Liberă: Percepția generală e că parteneriatul R. Moldova-NATO e într-un punct mort. Este corectă această percepție?
Kęstutis Kudzmanas: „Eu nu aș spune asta. Evident că din cauza pandemiei, multe proiecte s-au oprit. Dar dacă vă interesează părerea mea, eu, dimpotrivă, aș spune că colaborarea se extinde acum, când R. Moldova tocmai a semnat un nou plan de acțiuni, ceea ce înseamnă începutul unui nou ciclu. Noul plan cuprinde noi domenii de cooperare: sunt incluși și carabinierii, este inclusă și lupta cu amenințările hibride, și lupta cu propaganda sau știrile false. Pentru că, așa cum se știe, cooperarea cu NATO este în mod special despre întărirea capacității generale de apărare a unui stat.
Amenințările cu care se confruntă atât NATO, cât și R. Moldova sunt aceleași, pentru că în lumea modernă a globalizării nu există hotare pentru aceste amenințări. La fel, planul actual cuprinde apărarea cibernetică, pentru că R. Moldova, chiar dacă este o țară neutră, nu e apărată de această amenințare. Precum nu e apărată nici de amenințările care vin din partea islamismului radical, sau al terorismului. Cum spuneam, hotare pentru aceste amenințări nu există, iar cooperarea cu NATO este în primul rând apărare în fața acestor amenințări globale.”
Faptul că noi am reușit semnarea noului plan de acțiuni deschide noi perspective...
Europa Liberă: Întrebarea mea este, totuși, dacă parteneriatul R. Moldova cu NATO se dezvoltă la ora actuală sau bate pasul pe loc?
Kęstutis Kudzmanas: „Faptul că noi am reușit semnarea noului plan de acțiuni deschide noi perspective. Deja cum vom profita noi de aceste perspective, depinde de mai mulți factori și în primul rând de dorința țării – adică în ce măsură își dorește R. Moldova să fie un participant activ al acestor inițiative? NATO respectă alegerea R. Moldova de a fi neutră și fiecare stat membru al NATO respectă această alegere. Iar NATO nu e altceva decât o uniune de state care vor să creeze împreună un spațiu comun de apărare și securitate. Cum amenințările sunt comune pentru toți, noi suntem gata să facem schimb de experiență, să ajutăm orice stat care își dorește cooperarea cu noi. ”
Europa Liberă: Sunteți în R. Moldova de trei ani, iar ambasada lituaniană, care este în prezent punct de contact cu NATO în R. Moldova, ajută Chișinăul să stabilească punțile de comunicare cu organizația. Aveți sentimentul că R. Moldova știe ce anume își dorește de la această cooperare, ce își dorește pentru armata sa?
Kęstutis Kudzmanas: „Aș vrea să încep cu câteva cuvinte despre cooperarea noastră bilaterală. Pentru că în afară de cooperarea R. Moldova-NATO, există și anumite proiecte bilaterale, cu Lituania, cu România și alte state. De exemplu, în Lituania se desfășoară cu regularitate instruiri pentru corpul de ofițeri ai armatei moldovene, sau pentru medicii militari. Există acest Colegiu baltic al apărării - acolo se instruiesc de mai mulți ani ofițerii moldoveni și aceasta este contribuția noastră la acest gen de suport. Noi avem încorporare, la voi de asemenea se desfășoară încorporarea în forțele armate – din ce văd eu, experiență noastră în mobilizarea tinerilor în forțele armate este interesantă pentru R. Moldova, chiar dacă suntem diferiți și noi suntem țară membră a NATO, R. Moldova – nu, dar, cum spuneam, ne confruntăm cu același gen de amenințări. Pe de altă parte, și R. Moldova este interesantă pentru noi datorită, bunăoară, a capacităților și expertizei ei în ceea ce privește corpul de geniști. R. Moldova ar putea, de exemplu, să se implice acum în deminarea teritoriilor în Nagorno-Karabah. Deci, și R. Moldova are ce împărți cu noi, ea nu e doar beneficiar, ci și furnizor de securitate.”
