Despre prioritățile de politică externă a președintei alese, Maia Sandu, în dialog cu analistul politic Igor Boțan, director executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, Igor Boțan.
Europa Liberă: Maia Sandu, președinta aleasă, a anunțat că, imediat după inaugurare, la Chișinău ar putea să vină liderul de la Cotroceni, Klaus Iohannis. Ce rezerve ar fi nevalorificate în cooperarea moldo-română, pe moment?
Igor Boțan: „Noi trebuie să pornim de la programul electoral al dnei președintă Maia Sandu, care spunea că își dorește să devină lider național. Și, în calitate de lider național, D-sa și-a pus drept sarcină prioritară să dezghețe relațiile internaționale ale Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Să scoată Republica Moldova din izolare, asta a spus ea?
Vizita dlui Klaus Iohannis la Chișinău este mai degrabă una simbolică, dar nu numai...
Igor Boțan: „Da, da, să scoată Republica Moldova din izolare. Și traseul de scoatere a Republicii Moldova din izolare trece prin axa București-Kiev-Bruxelles. De aceea, așa cum bine se știe, este așteptat dl Klaus Iohannis aici, la Chișinău. Simbolismul contează foarte mult și eu cred că această vizită a dlui Klaus Iohannis la Chișinău, prima vizită de când dna Maia Sandu preia mandatul de președintă a Republicii Moldova, este mai degrabă una simbolică, dar nu numai simbolică, pentru că există probleme care trebuie discutate și la care dna președintă în programul său electoral s-a referit. România este principalul partener economic al Republicii Moldova; România fiind țară membră NATO și UE, responsabilă pentru asigurarea securității la hotarul de sud-est al Uniunii Europene, au de discutat o mulțime de probleme legate de, știm noi foarte bine, ce mai face contrabanda cu țigări și dacă România, în această situație foarte complicată, poate ajuta Republica Moldova. S-a discutat foarte mult și s-a ajuns la concluzia că cea mai bună soluție pentru Republica Moldova și România este integrarea spațiilor culturale, educaționale, infrastructurale, lucruri care încet, dar au progresat. Mă refer aici și la problema legată de gazoductul Iași-Chișinău, și la interconectarea electrică a Republicii Moldova la sistemul românesc, și multe, multe lucruri care trebuie soluționate după pauza care a intervenit și după perioada în care am avut relațiile oligarhice PSD-PDM în Republica Moldova. Deci, va fi o întâlnire, așa cum spuneam, una cu o încărcătură simbolică foarte mare și cu unele accente pe care toată lumea le va auzi și va înțelege ce trebuie să se întâmple în executiv, în parlament, pentru ca potențialul de care dispune România și cu care binevoiește să se împărtășească cu Republica Moldova, pentru ca cetățenii să simtă acest suport al României, deci trebuie să se întâmple ceva pe scena politică, și cred că mesajele vor fi cât se poate de transparente și clare.”
Europa Liberă: Maia Sandu a anunțat că prima vizită pe care o va efectua peste hotare ar putea să fie vizita în statul vecin, Ucraina. Dosarul moldo-ucrainean include foarte multe subiecte, inclusiv sensibile, dacă ne referim la finalizarea demarcării hotarului moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean, dar și problema transnistreană, există și probleme ecologice în relația bilaterală...
Igor Boțan: „Sigur că este așa cum spuneți, mai cu seamă că programul electoral al dnei președinte s-a referit la unele dintre aceste detalii, dar acest dosar este, probabil, cel mai complex și este cu anumite lucruri foarte-foarte sensibile, care trebuie soluționate. Ceea ce este bine, se referă la faptul că dl ministru al afacerilor externe de la Kiev, după 6 ani, a vizitat Republica Moldova, a fost depășită faza oligarhică, când doi oligarhi conduceau - unul formal, altul informal - statele noastre.”
Europa Liberă: Vă referiți la Plahotniuc și Poroșenko?
Igor Boțan: „Da, exact! Și acum problemele pe care le cunoaștem cu toții, cunoaștem foarte bine dosarul, ele trebuie discutate astfel încât să se ia în considerare faptul că țările noastre fac parte din Parteneriatul Estic, că țările noastre au cunoscut o apropiere fără precedent anume atunci când ambele state au semnat Planul de acțiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană-Ucraina-Uniunea Europeană, a fost introdusă Misiunea EUBAM, s-au reglementat foarte multe lucruri și am văzut că optica Ucrainei asupra problemei transnistrene a evoluat extraordinar de mult. După 2014, avem și alte lucruri noi legate de faptul că a fost anexată Crimeea și avem un război în Donbas, iar experiența Republicii Moldova poate fi valorificată. Eu cred că ucrainenii o cunosc foarte bine, mai ales că Ucraina este parte în acest format de negocieri „5+2”, dar e nevoie ca statele noastre să aibă o poziție comună, pornind de la valorile pe care le împărtășesc în cadrul asocierii cu Uniunea Europeană, Uniunea Europeană fiind un partener, poate cel mai important partener al statelor noastre, la fel ca și Statele Unite. Dna Maia Sandu a fost destul de precaută, a transmis mesaje foarte clare.
