Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că „peste 40 de rachete de diferite tipuri” au vizat orașele Kiev, Dnipro și Krivîi Rih din centrul Ucrainei, dar și localitățile Kramatorsk și Sloviansk din estul țării.

„Toate serviciile sunt implicate pentru a salva cât mai multe persoane”, a spus Zelenski pe X, fostul Twitter.

Aflat într-o vizită surpriză la Varșovia, Zelenski a declarat că „întreaga lume trebuie să își folosească toată determinarea pentru a pune în sfârșit capăt loviturilor rusești”.

„Uciderea este ceea ce aduce (președintele rus - n.r.) Putin. Noi putem aduce, numai împreună, pacea și securitatea reală”, a adăugat el.

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a spus că ar fi vorba de 11 victime. El a spus pentru Reuters că atacul din 8 iulie asupra capitalei ucrainene este „unul din cele mai grave” din cele 28 de luni de război.

Exploziile au fost înregistrate la Kiev începând cu ora locală 10:30, moment în care autoritățile militare au cerut populației să se adăpostească. O alertă aeriană a fost emisă la nivel național, ca răspuns la mișcările aviației rusești.

Administrația militară a Kievului a declarat că spitalul de copii Ohmatdit a fost avariat. Imagini video publicate de RFE/RL au arătat la fața locului cozi de oameni care ajutau la îndepărtarea resturilor, în timp ce fumul ieșea din clădire.

Căderi de resturi de rachete au fost raportate în mai mult de jumătate din zonele din jurul capitalei ucrainene. Potrivit ultimelor informații, numărul deceselor cunoscute până în prezent în întreaga țară este de cel puțin 10, în urma atacurilor din 8 iulie.

Comandantul forțelor aeriene, generalul Mikola Oleșciuk, a declarat prin intermediul Telegram că rachetele au vizat regiunile nord-vestice și centralele Jitomir și Cerkasî.

În nord-estul Ucrainei, primarul orașului Harkov, Ihor Terehov, a declarat că două femei au fost spitalizate cu răni după ce bombardamentele rusești au lovit trei clădiri rezidențiale.

Guvernatorul din Harkov a declarat ulterior, la 8 iulie, că explozia unei mine în regiunea lui a ucis cinci persoane.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Alianța de stânga Noul Front Popular (NFP) a câștigat alegerile, în vreme ce partidul de extremă dreapta, Reuniunea Națională (RN), câștigătorul primului tur, a ajuns pe locul al treilea.

„Trăiască diversitatea, trăiască Republica, trăiască Franța”, a scris pe Instagram atacantul Marcus Thuram, citat de dpa.

El i-a felicitat pe toți cei care au „răspuns la amenințarea care plana deasupra minunatei noastre țări” și a adăugat că „lupta continuă”.

• Te-ar putea interesa și: Foști și actuali sportivi francezi îndeamnă la vot împotriva extremei drepte

Thuram este unul din jucătorii „naționalei” franceze care au comentat direct evoluțiile electorale, chemând la mobilizare împotriva ascensiunii dreptei naționaliste, care a câștigat alegerile europene de luna trecută.

Atunci, RN a obținut peste 31% din voturi, în vreme ce partidul centrist al președintelui Emmanuel Macron a primit mai puțin de 15%, ceea ce l-a determinat pe șeful statului să convoace alegeri naționale anticipate.

După turul al doilea, fundașul naționalei franceze Aurélien Tchouameni a scris pe X: „Victoria poporului”, iar mijlocașul dreapta Jules Koundé și-a felicitat și el compatrioții, exprimându-și ușurarea că țara nu va fi guvernată de extrema dreaptă.

Dezbaterea politică a însoțit echipa franceză pe tot parcursul turneului final Euro 2024 din Germania, scrie dpa, amintind că însuși căpitanul echipei franceze, Kylian Mbappé, s-a exprimat fără echivoc în favoarea forțelor democratice, chemând tinerii, mai ales, să iasă la vot și să pedepsească extrema dreaptă.

„Și eu am crezut cândva că votul meu nu contează, dar vă jur, contează”, a spus el la o conferință de presă în Germania.

