Linkuri accesibilitate

Igor Boțan: Reforma teritorial-administrativă este presantă, dar mereu amânată


Vasile Botnaru stă de vorbă cu comentatorul și analistul politic Igor Boțan care comentează stadiul discuțiilor pe marginea reformei administrativ-teritoriale.

Igor Boțan: Reforma teritorial-administrativă este presantă, dar mereu amânată
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:08:06 0:00

Europa Liberă: Dle Boțan, reforma teritorial-administrativă, mult pătimita reformă este pusă în sertar de către guvernarea PAS-ului. De ce?

Igor Boțan: „Partidul Acțiune și Solidaritate, care guvernează țara, ne spune că nu a promis o reformă administrativ-teritorială. În același timp, noi desprindem cu toții din discursul public al exponenților acestei formațiuni că există o atitudine necoordonată față de această mult pătimită organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Președintele parlamentului, dl Igor Grosu, acum câteva săptămâni spunea că e absolut necesar ca să fie cât mai curând elaborat conceptul acestei reforme, astfel încât să fie realizată în următorii doi ani de zile sau un an și jumătate, încât către alegerile locale generale din noiembrie 2023 să putem organiza scrutinul pentru a completa structurile administrației locale în conformitate cu noua organizare administrativă a teritoriului.”

Europa Liberă: Igor Grosu, de fapt, dă glas unei opinii generalizate: că raioanele sunt ineficiente, că județele sau alte structuri, alte entități ar trebui să fie viabile financiar, în primul rând. De ce partidul nu sprijină această opțiune?

Avem cu totul alte priorități, în primul rând, reforma justiției

Igor Boțan: „Cu certitudine, dl președinte al parlamentului Igor Grosu are dreptate, pentru că probabil cunoaște foarte bine toate eforturile care s-au întreprins de-a lungul celor 30 de ani de independență. Am avut trei tentative, realizate chiar, de reorganizare administrativă a teritoriului – în 1994, în 1998 și o contrareformă în 2001. În 2006 a avut loc în Republica Moldova regionalizarea care așa și nu a mai fost conectată la organizarea administrativă. Pe de altă parte, colegii de partid ai dlui Igor Grosu, în primul rând, dna prim-ministru Natalia Gavrilița spune foarte clar și răspicat: „Avem cu totul alte priorități, în primul rând, reforma justiției”. Acum a trebuit să se umble la Legea privind sistemul public de pensionare în Republica Moldova, un șir de alte reforme care sunt foarte dureroase, de aceea dna prim-ministru Natalia Gavrilița și-a manifestat reticența și, finalmente, dna președintă Maia Sandu a declarat public că, deși este un lucru presant reorganizarea administrativă a teritoriului, încă nu există un concept foarte clar pe care PAS ar putea să-l implementeze. Și aici apare problema în care constă dificultatea, pentru că, așa cum spuneam, am avut câteva concepte, unul dintre care a fost realizat, iar ulterior anulat. Este vorba de reforma din 1998, reforma administrativ-teritorială și a administrației publice locale.

La bază au stat câteva principii: principiul subsidiarității, principiul autonomiei locale, principiul desconcentrării serviciilor la nivel local și toate aceste lucruri au fost atunci puse împreună, astfel încât Republica Moldova să poată să se dezvolte ținând cont de autonomia locală și de calitatea serviciilor. Ne amintim cu toții că Partidul Comuniștilor după victoria din 2001 a pus pe agendă unul dintre primele lucruri revenirea la vechea organizare administrativă a teritoriului, punând într-o situație extrem de dificilă administrațiile locale care, per ansamblu, în proporție de 80 la sută financiar sunt dependente de centru. Vedem că recent, când a fost discutat bugetul public național, bugetul de stat, bugetele specializate, inclusiv bugetele administrației publice locale, ne-am convins cu toții că administrația publică locală se întreține din contul bugetului de stat. Această situație trebuie cumva schimbată. Culmea este că guvernarea Partidului Socialiștilor, mă refer la guvernul Ion Chicu, a avut o elaborare foarte interesantă, trei modele de modificare a organizării administrative a teritoriului, punând la bază exact principiile la care m-am referit anterior: principiul subsidiarității, fiecare nivel își cunoaște competențele și administrația locală sigur că cooperează cu cea centrală, dar nivelele de competențe sunt foarte bine delimitate, autonomia financiară. Și dl Chicu a exemplificat: nu poți avea primării cu 700-1.000 de alegători care să ofere servicii de calitate și care să fie capabile să-și acopere cheltuielile, nu să mai aibă venituri pentru investiții la nivel local ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Adversarii reformei spun că regionalizarea sau revenirea la județe mai mari ar însemna să se îndepărteze serviciile prestate de administrațiile locale de cetățeni.

Igor Boțan: „La nivelul localităților pot fi oferite servicii de calitate, dacă există personal bine instruit. Nu e nevoie ca cetățeanul să meargă din localitatea în care își are reședința la centrul raional ca să-și rezolve problemele, e nevoie ca în localitățile administrate de către un primar să existe destule entități economice, comerciale, astfel încât să aibă de unde aduna impozite și să aibă destule resurse pentru a dezvolta localitățile.”

Europa Liberă: Primarii comunelor și satelor spun că cea mai inutilă verigă, o spun pe șleau, este veriga raională, un aparat destul de costisitor și numeros.

Igor Boțan: „Este adevărat și acest lucru a fost demonstrat prin calcule. Același ex-premier Chicu spunea că, dacă scăpăm de aceste structuri, pe care d-lui le consideră inutile, s-ar putea anual salva aproximativ 1,5 până la 2 miliarde de lei, bani care ar putea fi utilizați de către primării pentru dezvoltarea locală.”

Europa Liberă: Dar judecând după bătălia care se dă între formațiunile politice pentru funcțiile de președinți ai raioanelor sau pentru primari, tentația lor este încă mare să folosească acest contingent pe post de soldați electorali?

Igor Boțan: „Este adevărat și noi cunoaștem foarte bine, cunoaștem în detalii cum s-a realizat contrareforma administrativă în 2003 de către Partidul Comuniștilor care a venit la guvernare. Ei au format raioane exact în regiunile unde aveau structuri de partid mai dezvoltate. Deci, numărul de raioane s-a micșorat față de cel dinaintea reformei din 1998 și, în mod curios, numărul raioanelor noi a coincis cu structurile de partid ale formațiunii respective.”

Europa Liberă: Când să ne așteptăm totuși că guvernarea se va apuca și de această reformă?

Igor Boțan: „Este foarte important ca Partidul Acțiune și Solidaritate, care nu neagă necesitatea unei reorganizări administrative a teritoriului, să își potrivească cel mai bun concept, astfel încât către următoarele alegeri locale generale să fie foarte clar dacă țara este pregătită pentru o astfel de reformă foarte complicată și care necesită și resurse.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG