Linkuri accesibilitate

Igor Volnițchi: Asistăm la o nouă polarizare, la o reîmpărțire a sferelor de influență în politica din R.Moldova


Analistul politic Igor Volnițchi

Guvernul este în proces de identificare a mijloacelor financiare necesare care să satisfacă organizarea şi desfăşurarea alegerilor anticipate parlamentare. Autoritatea electorală făcea estimări de 125 milioane lei. CEC anunță că numărul secțiilor de votare pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie ar putea ajunge la 2200, cu 57 mai multe comparativ cu scrutinul prezidențial din 2020. Mai multe partide se gândesc la eventualele coaliții și alianțe între forțele politice. Despre aceste și alte subiecte ce se regăsesc pe agenda electorală, o convorbire cu jurnalistul şi analistul politic Igor Volniţchi.

Igor Volnițchi: O nouă împărțire a sferelor de influență în Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:36 0:00
Link direct

Europa Liberă: Anumite instituții mass-media încearcă să acrediteze ideea că dizolvarea legislativului și alegerile parlamentare din 11 iulie ar însemna o luptă a președintei Maia Sandu cu Igor Dodon și, în fond, ar fi chiar o luptă a Occidentului cu Federația Rusă. De ce să fie acreditată această idee?

Igor Volnițchi: „Trebuie să înțelegem subtexul anumitor întrebări. Într-adevăr, în ultima perioadă, în ultimele luni, mai bine zis perioada care s-a scurs după alegerile prezidențiale, s-a creat impresia că ar exista o luptă între Igor Dodon și Maia Sandu, personal, ei doi polarizând lumea politică din R.Moldova și, într-un fel, împingându-i spre tușă pe ceilalți actori politici. Bine, o asemenea divizare, dacă e să admitem că ea există, a societății, a clasei politice, avantajează, după formula clasică, ambii actori politici implicați în această luptă. Or, de regulă, are loc o capitalizare politică, o capitalizare de imagine și, într-un fel, se radicalizează opțiunea electorală. Restul societății, restul alegătorilor grupându-se preponderent în jurul celor două tabere mari politice.

Și când spun că trebuie să vedem subtextul în toate aceste încercări de poziționare, de reflectare a evenimentelor din R.Moldova, trebuie să înțelegem că nu toată presa în R.Moldova are libertatea de a-și decide singură politica editorială. Există instituții media care își pot permite acest lux, pentru că în R.Moldova, într-adevăr, a devenit un lux să-ți decizi singur politica editorială, dar sunt și instituții media care, nu știu din care motive, preferă să promoveze mesaje care sunt într-un fel sau altul favorabile unei sau altei tabere politice. De aceea lucrurile trebuie privite inclusiv prin prisma subiectivismului, însă în linii mari, de facto, avem o situație când asistăm la o nouă polarizare, la o nouă urcare pe baricade, o reîmpărțire a sferelor de influență în politica din R.Moldova.”

Europa Liberă: Ar avea cineva interesul să împiedice aceste alegeri parlamentare anticipate din 11 iulie?

Igor Volnițchi: „Înainte de decizia CC exista acest interes și el era evident. Cei care formaseră o majoritate parlamentară nici nu ascundeau că nu-și doresc alegeri anticipate sau mai bine zis își doreau să aibă loc, dar nu imediat, nu în vara anului curent. Acum, când avem o situație de facto, este foarte riscant pentru oricare actor politic să conteste decizia Curții. Bine, ea nu poate fi contestată pe căi legale, dar din punct de vedere politic ea poate fi contestată. Or, anume că s-a creat o așteptare în societate. Tot mai mulți oameni, cred că nu voi greși când voi spune că majoritatea, se orientează către alegerile parlamentare anticipate așteptând o decizie miraculoasă, o dezlegare a nodului gordian care s-a format în politica din R.Moldova. Și dacă este acest curent de opinie predominant în societatea din R. Moldova, zic că pentru oricare actor politic este foarte riscant acuma să se opună, cel puțin la nivel declarativ, organizării alegerilor parlamentare anticipate.”

Europa Liberă: Președintele CEC, Dorin Cimil, după întâlnirea cu premierul interimar, a spus că se caută bani pentru scrutinul parlamentar anticipat și că aceste resurse trebuie să le identifice guvernul. Guvernul a venit cu o reacție și în acel comunicat de presă nu se zice nici da, nici ba. Ce trebuie să se înțeleagă și de ce a devenit atât de discutabilă asigurarea acestui scrutin cu peste 100 de milioane de lei pentru buna organizare?