Comentariile fotbaliștilor i-au înfuriat pe extremiștii de dreapta, în frunte cu liderul RN Jordan Bardella, care le-a cerut să tacă, fiindcă nu se pricep la politică.

Franța va juca marți semifinala Euro 2024 cu Spania, la Munchen. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Liderul socialist a spus că a renunțat la „interese înguste de partid” și nu dorește ca R. Moldova să aibă „un președinte afiliat politic”, ci unul „din popor”. Din punctul lui de vedere, Stoianoglo va fi susținut „de foarte mulți lideri de opinie”.

Ex-președintele i-a invitat pe liderii opoziției - menționându-i pe Vladimir Voronin, Ion Chicu, Irina Vlah, Vlad Filat, Andrei Năstase și Ion Ceban - la negocieri în susținerea lui Stoianoglo, pe 10 iulie, la „biblioteca lui Mark Tkaciuk”.

La rândul său, Stoianoglo a declarat că „nu este politician”, însă a criticat actuala guvernare pentru modul în care promovează integrarea europeană și pentru ceea ce el a numit „militarizarea” Republicii Moldova, o țară „neutră” potrivit Constituției.

Candidatul comun al socialiștilor

Anterior, Dodon a declarat că socialiștii vor să înainteze un candidat comun din partea opoziției, capabil să facă concurență Maiei Sandu. Însă, rând pe rând, alți lideri ai opoziției au decis să meargă separat la scrutinul din toamnă.

În luna mai, el a participat la o întâlnire cu mai mulți lideri ai opoziției, care ar fi discutat o strategie comună pentru alegerile din toamnă și ar fi încercat să identifice un candidat comun. Întâlnirea a fost organizată de fosta jurnalistă Natalia Morari, aflată într-o relație cu Veaceslav Platon, un om de afaceri fugar, căutat de justiția din Moldova pentru presupuse crime financiare.

• Te-ar putea interesa și: Articolul în baza căruia a fost evaluat Alexandr Stoianoglo, neconstituțional

Chiar dacă mai mulți lideri ai opoziției au declarat ulterior Europei Libere că ar fi participat la întâlnire doar pentru schimb de opinii și nu pentru a găsi un candidat comun, Dodon a continuat să spună că socialiștii discută cu liderii opoziției pentru a face front comun la prezidențialele din toamnă.

La mijlocul lunii iunie, Dodon a spus că oricine se opune Maiei Sandu îi este potențial aliat, inclusiv Ilan Șor. Însă, el a mai declarat Europei Libere că „nu are de gând să aibă niciun fel de discuții” cu Șor privind înaintarea unui candidat comun la prezidențiale, dar că „opoziția va avea o strategie comună”, în cazul în care Maia Sandu va învinge la prezidențiale, și anume - partidele din opoziție să se abțină de la atacuri reciproce în primul tur de scrutin.

• Te-ar putea interesa și: Dodon spune că nu se întâlnește cu Șor în Rusia, dar nu exclude o colaborare cu el contra Maiei Sandu

Dacă un nou șef al statului nu va fi ales din primul tur, atunci „toți trebuie să se unească în jurul acelui candidat al opoziției care va intra în turul doi al alegerilor prezidențiale”, a declarat Dodon Irinei Romaliyska, de la televiziunea de limbă rusă a RFE/RL.

Printre politicienii care au anunțat deja că vor candida la scrutinul din 20 octombrie sau că ar intenționa să se înscrie în competiție se află actuala șefă a statului, Maia Sandu; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr (DA), Andrei Năstase; liderul PLDM, Vlad Filat; ex-premierul Ion Chicu. Primarul Chișinăului, Ion Ceban, nu va participa în acest scrutin.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Executivul a aprobat în ședința de luni, 8 iulie, un acord de împrumut pentru proiectul „Conectivitate rurală în Moldova” în valoare de 92,4 milioane euro de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), precum și acordul de finanțare în valoare de 5,6 milioane de euro de la Asociația Internațională pentru Dezvoltare (AID), pe un termen de 5 ani.

