Potrivit noilor reguli, Serviciul Hidrometeorologic de Stat și Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale vor colecta date despre temperaturi, rezerve de zăpadă, starea solului, bazinelor acvatice, alimentarea cu apă potabilă și impactul asupra mediului ale temperaturilor înalte.
În funcție de acești indicatori, Ministerul Mediului va evalua cât de gravă este seceta și va declara: Cod verde (secetă normală), Cod galben (secetă moderată), Cod portocaliu (secetă puternică), Cod roșu (secetă foarte puternică). Dacă se va constata că e Cod roșu, Guvernul va declara stare de urgență de secetă.
Restricții pe timp de secetă
Când autoritățile vor decide că în R. Moldova este secetă normală, atunci va fi întreruptă spălarea drumurilor, irigarea parcurilor și a peluzelor. Programul de activitate a spălătoriilor auto va fi redus, volumul de apă folosit pentru irigarea în agricultură va fi micșorat cu 10% și vor fi pregătite rezervoarele pentru depozitarea apei.
Măsurile vor deveni tot mai restrictive, în funcție de gravitatea secetelor. Astfel, când se va declara Cod roșu de secetă sau stare de urgență de secetă, cantitatea de apă utilizată pentru irigare în agricultură va fi redusă cu 50%. Populația va avea acces la apă pentru câteva ore pe zi, va fi utilizată mai puțină apă în industrie, vor fi folosite sondele arteziene de rezervă și sursele de apă subterane și va fi distribuită apă îmbuteliată prin intermediul centrelor de urgență special create.
Autoritățile vor organiza campanii de informare despre aceste acțiuni. Restricțiile vor fi eliminate după ce va fi constatată încetarea secetei.
Ministerul Mediului spune că aceste acțiuni sunt necesare din cauza că secetele sunt tot mai dese și mai severe în R. Moldova. Numărul regiunilor și al oamenilor afectați de secetă s-a majorat în ultimii 30 de ani cu 20%. Cea din 2022 a avut un impact negativ asupra a circa 80% din teritoriu, cauzând prejudicii economice semnificative.
- Te-ar putea interesa și: Își îngroapă roada în pământ: Trei fermieri despre impactul secetei în sudul Moldovei
La nord, secetele au loc o dată la fiecare 7-10 ani, zona centrală se confruntă cu secetă la fiecare 5-6 ani, iar sudul Republicii Moldova – o dată la 3-4 ani. Potrivit autorităților, în următorii 10 ani, situația se va agrava și există riscul să fie afectate până la jumătate din terenurile agricole.
Pe lângă Ministerul Mediului și instituțiile sale subordonate, în lupta cu seceta se vor implica și ministerele Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agriculturii, Sănătății, Afacerilor Interne, precum și primăriile.
„Acest fenomen afectează întreaga economie”
Expertul de mediu și hidrologul Valeriu Cazac a spus Europei Libere că și anterior regulamentul prevedea acțiuni privind gestionarea secetei la nivel de autorități, dar acum acestea sunt mai ample.
Totuși, în opinia specialistului, regulamentul ar trebui să stabilească mai clar cum trebuie să acționeze societatea. „În document este scris că Guvernul va emite stare de urgență de secetă și ce trebuie să facă ministerele, agenții economici. Se spune, însă, prea puțin despre cum trebuie să se implice comunitățile. Regulamentul trebuie adus la nivel de comunitate, pentru ca autoritățile locale să aplice măsurile cuvenite în perioadele de secetă”, a afirmat expertul de mediu.
El crede că, în cazul în care este instituit Cod roșu de secetă, ar trebui să fie interzisă irigarea în agricultură, iar primordială să fie asigurarea cu apă a populației.
Cazac a atras atenția că, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, cea mai mare pagubă în economia națională sau 64% din prejudiciile provocate de fenomenele meteo-climatice sunt cauzate de secetă.
„Aceste date statistice arată că nu există destule politici, de aceea vorbim atât de des despre secetă. În special, agricultorii au pierderi majore, iar agricultura este o ramură de bază în R. Moldova, care are legături cu alte ramuri. De exemplu, dacă fermierii nu au bani să restituie creditele la bănci, este afectat sistemul bancar. Din cauza acestui fenomen, suferă întreaga economie”, a explicat hidrologul.