Ar fi mai bine  ca mai întâi se se rezolve toate problemele care țin de gestionarea crizei pandemice

Igor Volnițchi: „Da, era un argument, la un moment dat, și îl foloseau preponderent cei care constituiseră majoritatea parlamentară, ei ziceau că, uite, nu există bani pentru alegeri, că ar fi mai bine ca mai întâi se se rezolve toate problemele care țin de gestionarea crizei pandemice, apoi să se găsească soluții pentru funcționalitatea CEC, apoi să se găsească bani pentru alegeri. Însă, repet, acum, când avem o decizie a CC, acum când avem un decret al președintelui privind dizolvarea parlamentului și stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate, spațiul de manevră al guvernului, fie el chiar și în exercițiu, este foarte și foarte redus. Guvernul de aceea și se numește executiv, pentru că e obligat să execute anumite decizii, iar în cazul de față vorbim și de decizia CC, unica instanță părerile căreia nu pot fi supuse nici unei căi de atac, dar vorbim și de un decret prezidențial care deja este obligatoriu pentru executare, atâta timp nu a fost contestat și a rămas în vigoare.”

Europa Liberă: Și autoritatea electorală spune că avizul estimativ pentru alegeri a fost aprobat de comisie și transmis executivului, pentru a fi identificați și alocați banii, resursele necesare. De ce ajunge să fie subiect de dispută?

Igor Volnițchi: „Subiect de dispută mai mult politică, or, redutele cucerite atât de greu de către o tabără politică nu pot fi abandonate atât de ușor. Eu cred că deja nu mai este loc de dispute politice. Avem o situație de facto și deja actorii politici trebuie să se conformeze. Eu înțeleg argumentele guvernului, dintr-un anumit punct de vedere, într-adevăr suntem într-o situație în care, mă rog, fiecare bănuț din ceea ce reprezintă banul public în R.Moldova e sub control strict, avem această criză pandemică, cu toate consecințele ei, avem criza economică, care persistă deja de mai mult de un an și care se aprofundează tot mai mult, însă mai avem și niște alegeri parlamentare anticipate, care urmează să fie declanșate conform prevederilor legale, urmarea unor decizii luate e organele abilitate și în această situație nu rămâne altceva de făcut decât de identificat banii respectivi. Da, poate nu va fi un exercițiu ușor, dar nu mai există alternativă la situația în care am ajuns.”

Europa Liberă: Medicii trag alarma că după sărbătorile pascale ar putea să se înregistreze o creștere exponențială a cazurilor de Covid-19. Dacă situația se înrăutățește, ea poate influența alegerile parlamentare anticipate?

Igor Volnițchi: „Cu siguranță. Poate și acest argument este deja folosit în ping-pongul politic, la nivel declarativ, între cele două tabere politice menționate. Am văzut că socialiștii și personal liderul socialiștilor Igor Dodon spunea că sub presiunea unui nou val al pandemiei Maia Sandu o să fie nevoită să-și revadă propriul decret. Dar trebuie să admitem orice, că ne aflăm într-o situație fără precedent și ne confruntăm cu o situație care nu cred că s-a mai întâmplat în ultima sută de ani de la ultima pandemie. Nu ne rămâne decât să urmărim cu mare atenție ceea ce se va întâmpla în R.Moldova la capitolul noi cazuri de infectare și vedem dacă se va împlini acel pronostic sumbru care e făcut tot mai des în ultimul timp. S-ar putea, într-adevăr, să avem o explozie, nu știu dacă îi putem spune așa, nu cunoaștem proporțiile, nu suntem medici, nu suntem specialiști în domeniu ca să facem prognoze, dar, într-adevăr, am putea să asistăm la o asemenea evoluție a lucrurilor. Or, avem acuma aceste sărbători pascale, avem sărbătorile tradiționale de început de mai când oamenii sunt mai mobili decât de obicei, se mișcă mai mult, interacționează mai mult, și într-adevăr pot să influențeze starea de lucruri legat de pandemie. Dar să vedem până la urmă care va fi și proporția acestei explozii pe care unii o anticipează și să vedem dacă ea e în măsură să anticipeze bunul mers al perioadei electorale, ulterior – al campaniei electorale și al alegerilor. Eu cred că toți actorii politici vor sta cu ochii pe evoluția indicatorilor relevanți legați de pandemie și cu siguranță, în caz de necesitate, se vor lua deciziile care se vor impune.”

Europa Liberă: Între timp, CEC a anunțat numărul total de alegători înscriși în Registrul de stat al alegătorilor la începutul acestei luni: 3 200 000. Mereu această cifră! Iarăși a stârnit discuții. Ea influențează rezultatul alegerilor, nu?