Proiectul presupune renovarea și modernizarea unor drumuri regionale „prioritare” cu o lungime totală de peste 110 km.

Totodată, punctele de frontieră Giurgiulești, Leușeni și Ungheni urmează să beneficieze de investiții pentru îmbunătățirea căilor de acces și a infrastructurii vamale.

• Te-ar putea interesa și: FMI a oferit Chișinăului acces imediat la un împrumut de peste 175 de milioane de dolari

Acordul prevede o cofinanțare din partea Guvernului în valoare de 64 milioane de dolari - o treime din valoarea totală a proiectului.

Acordurile de împrumut urmează să fie ratificate de Parlamentul Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Serviciul de Urgențe Civile din Gaza citat de Reuters a spus că zeci de oameni au fost uciși în Gaza și mulți alții răniți, dar echipele de salvare nu pot ajunge la ei din cauza ofensivelor aflate în desfășurare luni în mai multe cartiere.

Armata israeliană a spus într-o declarație că desfășoară o operațiune împotriva infrastructurii militanților din Fâșia Gaza și a „scos din luptă” peste 30 de luptători care constituiau o amenințare la adresa trupelor israeliene.

Tot luni dimineață, armata israeliană a anunțat că a lansat în cursul nopții mai multe atacuri aeriene și de artilerie asupra a ceea ce descrie ca fiind pozițiile milițiilor Hezbollah din Liban.

Loviturile au avut loc după ce gruparea militantă sprijinită de Iran a informat la 7 iulie că a lansat un atac cu drone asupra pozițiilor israeliene de pe Înălțimile Golan, un teritoriu sirian ocupat.

Între timp, pe frontul diplomatic, s-a anunțat că Ronen Bar, șeful serviciului intern de informații israelian Shin Bet, a mers în Egipt ca să continue discuțiile despre un posibil armistițiu în Gaza.

• Te-ar putea interesa și: Cresc șansele unui armistițiu în Gaza, după ce Israel a anunțat că va relua negocierile

Discuțiile mediate de SUA, Qatar și Egipt ar urma să fie reluate săptămâna aceasta la Cairo, după o pauză de mai multe săptămâni.

Cea mai recentă propunere este un plan în trei etape propus de americani. Prima fază ar consta într-un armistițiu temporar și eliberarea celor mai vulnerabili ostatici (femei, bătrâni, bolnavi) în schimbul unor deținuți palestinieni din închisorile israeliene.

Pe 7 iulie, mii de oameni au demonstrat pe străzile celor mai mari orașe din Israel, Tel Aviv și Ierusalim, ca să ceară guvernului să folosească actualele propuneri de pace pentru a-i aduce acasă pe ostaticii aflați încă în Gaza.

Demonstranții, printre care se aflau rudele ostaticilor, l-au somat pe premierul israelian conservator Benjamin Netanyahu să nu mai tergiverseze discuțiile, iar unii i-au cerut demisia. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Orban și Xi s-au întâlnit la Casa de Oaspeți Diaoyutai de la Beijing, potrivit presei de stat chineze monitorizată de Reuters.

China, care are legături apropiate cu Rusia, promovează un plan de pace în șase puncte elaborat în mai cu Brazilia, iar Orban a pornit o așa-numită „misiune de pace” după ce Ungaria a preluat la 1 iulie președinția rotativă a UE.

„Misiune de pace 3.0”, a scris Orban pe contul său de pe X, când a aterizat la Beijing.

Vizita liderul maghiar are loc după ce s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev și a mers la Kremlin, într-o călătorie condamnată de mai mulți lideri din UE, care au atras atenția că Orban nu vorbește în numele organizației cu 27 de membri.

Luni, Orban a mai scris pe X că „China este o putere-cheie în crearea condițiilor de pace în războiul Rusia-Ucraina”, adăugând că acesta este motivul pentru care se întâlnește cu Xi la numai două luni după ce liderul chinez vizitase Budapesta.

Orban este un critic al ajutorării militare a Ucrainei de către Occident, fiind și liderul din UE cu relațiile cele mai bune cu Moscova și Beijingul.

