Linkuri accesibilitate

Sistemul de pensii nu poate supraviețui fără creșterea vârstei de pensionare (Dumitru Vicol, expert financiar)


Pelinia, Drochia, noiembrie 2021

Legile bugetare pe 2022 își așteaptă adoptarea finală în parlamentul de la Chișinău. Despre deficitul de 15 miliarde de lei, inflația și datoria publică în creștere, discutăm azi cu expertul financiar al Institutului de Politici și Reforme Europene, Dumitru Vicol.

Interviul matinal cu analistul economic Dumitru Vicol despre proiectul de buget 2022
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:52 0:00

Dumitru Vicol, analist investițional la o bancă americană din Londra, Marea Britanie, 17 august 2021
Dumitru Vicol, analist investițional la o bancă americană din Londra, Marea Britanie, 17 august 2021

Dumitru Vicol: „Deficitul este mare. Dacă comparăm cu țările din regiune, cam peste tot deficitul bugetar se comprimă. Totuși, Guvernul Republicii Moldova a decis ca deficitul bugetar să crească la 6% din PIB (Produsul Intern Brut), și cred că asta e mai mult din două motive: pentru că vor să ofere mai multe transferuri sociale, fie pentru salarii mai mari, fie că autoritățile au asigurarea că vor fi fonduri din surse externe pentru acoperirea acestui deficit. Dar deficitul acesta bugetar are și un punct pozitiv - faptul că investițiile capitale cresc cu o treime și, respectiv, prin investiții în infrastructură, investiții capitale, noi știm, multiplicatorul în economie poate fi de 2-2,5 în timp de 5, 7, 10 ani, ceea ce cumva este benefic pentru țară.”

Deficit și investiții: un echilibru instabil

Europa Liberă: Adică un leu investit astăzi în 5, 6, 7 ani va fi egal cu 2,50 lei?

Dumitru Vicol: „Da. Trebuie să înțelegem că noi când dăm un leu în plus la pensie, multiplicatorul va fi probabil 1,1-1,2 în 5 ani, adică câștigăm 1,10-1,22 lei, dar dacă investim un leu în infrastructură, ceea ce face acum guvernul, câștigăm 2,50 lei în 5, 7, 10 ani. Iată din acei 2,50 lei câștigați în plus putem plăti pensii sau salarii mai mari. În cazul acesta, guvernul încearcă cumva să facă un buget și pro-social, și pro-investiții, încearcă să balanseze.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, crește datoria publică.

Dumitru Vicol: „Datoria publică deja a crescut la 40% din PIB. E mult sau puțin este cumva discutabil. Dacă ne uităm la țările din regiune, am putea spune că încă e puțin, avem încă spațiu de creștere. În linii mari, în zona economiștilor cumva a devenit o cifră magică - cea de 60% din PIB – până la care putem crește datoria, fără a pune în pericol finanțele publice. Aici se are în vedere că încă vreo 2,5 miliarde de euro putem să le împrumutăm ușor fără a pune în pericol finanțele publice. Aici întrebarea e: ce facem, cum împrumutăm acele 2 sau 2,5 miliarde de euro?

Contribuțiile noastre cumva acoperă doar jumătate din cheltuielile pentru pensii, indemnizații.

Pentru că dacă ne uităm la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) care e mai tot timpul în deficit și unde 50 la sută din veniturile BASS-ului sunt acoperite din transferuri de la bugetul de stat, să zicem, dacă noi nu facem nimic, dacă păstrăm status-quo-ul din cauza deficitului pe care îl avem la BASS (Bugetul Asigurărilor Social de Stat), adică contribuțiile noastre cumva acoperă doar jumătate din cheltuielile pentru pensii, indemnizații, asta ar duce datoria publică la 60% din PIB probabil în următoarea decadă, adică, dacă noi nu facem nimic, noi oricum ajungem la datoria publică 60% din PIB, probabil, într-o decadă.

Acum apare întrebarea: ce facem, poate e mai bine să împrumutăm aceste 2 milioane de euro mai mult ca să-i investim în infrastructură, din cauză că avem modificatori de 2-2,5 pentru următorii 5 sau 10 ani? Dacă noi împrumutăm 1 leu și-l investim în infrastructură, câștigăm 2,50 lei, din 2,50 lei dăm înapoi, rambursăm datoria de, nu știu, 1,08 lei, spre exemplu, că am plăti și niște dobânzi, câștigăm 1,40 lei în plus. Și din 1,40 lei în plus pe care-i câștigăm datorită faptului că am investit în infrastructură o să putem plăti salarii mai mari sau pensii mai mari. Astfel, putem compensa creșterea datoriei publice.