R. Moldova are ce împărți cu noi, ea nu e doar beneficiar, ci și furnizor de securitate...
Europa Liberă: Sunt voci la Chișinău, chiar între foștii miniștri ai apărării, care spun că R. Moldova este obișnuită mai ales să profite de ajutor și mai puțin să se împartă cu ce are ea. Așa este?
Kęstutis Kudzmanas: „Eu aș zice că dacă vi se oferă ceva, trebuie să profitați de asta. În sensul bun al cuvintelor. Pentru că orice stat dispune de o experiență specifică, iar schimbul de experiență e întotdeauna bine să existe. Și aș mai spune că R. Moldova nu doar profită, ci și oferă multe. De exemplu, există anumite proiecte în care participă și ofițeri, medici sau alți specialiști militari moldoveni. Bunăoară, Kosovo sau Irak. R. Moldova în general își extinde acum prezența în punctele fierbinți de pe glob. ”
Europa Liberă: Lituania în câte astfel de operațiuni participă?
Kęstutis Kudzmanas: „Lituania este stat membru NATO și da, noi ne-am dublat în ultimii doi ani prezența în aceste operațiuni: suntem și în Kosovo, și în Irak, și în Mali, și în Afganistan...”
Europa Liberă: Dar Ucraina?
Kęstutis Kudzmanas: „Atât UE, cât și NATO, dar și Lituania tratează cu atenție deosebită aceste trei state care au acorduri de asociere cu UE – Ucraina, Georgia și Moldova. De exemplu, în cazul Ucrainei noi la fel instruim ofițerii și comandanții forțelor armate sau avem instruiri pentru domenii legate de electronică. Deci, atât noi, cât și UE simte o responsabilitate aparte în raport cu acest state. Pentru că, semnând acorduri de asociere, aceste țări au demonstrat că își doresc să meargă în direcția UE, iar noi ne-am asumat să vă ajutăm, inclusiv în domeniul militar, dar mai exact al prevenției amenințărilor. Iar noi, fiind punct de contact NATO, avem mai ales rolul să explicăm societății ce înseamnă NATO. De partea oficială a acestei colaborări se ocupă mai ales autoritățile de la Chișinău, iar sarcina noastră e să explicăm oamenilor că NATO e în primul rând prevenirea amenințărilor.”
Europa Liberă: O mică întrebare despre programul numit “Sporirea capabilităților de apărare”. Acest program a fost adoptat de NATO la unul din summit-urile trecute și pare să stea pe loc... Ce e cu acest proiect acum? Cât de mult au evoluat lucrurile?
Kęstutis Kudzmanas: „Sporirea capabilităților de apărare este un domeniu foarte important pentru că este ceea ce sporește încrederea într-un stat, și nu doar în plan militar sau de prevenire a conflictelor de tot genul, începând cu cele etnice și terminând cu cele militare. Pentru că amenințările sunt foarte variate acum. Păi, iată, noul plan de acțiuni tocmai asta face – extinde lista de amenințări cărora trebuie să învățăm să le facem față. Și fake news, și amenințările cibernetice, și amenințările hibride, și cele teroriste - țările noastre poate nu sunt obișnuite cu astfel de amenințări, nu așa ca Siria sau Irakul, dar o dată cu migrația, acest tip de amenințări se extind peste tot în lume și noi trebuie să fim gata să facem față acestor noi tipuri de amenințări. De aceea, sporirea capacităților de apărare devine tot mai importantă. Iar noi suntem gata să ne oferim, precum și să primim de la alte state experiență.”
Sarcina noastră e să explicăm oamenilor că NATO e în primul rând prevenirea amenințărilor...
Europa Liberă: Trecem la tema următoare: cooperarea sau aderare. Nu o să vă întreb ce părere aveți despre alegerea R. Moldova de a fi neutră, dar v-aș întreba totuși câtă dreptate au cei care spun că de la un stat care nu aspiră să adere la NATO nu ar trebui să existe prea mari așteptări. Cum priviți această idee?