Călătoria sa în China vine cu puține zile înaintea unui summit NATO la care aliații occidentali vor discuta cum să ajute în continuare Ucraina. Totodată, Orban a mers la Beijing după ce săptămâna trecută Comisia Europeană a confirmat că va impune tarife de până la 37,6% pe importurile de mașini electrice din China. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Rezultatele exit poll-urilor, publicate de televiziunile din Franța arată că Noul Front Popular e pe primul loc, cu 175 - 205 deputați. Reuniunea Națională (RN), care era creditată cu cele mai mari șanse de câștig, este pe locul trei, cu 120-150 de mandate, după coaliția prezidențială „Împreună pentru Republică” a lui Emmanuel Macron, care ar avea de a 150 până la 180 de locuri în Camera Deputaților.

Prezența la vot a fost de 67,1%, o prezență record - la precedentele alegeri, din 2022, a fost de 46,23%.

Primul tur s-a încheiat pe 1 iulie cu aproximativ 33% din voturi pentru „Reuniunea Națională” a lui Le Pen și Bardella, în timp ce Noul Front Popular obținuse în primul tur 28%, iar coaliția partidelor care îl susțin pe Macron - puțin peste 20% din voturi.

În săptămâna dintre cele două runde, s-au retras peste 200 de candidați centriști și de stânga din cursă pentru a spori șansele candidaților care sunt împotriva partidului de extrema dreaptă a lui Marine Le Pen.

Nu este prima dată când partidele acționează împreună pentru a împiedica „Uniunea Națională”, formațiune eurosceptică și anti-imigranți, să preia puterea.

În ultimii ani Le Pen a făcut eforturi să se debaraseze de imaginea de partid rasist și antisemit pe care o avea formațiunea sa, o tactică care pare să fi funcționat până la un punct, pe fundalul nemulțumirii alegătorilor față de Macron și partidul său liberal, față de costul ridicat al vieții și îngrijorările tot mai mari legate de imigrație.

• ^{Citește și: Alegeri franceze: Cum ar putea influența ajutorul pentru Ucraina?}

Dar pariul președintelui francez, care a convocat anticipatele subit, imediat după europarlamentarele de la începutul lunii iunie la care Le Pen a crescut vertiginos, pare să fi dat roade. Macron a mizat pe faptul că francezii vor fi confruntați cu posibilitatea să fie conduși de un partid de extremă și să vor răzgândi, el folosind o mutare utilizată recent cu succes și de premierul socialist spaniol Pedro Sanchez.

Pe 7 iulie, în cel de-al doilea tur al alegerilor parlamentare franceze, au fost aleși 501 de deputați pentru cele 577 de locuri în Adunarea Națională, camera mică, dar și cea mai importantă a parlamentului francez. Celelalte 76 de mandate au fost câștigate din primul tur de scrutin. Totuși, pentru o majoritate parlamentară, un partid trebuie să aibă 289 de locuri.

(Articol preluat și adaptat de pe Europa Liberă România)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

De ieri, 6 iulie, elevii au început să depună dosarele pentru admiterea în liceele din Capitală. Pe platforma escoala.chisinau.md a Direcției Generală Educație Tineret și Sport s-au înregistrat deja 2 708 cereri pentru liceele publice. Pe platformă, însă, nu se desfășoară procesul de admitere în liceele private.

• Te-ar putea interesa și: Începând de sâmbătă, elevii pot depune dosarele pentru admiterea la liceu

5.246 de elevi urmează să fie încadrați anul acesta în 97 de instituții de învățământ secundar din municipiu. 82 dintre ele sunt publice și 15 private.

Câte doi elevi pe un singur loc

Concurență mare se atestă la Instituția Publică Liceul Teoretic „Mircea Eliade” unde, pentru 72 de locuri preconizate, au fost depuse 126 de cereri. Liceul planifică să deschidă o clasă cu profil umanist și alta real cu câte 36 de elevi.