Noi suntem cumva la o răscruce acum: dacă continuăm să cheltuim mai mult pe pensii și salarii, fără să investim în infrastructură, noi vom ajunge la un moment când o să avem datoria publică 60% din PIB și atunci o să avem probleme o perioadă de timp mare, nu vom mai putea să împrumutăm.

De aceea bugetele trebuie să fie foarte echilibrate între investiții publice în infrastructură și transferuri sociale ca indemnizații la pensii.”

Cresc transferurile sociale, dar și investițiile cu o treime

Europa Liberă: Acest buget care a fost adoptat în prima lectură în parlament vi se pare echilibrat între costuri sociale și investiții?

Dumitru Vicol: „Faptul că investițiile capitale cresc cu o treime mă face să gândesc că este echilibrat. Cresc mult cheltuielile pe transferuri sociale, indemnizații, pensii ș.a.m.d., dar cresc și investițiile capitale, ceea ce cumva mă face să fiu mai puțin îngrijorat. Totuși, aceasta nu înseamnă că noi trebuie să păstrăm trendul acesta de creștere de deficit, din cauza asta poate ar trebui să încercăm să ne împrumutăm și mai mult pe partea de investiții în infrastructură sau orice ține de investițiile în economie și să încercăm să moderăm creșterile transferurilor sociale.

Eu înțeleg că trebuie să creștem salariile, pensiile, dar nu le putem crește, dacă economia nu le poate plăti. Ajungem la acel moment când avem o datorie de 60% din PIB și atunci avem probleme și mai mari.”

Europa Liberă: Probabil ați văzut cât de multe reacții negative a stârnit această decizie a majorității de a se reveni la o vârstă mai înaltă de pensionare, ceea ce spuneați Dvs. despre deficitul asigurărilor sociale, acesta ar fi motivul din care majoritatea PAS merge la o decizie atât de nepopulară?

(Pentru) un sistem sustenabil trebuie să fie 4 contribuabili la un pensionar, dar noi prin 2030 ajungem deja 1 la 1.

Dumitru Vicol: „Haideți să vedem așa: bugetul asigurărilor sociale de stat la momentul actual primește transferuri de la bugetul de stat în jur de jumătate, adică contribuțiile pe care noi le plătim acoperă doar jumătate din pensiile pe care trebuie să le plătească statul. La moment, dacă ne uităm la raportul dintre salariați și beneficiarii de pensii e de vreo 1,25, adică... Dar prin anii 2029, dacă ne uităm la creșterea demografică, până la sfârșitul decadei noi ar trebui să avem 1 salariat la 1 beneficiar de pensie și, de obicei, ca să devină un sistem sustenabil trebuie să fie 4 contribuabili la un pensionar, dar noi prin 2030 cred că o să ajungem deja 1 la 1.

Respectiv, guvernarea a revizuit sistemul de pensionare care era până acum și este inevitabil faptul că va crește și mai mult vârsta de pensionare. În majoritatea țărilor din UE există tendința asta de a crește vârsta de pensionare până la 65, 67, unii chiar până la 70 de ani.”

O alternativă bună, pensiile private

Europa Liberă: Pe de altă parte, există acest contraargument: sunt țări unde există o speranță de viață mai înaltă decât în Republica Moldova. L-am auzit de exemplu pe ministrul muncii de la București zicând că nu își dorește ca oamenii să fie scoși cu picioarele înainte de la locul de muncă, aluzie tocmai la acest fapt că în țări unde există speranță de viață joasă decizii din acestea nu știu cât de bune sunt.

Dumitru Vicol: „Ele nu sunt populare, dar dacă luăm în considerare că doar jumătate din cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat sunt acoperite din contribuții și faptul că noi o să ajungem demografic 1 la 1 - raportul dintre contribuabili și pensionari - nu există altă decizie în afară de a ridica vârsta de pensionare.