Kęstutis Kudzmanas: „Ca să ai o relație bună cu NATO nu e obligatoriu să fii membru. Nouă în Lituania tot ne-a luat vreo trei-patru ani ca să ne lămurim dacă dorim să fim neutri sau să aderăm. În 1994 am depus cererea, au urmat zece ani de pregătiri și peste zece ani, în 2004, am aderat la NATO. Să ne uităm la ceea ce am obținut în schimb. Noi cheltuim anual 2% din PIB pe apărare. Asta nu înseamnă că dăm NATO aceste 2%, nu, ne dăm singuri nouă acești bani: pe întreținerea personalului din sectorul militar, pe achiziții de tehnică militară – iată, recent am procurat helicoptere. Poate pentru R. Moldova 2 % sună alarmant - iar asta e un miliard de euro anual, la un buget general al NATO de un trilion de dolari, adică o mie de milioane...Dar procentul nostru constituie o zecime de procent din bugetul general NATO. Este și mai important, însă, de înțeles care este efectul invers? Lituania este privită în prezent ca o țară stabilă și sigură. Ce ne dă asta? Zeci de miliarde de investiții. În Lituania au sosit investitori importanți globali, companii moderne din SUA, din Europa, care au investit zeci de miliarde de dolari în uzine, tehnologii moderne. Nici un investitor nu ar fi venit în Lituania dacă țara nu ar fi fost stabilă, mai ales că avem și o vecinătate mai complicată – Lituania, un stat mic, se află între Kaliningrad și Belarus, iar alături e imensa Rusie. Totuși, suntem membri ai NATO, iar asta ne oferă credibilitate în fața investitorilor. Și chiar dacă cheltuim o sumă poate imensă pentru urechile unui cetățean moldovean, dar această sumă este mizeră în comparație cu ce primim în schimb. Să zicem, noi nu avem avioane proprii, cu toate acestea avioanele NATO patrulează la noi permanent spațiul aerian – fie din Turcia, fie din Germania.
Suntem condamnați la colaborare, pentru că securitatea voastră e securitatea noastră și invers...
Asta îți dă un sentiment de siguranță nemaipomenit. Așa funcționează această politică de descurajare a NATO: orice agresor se va gândi de două ori ce câștigă dacă ne-ar ataca. Eu nu pot să vă dau sfaturi în această privință – voi ați decis așa cum ați decis, ați optat pentru neutralitate - dar vreau să vă spun că în orice formă de cooperare, fie cu vecinii voștri, fie cu Lituania, există această componentă de siguranță. În fine, suntem condamnați la colaborare, pentru că securitatea voastră e securitatea noastră și invers. Iar noi vrem să vă ajutăm. Chiar dacă voi ați ales calea neutralității. Noi am ales altă cale și eu v-am povestit ce am obținut în schimb. ”
Europa Liberă: NATO mereu le spune acestor state – R. Moldova, Ucraina, Georgia – că ușa ei e mereu deschisă. Așa este cu adevărat? Este totuși ușa NATO deschisă în continuare pentru cele trei state? Sau totuși e o chestiune ce ține mai mult de viitorul îndepărtat?
Kęstutis Kudzmanas: „E o întrebare importantă și este bine că ați adus-o în discuție. Și Georgia, și Ucraina, și R. Moldova au pe teritoriile lor conflicte teritoriale. NATO nu poate să examineze astfel de state ca candidate la aderare la modul serios. Pentru că, primind o țară, noi nu putem admite declanșarea unui conflict. Poate că cei care declanșează conflictele la asta și se gândesc: să le creeze ca să țină țara departe de NATO. Deci, deocamdată nu putem spune că NATO este gata să absoarbă aceste state, chiar dacă au conflicte nerezolvate. Dar ușa e totuși deschisă. Pentru că totul în lume se schimbă, să dea Domnul ca aceste conflicte să dispară, iar până atunci trebuie să eliminăm sursele de tensiuni. De exemplu, în cazul Transnistriei, ceea ce alarmează NATO sunt depozitele de muniții. Și OSCE, și NATO în repetate rânduri au spus că trebuie clarificate lucrurile cu aceste depozite, ca să fie mai puține motive de îngrijorare.”