Instituția are 56 de cadre didactice, majoritatea dintre ele cu gradul superior și gradul I, potrivit platformei escoala.chisinau.md. Pe lista celor care au depus cererea și așteaptă un răspuns se numără elevi care au media, de exemplu, de 9.92 sau 9.75.

Pentru un loc în clasa a X-a în Liceul Teoretic „Spiru Haret” concurează doi elevi. Au fost înregistrate 172 de cereri pentru 81 de locuri. Liceul planifică să deschidă trei clase a câte 27 de elevi: două cu profil real și una cu profil umanist. Instituția are 66 cadre didactice. Ca și la „Mircea Eliade”, și-a arătat interesul elevi cu media, de exemplu, de 9.97, de 9.93, de 9.89.

• Te-ar putea interesa și: „Nu facem terci din biologie, fizică și chimie și numim asta «Știință»”. Profesorii, împotriva comasării disciplinelor

Există interes și față de Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” care este unul dintre liceele publice care au pus la dispoziție cele mai multe locuri pentru clasele liceale: 120. Liceul planifică să deschidă 4 clase cu câte 30 de elevi: 2 cu profil umanist, unul cu profil real și al doilea - „real-bilingv”.

Instituția are 135 de cadre didactice, cei mai mulți cu grad didactic II. Și la acest liceu și-au manifestat interesul elevi care au media de peste 9.9. Au fost depuse 105 cereri.

Interes scăzut față de liceele din suburbii

Totuși, liceele din suburbiile Capitalei nu au înregistrat multe cereri. De exemplu, la Liceul Teoretic „Gheorghe Ghimpu” din Colonița au fost alocate 39 de locuri, însă nu există deocamdată nicio cerere. Instituția are 38 de grade didactice, niciunul nu are gradul didactic superior sau gradul I.

La Liceul Teoretic „Toader Bubuiog” din Bubuieci au fost preconizate 40 de locuri pentru două clase: una cu profil real și alta cu profil umanist. A fost înregistrată o singură cerere a unui elev cu media de 8.42.

În liceul menționat lucrează 60 de grade didactice, majoritatea cu gradul didactic II – 35 de profesori.

• Te-ar putea interesa și: Peste 3000 de elevi vor susține repetat examenele de clasa a IX-a. Mai mult de jumătate au picat la matematică

La Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” din Ciorescu au fost alocate 36 de locuri pentru câte o clasă cu profil umanist și real. Au fost depuse în aceste două zile 20 de cereri, însă 12 dintre ele deja au fost retrase.

Și aici, ca la Bubuieci, din cele 67 cadre didactice cei mai mulți au gradul didactic II.

Liceul Teoretic „Grătiești” planifică să deschidă două clase cu câte 20 de elevi: una cu profil real, și alta cu profil umanist. Au fost depuse 14 cereri.

Licee cu „-1” și „0” locuri preconizate

Există licee în Chișinău care, pe platforma escoala.chisinau.md au menționat public că nu au preconizat niciun loc pentru clasa a X-a sau chiar „-1” locuri, însă care au un număr foarte mare de cereri.

De exemplu, în sectorul Râșcani, există interes față de Liceul Teoretic „Ion Creangă” unde se menționează „-1” locuri preconizate, însă au fost depuse până astăzi 117 cereri. În această instituție lucrează 107 cadre didactice, cei mai mulți având gradul superior și I, iar 33 de profesori au al II-lea grad didactic.

Tot la Râșcani, la Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu” nu a fost preconizat niciun loc, conform platformei autorităților, însă există deja 33 de cereri depuse.

• Vezi și reportajul: Singura elevă din Ungheni cu 10 la BAC va studia peste hotare, dar spune că va reveni acasă: „Vreau să lupt pentru viitorul acestei țări”

La Buiucani, Liceul Teoretic „Principesa Natalia Dadiani” au alocat 2 locuri pentru care s-au înscris 15 elevi.

Elevii pot depune cereri la trei instituții de învățământ concomitent până pe data 15 iulie. Între 17 și 19 iulie se va desfășura concursul dosarelor, care presupune calcularea mediilor de concurs și stabilirea listei finale a elevilor admiși. Rezultatele vor fi anunțate pe 20 iulie.