O alternativă relativ bună este să încercăm să accelerăm procesul de a avea fonduri de pensii private. În cazul în care avem fonduri de pensii private putem să facem ceva, credem că am putea spune că cei care au salarii foarte mari am putea limita oarecum pensiile lor, adică să nu mai primească pensii de 10, 12, 15 mii de lei când ies la pensie, dar să le limităm la o sumă oarecare, bunăoară, 6, 7, 8 mii de lei, iar diferența cu care ei ar trebui să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru faptul că ei au să primească mai puțin pensie ar putea fi direcționată în fondul privat de pensii.”

Europa Liberă: Da, dar acest sistem nu funcționează în Republica Moldova - sistemul privat de pensii.

Dumitru Vicol: „Nu funcționează, dar există intenții de a-l face să funcționeze sau de a-l pilota, cel puțin, în următorii ani. Altfel, noi oricum o să ridicăm vârsta de pensionare.

Adică ori noi o să ridicăm vârsta de pensionare, ori ar trebui să accelerăm procesul de implementare a sistemului privat de pensii, altă ieșire nu există.”

Europa Liberă: Ajutați-ne să înțelegem - cât costă această decizie de a opta pentru o vârstă de pensionare de 63 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați? Vă întreb, pentru că un fost ministru al economiei probabil a calculat și a spus în felul următor: o reformă administrativ-teritorială financiar ar da mai mult pentru însănătoșirea bugetului, dar politic cealaltă decizie, legată de vârsta de pensionare, ar putea să coste mai scump.

Dumitru Vicol: „Atunci când acoperim doar jumătate din cheltuielile pentru pensii din contribuții, nu ai altă soluție de unde să aduni cheltuielile, fiindcă, imaginați-vă, la momentul actual jumătate din indemnizații și pensii sunt plătite din contribuțiile BASS-ului și jumătate se plătesc din TVA, de exemplu. Deci, tot ce consumăm noi în țară TVA colectat și alte impozite o parte din acestea se duce pentru pensii. Cât este de corect acest lucru, nu știu.

Din păcate, nici pensionarea la vârsta de 63 de ani nu va induce o sustenabilitate a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Dacă demografic lucrurile vor rămâne cum sunt acum, sunt sigur că în câțiva ani va trebui să ridicăm această cifră de la 63 chiar la 67.”

Inflația va crește și mai mult

Europa Liberă: Despre inflație vreau să vă întreb. Fondul Monetar Internațional, Banca Națională cred că în anul viitor va fi o inflație de 14-15 la sută, pe când bugetul este proiectat în baza unei inflații de 6,9%. Speră guvernul că în mod real că se va înregistra o inflație mai mică decât ce au prognozat FMI și Banca Națională?

Dumitru Vicol: „În primul rând, Banca Națională a Moldovei a calculat o inflație în baza unei prognoze de 600 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze, doar că ei când au făcut prognoza au luat-o că acest șoc inflaționist va fi treptat, adică va crește în 3 etape. Acum e adevărat că gazul îl procurăm cu 450 de dolari, cel mai probabil că în luna decembrie se va păstra tot în jurul acestei cifre, pentru că pe piețele internaționale prețul la gaz s-a redus doar cu vreo 10 la sută, dar la motorină, petrol prețul a rămas cam același.

Adică nu putem să ne așteptăm că prețul în decembrie o să scadă foarte mult comparativ cu 450 de dolari, dar prin faptul că deodată sar de la 150 la 450, dar nu este treptat, acest șoc inflaționist va duce la faptul că inflația va crește și mai mult în următoarele luni față de ceea ce am văzut noi în prognoza BNM (Banca Națională a Moldovei).”

Europa Liberă: Cum va strica această creștere, acest șoc inflaționist planurile guvernului?

Sper că vor veni cu o rectificare a bugetului chiar la începutul anului viitor.”

Dumitru Vicol: „Eu cred că ele deja sunt stricate, pentru că inflația de 6,9 la sută pentru anul 2022 probabilitatea ca să nu fie adevărată, să nu fie de 6,9, cred că e de 90 la sută, mai mult ca probabil că inflația va fi mult mai mare. Doar că trebuie să înțelegem argumentul tehnic: Ministerul Finanțelor nu poate prin apăsarea unui buton să facă alt buget. Aceasta înseamnă că ei când au făcut bugetul, iată, acum în noiembrie l-au făcut cu previziunile din octombrie care au fost făcute înainte de previziunile BNM-ului.