Bunele relații cu statele vecine, probabil, este ceea ce își dorește orice țară...
Avem acest format „5+2”, în care participă Ucraina, iar lucrurile care s-au schimbat cardinal din 2012 pentru Republica Moldova și la care au consimțit și autoritățile de la Tiraspol, mă refer la semnarea acelui document din aprilie 2012, abordarea celor trei „coșuri” după sistemul OSCE: 1) soluționarea problemelor sociale; 2) soluționarea problemelor de ordin economic și 3) soluționarea problemelor de ordin politic. Deci, Transnistria a semnat acel document, dar așa și nu a mai purces la abordarea problemelor din cel de-al treilea coș, iar Ucraina are aici interesele sale, plus există marea problemă de la hidrocentrala de la Novodnestrovsk, acele cascade artificiale, care pot periclita alimentarea râului Nistru și, respectiv, alimentarea cu apă potabilă a cetățenilor din Republica Moldova și din Ucraina, mă refer la megalopolisul Odesa. Sunt lucruri care, de asemenea, trebuie soluționate și problemele veșnice, dacă le putem spune așa: proprietățile statului moldovean pe teritoriul Ucrainei, pe malul Mării Negre și în zona Carpaților, deci, lucruri care, de asemenea, trebuie discutate. Agenda poate fi una foarte diversă și complexă, iar bunele relații cu statele vecine, probabil sunt ceea ce își dorește orice țară și cetățenii acestei țări - să avem relații bune cu ambele state, cu Ucraina și cu România.”
Europa Liberă: O îmbunătățire a cooperării moldo-române și moldo-ucrainene ar putea să nu fie pe placul Federației Ruse?
Igor Boțan: „S-ar putea ca în Federația Rusă să existe cercuri la care să nu le fie pe plac această cooperare, dar punctul forte al Republicii Moldova este să aibă un comportament corect, în baza tratatelor pe care le avem, în baza documentelor la care Federația Rusă este parte. Și am văzut că dna președintă spune foarte clar: Dacă avem un Acord de liber schimb cu Federația Rusă, de ce Federația Rusă în continuare discriminează Republica Moldova, de ce până acum nu au fost scoase impedimentele care au fost introduse în 2013, numai pentru faptul că Republica Moldova a îndrăznit să parafeze atunci Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, în situația când Federația Rusă și însuși președintele Vladimir Putin înainta ideea că Rusia și cu un șir de state din fosta Uniune Sovietică creează o Uniune Economică Eurasiatică, care, ulterior, va semna un Acord de liber schimb cu Uniunea Europeană?
Deci, nu Republica Moldova, nu Ucraina și nu Georgia sunt statele care amenință securitatea economică a Federației Ruse...
Dacă Republica Moldova, Ucraina, alte state au apucat să negocieze cu Uniunea Europeană Acordul de liber schimb până Rusia a ajuns la această soluție, de ce Republica Moldova, Ucraina, Georgia trebuie să fie pedepsite, pentru că Federația Rusă ar avea bănuieli că prin statele noastre ar putea să aibă loc ceea ce numesc ei „reexport” din Uniunea Europeană a mărfurilor de calitate ieftine pe piața Rusiei ș.a.m.d.? De atunci au trecut 7 ani, haideți acum să vedem, cu cărțile pe masă, ce s-a întâmplat. Știm din cercetările sociologice și din cercetările științifice ale instituțiilor din Federația Rusă că reexportul în Federația Rusă, reexportul ilegal se face din Europa prin Belarus, iar din Asia se face din China prin Kazahstan. Deci, nu Republica Moldova, nu Ucraina și nu Georgia sunt statele care amenință securitatea economică a Federației Ruse, așa cum spunea dl Putin acum 7 ani de zile, ci partenerii direcți ai Federației Ruse.”
Europa Liberă: Dar Kremlinul va accepta să discute de la egal la egal cu conducerea Republicii Moldova, cu Maia Sandu sau, totuși, ținând cont de bunele relații pe care a reușit să le mențină Igor Dodon cu Vladimir Putin și cu alți funcționari de acolo ar putea să fie o piedică în calea unei relații bune pe care și-ar dori s-o construiască Maia Sandu cu Federația Rusă?