Igor Volnițchi: „Este adevărat. În primul rând, atunci când vorbim despre prezența cetățenilor cu drept de vot la secțiile de votare, participarea la votare. Această cifră deține rolul cel mai important în ceea ce ține de determinarea procentajului participării la votare. Părerea mea este că, nu vreau să vin cu careva acuzații în adresa organelor componente, dar părerea mea este că demult trebuie să se facă ordine în Registrul de stat al alegătorilor și aici se impune o colaborare mult mai strânsă și cu organele administrației publice locale. Avem de la alegeri la alegeri aceleași suflete moarte, pe care le depistăm de fiecare dată în listele cu alegători avem de fiecare dată aceeași situație eronată sau deplasată, cu privire la ceea ce înseamnă realitate în R.Moldova, fie o altfel de abordare, mai strictă, mult mai clară în ceea ce ține de însuși procesul de elaborare a listelor alegătorilor. Or, de fiecare dată ne ciocnim de această problemă și ea, în final, distorsionează întregul tablou electoral al proceselor care au loc în R.Moldova.”

Europa Liberă: Dar se face o precizare că din numărul total de alegători înscriși, din 3200000, doar 2800000 de cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul întîi și doi. O bună parte din cetățenii R.Moldova se află în străinătate și, iarăși, se va vorbi foarte mult despre votul din diasporă.

Igor Volnițchi: „Da, votul din diasporă a jucat un rol esențial și în alegerile prezidențiale precedente, dar și în scrutinele precedente. În general, diaspora, ca factor electoral, s-a manifestat în creștere de la scrutin la scrutin începând cu anul 2009. Dacă e să ne amintim de acel an, 2009, de votul de aur care a permis partidelor democratice să- înlăture pe comuniști de la guvernare, după opt ani și ceva de putere absolută în R.Moldova, el a venit din diasporă. Și iată că începând cu acel scrutin din 2009, de fapt atunci am avut două scrutine, și cel din 5 aprilie, și cel din 29 iulie, alegerile anticipate, începând cu acel an, rolul diasporei a crescut continuu, iar alegerile prezidențiale s-a manifestat cel mai puternic acel rol al cetățenilor noștri aflați peste hotare și care au participat la vot. Putem anticipa și o influență foarte mare a rezultatului scrutinului parlamentar din iulie, anul curent, din punctul de vedere al participării la votare al cetățenilor din diasporă. Este, într-adevăr, acest aspect și Moldova cred că reprezintă un caz unic, dacă nu la nivel mondial, cel puțin la nivel european. În care diaspora să joace un rol chiar atât de important. Peste tot diaspora joacă un rol important, și în România votul din diasporă e important, și în alte țări, însă nu cred că e mai important și mai semnificativ decât în R.Moldova. Însă trebuie să înțelegem că atunci când vorbim de diasporă nu trebuie să admitem să se distorsioneze tabloul electoral central pe țară și atunci când facem listele electorale, trebuie să vedem ce înseamnă ponderea diasporei, însă trebuie să luăm în calcul și situația reală în fiecare localitate, din R.Moldova. Or, părerea mea, poate fi și subiectivă, este că atunci când se lucrează la elaborarea listelor electorale, nu se face lucrul pe atât de eficient pe cât ar trebui să fie făcut.”

Europa Liberă: Pentru că în R.Moldova sunt înregistrate peste 50 de formațiuni politice și pentru că acum e în vogă să se discute despre crearea blocurilor sau nevoia creării blocurilor de centru-dreapta, de centru-stânga, să vă întreb pe Dvs.: în asemenea campanii electorale, partidele satelit, jocurile astea de-a alegerile pentru unii actori politici cât rău aduc procesului electoral?

Igor Volnițchi: „Un rău foarte mare! Or, iarăși, se distorsionează însăși esența procesului electoral democratic, însă trebuie să înțelegem că R.Moldova reprezintă o democrație prea puțin funcțională, sau, hai să zicem așa, slab funcțională. Iar în astfel de democrații, manifestări de genul celor de care ați pomenit Dvs. sunt frecvente și eu cred că și în aceste alegeri vom vedea tehnologiile electorale, tehnologiile politice amintite manifestându-se la greu în R.Moldova. Din păcate, societatea noastră încă nu este pregătită să facă față, să respingă astfel de manifestări politico-electorale, dar atâta timp cât societatea are o capacitate, din acest punct de vedere, redusă, indiferent de ce parte a eșichierului politic sunt plasați, vor fi tentați să folosească astfel de tehnologii, urmărindu-și interesele personale, meschine și înguste.”

Vezi comentarii (2)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG