R. Moldova a intrat în atenția presei internaționale în legătură cu summitul pentru climă ONU din Emiratele Arabe Unite de două ori: odată când s-a alăturat altor 21 de țări ca să propună triplarea energiei nucleare a lumii până în 2050, iar a doua oară când s-a oferit să fie președinta summitului COP29 de la anul - fără ca însă să-l găzduiască.
Pe la summitul din Dubai erau așteptați să treacă în două săptămâni nu mai puțin de 70.000 de delegați.
Moldova s-a văzut nevoită să se ofere ca președintă COP după ce țările din regiunea est-europeană, cărora la vine rândul să organizeze acest summit, potrivit calendarului ONU, nu s-au putut înțelege asupra candidatei.
După o zi-două de suspans, în care s-a vorbit și despre implicarea Serbiei, Azerbaidjanul, țară din aceeași regiune, după ONU, dar mult mai bogată ca Moldova sau Serbia, căci are petrol și gaze, a făcut un pas înainte, oferindu-se să găzduiască reuniunea de la anul.
Surse diplomatice au declarat pentru agenția Reuters că oferta azeră pare să obțină sprijin crescând din partea altor națiuni la summitul COP28 din Dubai, asta după ce autoritățile de la Baku au ajuns la un compromis cu Armenia vecină și rivală, pe această temă.
Normal, în acest stadiul al summitului, se știe deja cine va găzdui următoarea reuniune iar viitoarea gazdă începe deja planificările.
Azerbaidjanul a confirmat joi seara că a încheiat un acord cu Armenia care îi va permite să înainteze oferta de a găzdui COP29 fără a riscul unui veto armean.
„Am primit un sprijin deosebit din partea majorității țărilor [din grupul est-european]. Rusia a sprijinit și ea oferta noastră", a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Ministerului azer de Externe, Aykhan Hajizada.
Un reprezentant al delegației Rusiei la COP28 a refuzat să comenteze, la fel și Ministerul Energiei de la Moscova.
Candidaturi vagi
Surse diplomatice de la COP28 au declarat pentru Reuters că se așteaptă ca alte țări din Europa de Est să susțină oferta azeră.
Până să apară candidatura Azerbadjanului pentru a găzdui următorul summit, R. Moldova și Serbia, mai vag, își exprimaseră disponibilitatea de a prelua eventual președinția COP29.
Joi, înainte să se știe de oferta Azerbaidjanului, un purtător de cuvânt al Ministerului Mediului de la Chișinău a confirmat pentru Europa Liberă informația Reuters că Moldova se oferise să ajute, poate ca președintă, la organizarea viitorului summitului COP29.
Scrisoarea trimisă de Ministerul Mediului țărilor est-europene implicate în procesul de deliberări, era menită mai degrabă să faciliteze procesul „găsirii unei gazde”, preciza purtătorul de cuvânt Vladimir Madan.
Avantaj Baku
Candidatura Azerbaidjanului, mare producător de petrol și gaze și membru în OPEC+, este atractivă pentru că țara are potențialul financiar și administrativ de a organiza o astfel de reuniune masivă, remarcă Reuters.
Anul acesta, summitul de la Dubai a bătut toate recordurile, devenind cea mai mare conferință climatică organizată vreodată, cu aproximativ 97.000 de politicieni, diplomați, jurnaliști și militanți înscriși la întâlnire. Președinției îi revine sarcina de a organiza toate grupurile de lucru, de a le coordona și produce, la sfârșit, un document, notează The Guardian.
Criticii atrag atenția că ar fi al doilea an la rând când summitul ONU privind combaterea crizei climaterice ar fi organizat într-un mare producător de combustibili fosili, după EAU.
Emiratele Arabe Unite s-au confruntat deja cu critici pentru numirea lui Sultan al-Jaber, șeful companiei petroliere de stat ADNOC, ca președinte al summitului COP28 din acest an.
„Înțeleg aceste preocupări”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului azer de Externe, Aykhan Hajizada. „În ciuda faptului că Azerbaidjanul este bogat în petrol și gaze, obiectivele strategice ale Azerbaidjanului sunt diversificarea energiei, a resurselor, în special dezvoltarea energiei eoliene și solare”, a spus el.
Reducem sau renunțăm la combustibilii fosili?
În ultima săptămâna de dezbateri, delegațiile la COP28 ar urma să ajungă la un compromis pe o temă cu implicații globale: reducem sau renunțăm treptat la combustibilii fosili pentru a atinge principalul țel al acordului de la Paris, din 2015, privind menținerea încălzirii globale la nu mai mult de 1,5 °C față de nivelul preindustrial?
În acest moment, nivelul preindustrial este deja depășit cu 1,2 °C . Declarația finală la care s-ar putea ajunge ar putea fi una „istorică”, a spus ministrul canadian al mediului, Steven Guilbeault, după ce Canada a fost însărcinată de președintele Cop28, Sultan al- Jaber, să negocieze textul.
„Ar fi pentru prima dată în aproape 30 de ani de negocieri internaționale când ne putem pune de acord asupra limbajului referitor la combustibilii fosili”, a spus canadianul.
Partea centrală a declarației constă într-o evaluare a progreselor sau lipsei de progrese făcute în lumea întreagă pentru a se atinge ținta de a menține încălzirea climatică „cu mult sub 2°C”.
Iar aici, cele mai controversate paragrafe se referă la potențiala reducere sau eliminare treptată a combustibililor fosili. Peste 100 de țări susțin eliminarea treptată, dar se confruntă cu o opoziție puternică din partea unor țări precum Arabia Saudită, China și India.
Negociatorii au spus corespondenților cotidianului britanic The Guardian că, pe măsură ce textul trece de la nivelul tehnic, supravegheat de funcționari publici, la negocieri politice care implică în principal miniștri, există încă puțină claritatea cu privire la un compromis.
În bătălia dintre reducerea și eliminarea treptată a combustibililor fosili, Secretarul General ONU, António Guterres, s-a poziționat fără echivoc: „Știința este clară: limita de 1,5 °C este posibilă numai dacă în cele din urmă încetăm să ardem combustibilii fosili. Nu reduceri (...). Eliminarea treptată, într-un interval de timp clar.”
Moldova, reprezentată la COP28 de ministrul Energiei, Victor Parlicov și ministra Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, a semnat deja la summit mai multe înțelegeri internaționale, inclusiv pentru mărirea proporției energiei regenerabile, pentru eficiența energetică, dar și pentru mărirea producției de energie nucleară de trei ori până în 2050.