Igor Boțan: „Noi nu știm cum va proceda Federația Rusă, putem doar ghici. Este un fapt că Federația Rusă se simte acum izolată pe plan internațional, după ceea ce s-a întâmplat în Crimeea, după alte lucruri foarte stranii care au avut loc. Mă refer la situația lui Navalnîi, Skripal și multe, multe alte lucruri, problemele pe care le are Federația Rusă cu partenerii din cadrul Uniunii Economice Eurasiatice ș.a.m.d., dar Republica Moldova trebuie să aibă o poziție bazată pe tratate.”
Europa Liberă: Igor Dodon ar putea să-i pună strâmbe Maiei Sandu în cooperarea cu omologul său din Rusia?
Igor Boțan: „Igor Dodon, din păcate, nu a rezolvat problemele pe care și-a propus să le rezolve. Igor Dodon, timp de 4 ani de zile, trebuia să rezolve accesul producției agricole moldovenești pe piața Federației Ruse, și nu a soluționat această problemă. Că-i convine sau nu, putem ghici aici, pentru că aceste probleme cu regularitate apăreau în agenda relațiilor bilaterale în ajunul alegerilor. Dl Igor Dodon ne promitea în ajunul alegerilor parlamentare din 2019 că, datorită d-sale, lista întreprinderilor moldovene care pot exporta pe piața rusească se extinde sau gama de bunuri agricole pe care le poate exporta se extinde, dar pentru o anumită perioadă, și acea perioadă coincidea cu alegerile, cu perioada electorală. Deci, dacă acesta a devenit un instrument agreat de dl Dodon și autoritățile rusești de a exercita presiuni asupra Republicii Moldova pentru a-i convinge pe exportatori că doar Igor Dodon prin relațiile personale poate rezolva problema, părerea mea este că această abordare este greșită. Și sper foarte mult că Federația Rusă nu va insista pe această abordare greșită, pentru că noi ne dorim să avem relații foarte bune cu toate statele. Republica Moldova are un potențial modest, nu încurcă nimănui, vrea să-și rezolve problemele și vrea ca toți cetățenii de aici, din Republica Moldova, să se simtă confortabil și să contribuie la prosperarea țării, dar nu la crearea problemelor pentru țara noastră.”
Europa Liberă: Dar vedeți că, imediat după mesajul de felicitare pe care l-a transmis Vladimir Putin Maiei Sandu, după victoria în alegerile prezidențiale, au urmat alte reacții bolnăvicioase la spusele Maiei Sandu că Federația Rusă ar trebui să-și retragă armata de pe teritoriul Republicii Moldova, lucru pe care l-au spus toți conducătorii pe care i-a avut statul?
Care este interesul Federației Ruse să mențină pe linia de plutire un regim separatist cum este cel din Transnistria?...
Igor Boțan: „Exact! Și dna Maia Sandu a spus lucrurilor pe nume, nu a trișat, nu a purces pe căi ocolitoare...”
Europa Liberă: Dar avalanșa de reacții bolnăvicioase din partea Moscovei?
Igor Boțan: „Aceasta trece, pentru că, dacă dna Maia Sandu își reconfirmă atitudinea în baza documentelor, arătând care sunt documentele și dacă Federația Rusă insistă că are o misiune de pacificare reușită, trebuie să răspundă la întrebările: Ce fel de misiune de pacificare reușită este asta, dacă ea durează de 28 de ani, și nu a contribuit la soluționarea problemelor? Și care este interesul Federației Ruse să mențină pe linia de plutire un regim separatist cum este cel din Transnistria, care costă Federația Rusă, potrivit datelor pe care le avem tot de la cei din Transnistria, de la oficiali de acolo, costă 1 miliard și 100 de milioane de dolari pe an? Pentru ce îi trebuie Federației Ruse să achite acești bani pentru menținerea acestui regim? Are cumva Transnistria posibilitatea acum să se dezvolte? Nu este adevărat cumva că cetățenii din Transnistria pleacă, mai ales tinerii, și nu are niciun fel de perspectivă istorică această enclavă separatistă din Republica Moldova? La ce bun să fie conservată și ținută, când pentru Federația Rusă ar fi mult mai avantajos ca, încetul cu încetul, să fie rezolvate problemele și Federația Rusă să iasă, hai să spunem așa, cu o față curată din toată această istorie și să avem relații foarte bune, așa cum spuneam, cu vecinii, cu țările influente, păstrând relațiile istorice pe care le-am avut, analizând în mod critic problemele cu care ne-am confruntat ș.a.m.d. și să progresăm și noi, și Federația Rusă, și partenerii noștri din vecinătatea imediată?”
