Mii de migranți se aflau vineri fără adăpost pentru a treia zi la rând pe insula grecească Lesbos, odihnindu-se pe stradă sau în câmp, după ce un incendiu devastator a distrus o tabără de refugiați, declanșând totodată noi dispute la nivel european despre solidaritate, sau mai bine-zis, despre absența ei.
Germania a anunțat vineri că împreună cu alte 9 țări din UE va „prelua” minori neînsoțiți din tabăra de refugiați de pe insula elenă Lesbos, Moria. Potrivit DPA, este vorba de 400 de copii, iar majoritatea vor fi mutați în Germania și Franța. Migranții înșiși, ca și organizațiile umanitare și autoritățile elene, spun însă că este nevoie de o intervenție externă mult mai amplă, și de o politică europeană coerentă și umană.
Autoritățile elene spun că taberei cu 12.000 de locuitori i-au dat foc migranții, în semn de protest față de măsurile de protecție impuse din cauza pandemiei de COVID-19 după ce în tabără fusese înregistrate 35 de cazuri de infectare.
Ea nu se află prima oară în atenția opiniei publice internaționale. Condițiile precare de acolo erau cunoscute. În ciuda unei scăderi a numărului de refugiați din ultima jumătate de an, în momentul incendiului ea tot adăpostea de patru ori mai mulți oameni decât pentru câți a fost concepută – iar unii au speculat că a fost ținută deliberat în mizerie, ca să descurajeze alți străini care vor să intre, prin Grecia, în UE.
Incendiul din Moria a fost declanșat de politicile europene
Activiștii dau însă vina nu doar pe guvernul grec, ci pe toată UE. „Incendiul din Moria a fost declanșat de politicile europene”, a declarat pentru site-ul Politico Apostolos Veizis, directorul unui unități de sprijin din Grecia a organizației internaționale Medici fără frontiere. El a mai spus că Uniunea Europeană este autoarea politicii de descurajare prin mizerie a noilor sosiri de migranți, iar autoritățile elene, urmând acea politică, au abuzat în plus de criza de COVID-19 ca să adauge un element de descurajare.
Vineri, la trei zile după incendiu, guvernul elen a spus că trimite pe insulă mii de corturi noi, iar un feribot ancorat în portul Mytilene, din Lesbos, a fost pregătit să asigure asistență umanitară.
Reuters relatează însă că ajutorul anunțat de la Atena se lovește de rezistența localnicilor din Lesbos, care se tem că noile corturi temporare se vor transforma într-o nouă tabără permanentă.
La începutul crizei migranților, prin 2015-2016, localnicii din insulele grecești aflate în „prima linie” a valului de migrație s-au arătat în general primitori, dar de atunci situația s-a schimbat, inclusiv după ce la putere a venit un guvern conservator.
Acum, până și acei greci care arată compasiune față de migranți sunt de acord că taberele trebuie desființate, fiindcă sunt mizere și potențial periculoase, și se plâng tot mai vehement că UE nu ajută la rezolvarea situației.
„(Incendiul) este o ocazie tragică pentru migranți să plece... Moria este o monstruozitate”, a spus Dimitris Koursoubas, un oficial elen responsabil cu migrația în insulele din nordul Mării Egee. „Vrem plecarea tuturor migranților, din motive naționale. Moria s-a terminat”, a mai spus oficialul.
Moria nu trebuie reconstruită
Un mesaj similar au formulat miercuri, la un protest tăcut în fața Parlamentului European din Bruxelles, zeci de activiști purtând pancarte pe care se putea citi, printre altele: „Moria nu trebuie reconstruită”. „Moria trebuie să ne reamintească de nevoia de schimbare în Europa”, a spus, la rândul lui, vicepreședintele Comisiei Europene Margaritis Schinas, care a vizitat insula Lesbos după incendiu.
Întrebarea este, cum notează la unison agențiile de presă, dacă noua criză elenă va fi un motiv suficient pentru un efort reușit de armonizare a politicilor europene.
Pentru cei care doresc așa ceva, un motiv de speranță este că în prezent președinția rotativă a UE este deținută de Germania, țară care și-a asumat de departe cea mai mare povară în chestiunea migrației, până acum.
Vorbind despre Moria la Berlin, cancelara Angela Merkel a spus că primirea de copii de la Moria este doar un prim pas, și vor urma și alții. Uniunea Europeană trebuie să „împartă mai bine răspunderea” pentru politicile migrației, a adăugat Merkel, într-un posibil semnal că lucrurile ar putea în sfârșit să se schimbe.