Respectiv, eu sper că ei vor veni cu o rectificare a bugetului cât mai curând, probabil poate chiar la începutul anului viitor.”

Europa Liberă: Din ce resurse însă?

Dumitru Vicol: „Vedeți că până la urmă când inflația este mai mare, în principiu, și veniturile bugetare sunt mai mari. Adică ei practic ar putea păstra aceiași parametri, doar să-i ajusteze cifrele.

Dacă noi acum avem inflație de 6,9 la sută și creșterea salarială de 10 la sută, adică diferența e de vreo 3,1%, atunci când e vorba că inflația e de 13 la sută ar trebui să crească salariile cu 16 la sută, ca să păstreze aceeași putere de cumpărare. Dar prin faptul că inflația va crește cu 13 la sută, dar nu 6,9 la sută, de fapt, veniturile bugetare la fel vor crește, fiindcă noi colectările de TVA le facem în baza creșterii reale a inflației.

Deci, cumva ele ar putea să fie compensate, nu cred că bugetul va suferi în termeni reali modificări imense, dar în termeni nominali, în termeni de inflație și achitare ar trebui să sufere modificări majore.”

„Poate n-au venit cu nimic ingenios, dar nici n-au stricat nimic”

Europa Liberă: Acum să revenim la cum arată bugetul, politicile bugetar-fiscale pentru anul viitor. Am vorbit cu unii experți care nu au găsit prea multe soluții pentru o creștere economică în aceste documente. Cum vi s-au părut Dvs.? V-ați fi așteptat la soluții mai ingenioase?

Mi-aș fi dorit să fie e taxa zero la profitul reinvestit pentru IMM-uri.

Dumitru Vicol: „Un lucru care mi-aș fi dorit să fie e taxa zero la profitul reinvestit pentru IMM-uri (Întreprinderi Mici și Mijlocii), cel puțin. Eu înțeleg că există o discuție în care se aduc argumente contra și pro și practic n-au fost incluse în politica bugetar-fiscală pentru 2022, cred că mai mult din cauza faptului că nu s-a reușit să se ajungă la un consens în societate sau măcar cu mediul de experți sau cu societatea civilă sau cu businessul, cu mediul de afaceri la ce să facă. Eu sunt sigur că anul viitor lucrurilor vor arăta puțin altfel.”

Europa Liberă: De ce ar fi necesară această facilitate pentru întreprinderile mici?

Dumitru Vicol: „Din păcate, productivitatea întreprinderilor mici la noi e destul de mică și cândva ar fi trebuit să găsim cât mai multe modalități ca ei să investească în aceeași tehnologie, să-și reajusteze afacerile pentru perioada post-pandemică sau, cel puțin, ca oamenii să nu-și retragă profitul din firmă sau să-l cheltuie pentru consum sau ceva de genul acesta, am putea să-i motivăm să-și reinvestească profitul acordând o facilitate – că este taxat la cota zero profitul. Știu că cineva din deputații din parlament a promovat această idee, dar nu s-a acceptat la Ministerul Finanțelor, pentru că e o măsură destul de costisitoare.”

Europa Liberă: Și pe final, dle Vicol, pentru cei care zic că n-au găsit practic nimic în politicile bugetar-fiscale ingenios, ce ați spune?

Dumitru Vicol: „Probabil că ingeniozitatea sau măsurile mai drastice vor veni deja în viitor, atunci când ei vor avea timp să se consulte.”

Europa Liberă: De ce acum? E primul buget, prima politică bugetar-fiscală, de ce să nu spargi tiparele cumva?

Dumitru Vicol: „Desigur că și așteptările mele erau că au să vină cu măsuri mai drastice, dar probabil că toate crizele acestea pe care le-au avut de gestionat în ultimele luni, criza gazelor, a prețurilor...”

Europa Liberă: Au făcut guvernul mai prudent.

Dumitru Vicol: „Eu îmi imaginez că nici n-au prea avut timp cei de la Ministerul Finanțelor. Cel puțin eu mă bucur că poate n-au venit cu nimic ingenios, dar nici n-au stricat nimic, decât să pornească ceva fără să se fi consultat cu tot mediul de afaceri și să se pornească valuri de proteste în mediul de afaceri, probabil e mai bine să păstrezi conservativ și la anul să preiei tot anul în care să discuți măsurile.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG