Principalii favoriți la o funcție care are mai mult atribuții simbolice decât puteri reale sunt un fost premier, fost ministru al externelor și actualul speaker al Parlamentului de la Helsinki, ce vine din tabăra naționaliștilor.
Totuși nici unul dintre cei 9 candidați nu sunt creditați cu șansa de a câștiga alegerile din primul tur, potrivit editorului pentru afaceri europene al Europei Libere, Rikard Jozwiak.
Puține atribuții, multă influență
Finlanda este o republică parlamentară, ceea ce înseamnă că funcția de președinte este una în mare parte ceremonială și cu atribuții reduse. Cu toate acestea, șeful statului are o serie de competențe importante pe planul politicii externe și securității.
Este comandatul suprem al armatei și reprezintă țara la reuniunile NATO. În planul politicii interne, președintele numește și demite miniștrii, unii funcționari de rang înalt și judecătorii Curții Supreme de Justiție. La solicitarea motivată a premierului, poate dizolva Parlamentul și ordona alegeri anticipate, explică postul public finlandez Yle.
Alegeri cu vot anticipat
Poate candida la Președinție orice persoană născută în Finlanda și care deține cetățenia finlandeză. Pentru a câștiga alegerile, un candidat trebuie să obțină peste 50% din voturi. În cazul în care acest lucru nu se întâmplă la 28 ianuarie, atunci va fi organizat turul doi între primii doi candidați, la 11 februarie.
Candidații la Președinție pot fi înaintați de partidele politice sau de asociații formate din cel puțin 20.000 de cetățeni cu drept de vot. Finlandezii au putut vota anticipat în perioada 17 – 23 ianuarie, în special peste hotare, cei din țară urmând să-și exprime opțiunea la 28 ianuarie, între orele 9:00 și 20:00.
Cine sunt principalii candidați
Cei mai bine cotați candidați în aceste alegeri sunt:
Alexander Stubb, în vârstă de 55 de ani și candidat din partea partidului Coaliția Națională, a deținut anterior funcțiile de premier și ministru al afacerilor externe, precum și de membru al Parlamentului European. În 2007 a părăsit politica finlandeză, lucrând în instituțiile europene. Din acest motiv, Stubb este și văzut ca favoritul Bruxelles-ului în aceste alegeri. Ultimele sondaje îl creditează ca fiind favoritul alegerilor, în general, având sprijinul a 27% din electorat.
Pekka Haavisto, în vârstă de 65 de ani este membru al Ligii Verzi și fost diplomat al Națiunilor Unite. A mai candidat la Președinție între 2012 și 2018, dar de fiecare dată a pierdut în fața actualului președinte Sauli Niinistö.
În UE a deținut funcția de reprezentat al blocului comunitar la negocierile de pace din Sudan de la Darfur. A avut un rol similar, mai recent, legat de conflictul din regiunea Tigray a Etiopiei. În 1995 a devenit primul membru al unui partid ecologist numit ministru al Mediului într-o țară din Europa.
A fost ministru al externelor între 2019 și 2023 în guvernul condus de Sanna Marin, care a și decis aderarea țării la NATO. Dacă va fi ales, Haavisto va deveni primul președinte homosexual al Finlandei.
Actualele sondaje îl plasează pe locul doi, fiind susținut de 23% din alegători.
Jussi Halla-aho, în vârstă de 52 de ani, este fost lider al Partidului Finlandezilor și în prezent deține funcția de speaker al Parlamentului de la Helsinki. Este un critic cunoscut al UE și politicilor de imigrație. A fost condamnat de Curtea Supremă pentru remarci rasiste, în anul 2012. În sondaje e clasat pe locul trei, reușind să crească de la 10% în decembrie, la 18% în prezent, fiind popular în special în rândurile tinerilor, notează Reuters.
„Diplomații finlandezi cu care am vorbit îl numesc „ascuțit din punct de vedere intelectual” și „periculos de inteligent”. Spre deosebire de alții din extrema dreaptă a spectrului politic, el este, de asemenea, în favoarea NATO, critic la adresa Rusiei și a primit recent ovații în picioare în Rada Supremă ucraineană, după ce și-a ținut întregul discurs într-o ucraineană aproape perfectă – subliniind doctoratul în lingvistica slavă”, scrie Rikard Jozwiak.
Olli Rehn, în vârstă de 61 de ani, este membru al unor instituții bancare, printre care și Banca Centrală Europeană. Este membru al Partidului Centrist și fost comisar al UE pentru economie. În sondaje este susținut de circa 12% din alegători.
Printre ceilalți candidați se numără comisarul european social-democrat Jutta Urpilainen, liderul Partidului Creștin-Democrat Sari Essayah, liderul Alianței de Stânga Li Andersson, universitarul Mika Aaltola și omul de afaceri Harry Harkimo.
„Potrivit sondajelor, în turul al doilea se vor duela cel mai probabil candidatul partidului Coaliția Națională de centru-dreapta, Alexander Stubb și Pekka Haavisto, care candidează ca independent, dar a fost mult timp asociat cu Verzii. Ambii sunt de așteptat să obțină între 20 și 25% din voturi în primul tur. Într-un eventual tur decisiv, Stubb probabil l-ar depăși pe Haavisto chiar dacă scorul va fi unul strâns”, notează Jozwiak.