Europa Liberă: Mă bucur că ați adus încoace discuția. Credeți că există căi realiste ca să se întâmple acest lucru, adică ca muniț iile ruse din Transnistria să fie evacuate?
Kęstutis Kudzmanas: „Rusia deja s-a angajat o dată să evacueze aceste muniții. De atunci e adevărat că a trecut mult timp. E adevărat că e o chestiune care provoacă tensiuni și e adevărat că depozitele acestea trebuie să fie păzite. Dar eu cred că dacă aceste muniții ar fi evacuate sau utilizate, ar dispare și cel puțin unul din motivele ca acest contingent de forțe ruse să se mai mențină pe teritoriul regiunii.”
Europa Liberă: O ultimă întrebare: în R. Moldova, N ATO nu e o organizație prea populară, așa cum arată sondajele. De aici și reticența politicienilor față de NATO. Cine credeți că poate convinge cetățenii R. Moldova că parteneriatul cu NATO este bine, că NATO înseamnă democrație, că NATO înseamnă economie etc...?
Dacă aceste muniții ar fi evacuate sau utilizate, ar dispare și cel puțin unul din motivele ca acest contingent de forțe ruse să se mai mențină pe teritoriul regiunii...
Kęstutis Kudzmanas: „Vorbim probabil despre o inerție în modul de judecată. Pentru că am existat mai multă vreme în lumi geopolitice diferite: pe de o parte exista Tratatul de la Varșovia, iar pe de alta – NATO. Dar au trecut deja 30 de ani de când nu mai există nici Tratatul de la Varșovia, nici URSS, dar modelul de judecata a rămas la fel și NATO continuă să fie perceput ca un adversar. Multe state din fostul Tratat de la Varșovia – România, Polonia, Lituania, Estonia, Letonia - sunt demult membre ale NATO și am primit un mare beneficiu de la asta. Cum am spus, asta e economie, e stabilitate, investiții, modernizare, standarde noi, noi relații în interiorul armatei. Lumea se schimbă rapid. Nouă ne-a luat 10 ani de muncă ca să atingem standardele NATO – a fost un drum lung și intensiv. Și am învățat foarte mult. Se întâmplă ca politicienii să fie precauți în raport cu NATO. Dar anume politicienii trebuie să explice populației ce e NATO. Iar NATO în primul rând înseamnă apărare. Și prevenirea conflictelor. Doar Lituania nu poate prezenta vreo amenințare pentru cineva. Dar această relație dă sentimentul de siguranță în interiorul țării, dar și siguranță pentru investitorii din exterior. Și influențează în bine economia și democrația.”
Europa Liberă: Și acest lucru este avantajos și pentru vorbitorii de limbă rusă?
Kęstutis Kudzmanas: „Eu nu aș merge pe această linie de divizare.”
Europa Liberă: Vă întreb, pentru că probabil anume ei au o reținere față de NATO?
Kęstutis Kudzmanas: „E adevărat. Și noi avem vorbitori de limbă rusă, chiar dacă procentul e mic, vreo 5%. Dar NATO nu creează nici un fel de tensiuni interetnice. Fiecare țară decide de sine stătător cum să se dezvolte, deci asta nu e legat de procesele interne. NATO doar sugerează niște standarde generale de dezvoltare, dar nu are nici o treabă cu procesele politice interne. Moldova are propriul Parlament, Guvern, Curte Constituțională – ea decide pe ce cale să meargă. Dar exemplul Lituaniei arată că pe noi acest lucru ne-a ajutat foarte mult.”