Etapa a doua de depunere a actelor pentru locurile rămase vacante va începe pe 1 august și se va încheia pe 4 august.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Mitropolia a anunțat că discuțiile dintre cei doi s-au concentrat pe „subiecte de actualitate internațională”, „pacea și stabilitatea globală”, dar și „proiectele bilaterale dintre Biserica Ortodoxă din Moldova și Ambasada Rusiei”.

Această vizită a fost precedată de conferința de la Moscova intitulată „În Moldova sau în România: va rămâne oare R. Moldova pe harta anului 2025?” și care a avut loc pe 27 iunie. Au participat foști și actuali oficiali ruși, opoziția din R. Moldova și alți invitați, inclusiv din regiunea transnistreană și UTA Găgăuzia. Printre invitați s-au numărat deputatul socialist Bogdan Țîrdea, oligarhul fugar Ilan Șor și Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel.

Evenimentul a fost organizat de Institutul țărilor CSI, care studiază așa-numita „vecinătatea apropiată” a Rusiei și răspândește narațiuni care justifică politica externă agresivă a Kremlinului.

Organizatorii ruși ai conferinței au motivat necesitatea acesteia prin faptul că „Rusia nu poate rămâne indiferentă” față de cursul de „subjugare” a R. Moldova de către Uniunea Europeană și NATO și „anexarea” ei de către România.

• Citește mai multe detalii: Rușii și aliații lor din R. Moldova discută la Moscova despre „anexarea” Moldovei de România

Cu o săptămână înainte, pe 20 iunie, liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, a participat la o altă conferință, organizată de ruși în Slovacia. A fost inițiată de Institutul național de cercetare pentru dezvoltarea comunicațiilor (NIIRK) din Rusia, ticsit cu foști ofițeri ai KGB, SVR și FSB.

• Citește despre conferința la care a participat Dodon: FSB-iști pensionați, în spatele conferinței „de pace” de la Bratislava, la care a fost și Igor Dodon

„Moscova mizează și pe ajutorul Bisericii ortodoxe, subordonată Patriarhiei Ruse, or, așa poate fi explicată prezența episcopului Marchel la întrunirea recentă organizată de Institutul pentru țările CSI”, explică Igor Boțan în cadrul podcastului Dincolo de știri.

Ultima întâlnire oficială, al ambasadorului Rusiei în Moldova, Vasnețov cu Mitropolitul Vladimir, de anul acesta, a avut loc în februarie, iar subiectele discuției au fost, la fel, despre „pacea și stabilitatea globală” și „consolidarea legăturilor dintre cele două entități”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vorbind jurnaliștilor după semnarea înțelegerii, ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, a spus că, în timp ce poartă un război contra Ucrainei, Rusia folosește „arsenalul său de război hibrid” împotriva României, dar mai ales împotriva Moldovei.

Este a treia întâlnire a miniștrilor de Externe din cele trei țări, după ce acest format trilateral de discuții a fost lansat, la Odesa, în 2022.

Luminița Odobescu, ministra de externe a României, țară membră a UE și NATO, a spus că dezinformarea este o amenințare de tip hibrid „care afectează astăzi toate statele democratice și creează instabilitate și fragmentare și care a cunoscut o intensificare majoră în contextul agresiunii ruse față de Ucraina”.

Odobescu, a spus că România va acorda în continuare un sprijin „durabil și multidimensional” pentru Chișinău și Kiev și că „victoria Ucrainei asupra invadatorilor ruși este indispensabilă pentru securitatea în regiune și pentru a împiedica Kremlinul să declanșeze și alte războaie”.

Ministrul moldovean, Mihai Popșoi, a spus că sprijinul Republicii Moldova față de Ucraina rămâne și el „de neclintit”.

Formatul de întâlniri trilateral la nivelul miniștrilor de Externe a fost propus de România, în 2022. Tot atunci a avut prima reuniune, la Odesa. Anul trecut, reuniunea a fost organizată la București.

Cei trei s-au întâlnit în timp ce premierul naționalist al Ungariei, Viktor Orbán, a mers într-o vizită la Moscova, după una asemănătoare la Kiev, spunând că se află într-o „misiune de pace”. UE a criticat vizita premierului ungar la liderul rus, Vladimir Putin, și a spus că Orbán care s-a opus constant ajutoarelor europene pentru Ucraina nu poate vorbi în numele europenilor, chiar dacă deține actualmente președinția rotativă a UE.

• Te-ar putea interesa și: Orban a discutat cu Putin la Moscova despre „inițiativele” sale de pace în Ucraina

Dmytro Kuleba a evitat să comenteze public la Chișinău manevrele lui Orbán.

El a semnat însă cu Popșoi și Odobescu o declarație comună care, în cuvintele ministrului de Externe moldovean „consemnează cu tărie” că R. Moldova, România și Ucraina au aceleași preocupări privind „mediul de securitate actual” și că se pronunță pentru un viitor european „comun și pașnic”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Putin a făcut declarația după discuțiile cu premierul ungar Viktor Orban, care a întreprins o vizită neanunțată la Moscova, pe 5 iulie, stârnind critici dure din partea oficialilor UE.

Premierul ungar, a cărui țară a preluat președinția prin rotație a UE de la 1 iulie, a vizitat Moscova la numai câteva zile după ce s-a întâlnit la Kiev cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, căruia i-a propus să ia în considerare un armistițiu cu Rusia și începerea unor negocieri de pace.

Putin i-a mulțumit lui Orban pentru ceea ce a numit o conversație „sinceră și utilă”, dar a spus că nu vede sensul unui armistițiu care i-ar permite Ucrainei să-și regrupeze trupele și să se reînarmeze.

„Vorbim despre retragerea completă a tuturor trupelor [ucrainene] din Republicile Populare Donețk și Luhansk, precum și din regiunile Zaporojie și Herson”, a declarat Putin, precizând că aceasta ar fi principala condiție a încetării focului, așa cum o vede Moscova.

• Vezi și: Premierul ungar Viktor Orban discută la Moscova cu președintele Vladimir Putin, stârnind critici din partea UE

Liderul de la Kremlin a repetat că ar fi deschis unor eventuale negocieri de pace, în timp ce Rusia își continuă ofensiva lentă în estul Ucrainei. Totodată, el a reluat acuzațiile sale mai vechi că liderii de la Kiev și partenerii lor occidentali nu și-ar dori, de fapt, să pună capăt războiului.

Potrivit lui Putin, printre alte subiecte discutate cu Orban au fost relațiile Rusiei cu UE, care acum sunt „la cel mai jos nivel”, și posibilele principii ale unei noi potențiale arhitecturi de securitate a Europei.

La rândul său, premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că, după ce s-a întâlnit cu Zelenski la Kiev, pe 2 iulie, a dorit să afle opinia lui Putin despre inițiativele sale de pace – încheierea unui armistițiu care să deschidă calea începerii negocierilor.

„Am înțeles că pozițiile sunt foarte diferite. Trebuie făcuți foarte mulți pași pentru a ne apropia de sfârșitul războiului. Dar cel mai important pas l-am făcut, stabilind contacte, și voi lucra în continuare în această direcție”, a declarat liderul de la Budapesta.

„Pacea este cel mai important lucru pentru Europa. Considerăm că lupta pentru pace este principalul obiectiv pentru următoarele șase luni ale președinției noastre [în Consiliul European]”, a declarat el după discuțiile cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova.

Vizita premierului maghiar, a cărui țară a preluat de la 1 iulie președinția rotativă a UE, a fost criticată dur de lideri europeni, care au atenționat că Orban nu are mandatul blocului comunitar de a purta negocieri cu Moscova.

• Vezi și: După Kiev, Orbán merge vineri la Moscova. UE spune că nu i-a dat mandat să vorbească în numele său

Vineri, înainte de vizita în capitala rusă, Viktor Orban a precizat, într-o emisiune la un post de radio maghiar, că nu este în măsură să negocieze în numele UE între Ucraina și Rusia. Dar cea ce poate să facă este să încerce să convingă părțile în conflict de „necesitatea de a parcurge împreună un drum lung care se poate încheia cu încetarea focului și negocieri de pace”.

Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat că premierul ungar nu a primit niciun mandat din partea Consiliului UE pentru a vizita Moscova, de aceea vizita sa are loc, exclusiv, în cadrul relațiilor bilaterale dintre Ungaria și Rusia.

„Cele 27 de națiuni ale UE s-au opus ferm războiului Rusiei împotriva Ucrainei, impunând Moscovei 14 runde de sancțiuni fără precedent în urma invaziei. Această poziție exclude contactele oficiale dintre UE și președintele Putin. Prin urmare, prim-ministrul ungar nu reprezintă UE sub nicio formă”, a declarat Borrell.

În ajun, șeful Consiliului European, Charles Michel, a reiterat poziția comună a UE conform căreia „nicio discuție despre Ucraina nu poate avea loc fără Ucraina”.

Orban întreține relații strânse cu Putin, opunându-se sancțiunilor occidentale și eforturilor occidentale de a ajuta Ucraina să respingă invazia rusă. Atitudinea lui Orban față de Moscova a stârnit îngrijorarea că președinția maghiară a UE ar putea eroda unitatea membrilor blocului în legătură cu războiul din Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, i-a spus joi președintelui american, Joe Biden, că va trimite o delegație pentru a relua negocierile, iar un oficial israelian a declarat că echipa țării sale va fi condusă de șeful agenției de informații Mossad, scrie Reuters.

O sursă din echipa de negociatori ai Israelului, vorbind sub rezerva anonimatului, a declarat că există o șansă reală de a se ajunge la un acord după ce Hamas, considerată grupare teroristă în SUA, UE și Israel, a prezentat propunerea sa revizuită privind termenii unui acord, primită miercuri, 3 iulie, de Israel.

„Propunerea prezentată de Hamas include un progres foarte semnificativ”, a declarat sursa, vorbind sub rezerva anonimatului și fără a oferi alte detalii.

Răspunsul Israelului la propunerea Hamas, prezentată prin intermediul mediatorilor, a fost în contrast puternic cu situațiile anterioare din timpul războiului de aproape nouă luni din Gaza, când Israelul a declarat că condițiile impuse de grupul militant islamist nu erau acceptabile.

• Vezi și: În sfârșit, o șansă de pace în Gaza? (Analiză de la Washington)

Un oficial palestinian apropiat de eforturile de pace mediate la nivel internațional a declarat pentru Reuters că noua propunere a Hamas ar putea conduce la un acord-cadru dacă este acceptată de Israel.

Acesta a declarat că Hamas nu mai cere ca o condiție prealabilă un angajament israelian de încetare permanentă a focului înainte de semnarea unui acord și ar permite negocierilor să realizeze acest lucru pe parcursul unei prime faze de șase săptămâni.

„În cazul în care părțile au nevoie de mai mult timp pentru a încheia un acord privind o încetare permanentă a focului, cele două părți ar trebui să convină că nu va exista nici o revenire la lupte până când nu vor face acest lucru", a declarat oficialul, care a cerut să nu fie numit.

Hamas a declarat anterior că orice acord trebuie să pună capăt războiului și să ducă la o retragere completă a Israelului din Gaza și a solicitat eliberarea prizonierilor palestinieni deținuți în Israel în schimbul ostaticilor israelieni deținuți în Gaza.

Israelul a declarat anterior că va accepta doar pauze temporare în lupte până când Hamas, care guvernează Fâșia Gaza, mică și dens populată, va fi eradicată.

Surse egiptene au recunoscut că a avut loc o schimbare, dar au sugerat că problema centrală a angajamentului față de o încetare permanentă a focului este încă nesoluționată, transmite Reuters.

Autoritățile controlate de Hamas din Gaza spun că peste 38.000 de palestinieni au fost uciși în ofensiva israeliană lansată ca răspuns la un atac condus de Hamas asupra Israelului la 7 octombrie anul trecut, în care Israelul a declarat că circa 1.200 de persoane au fost ucise și peste 250 luate ostatice.

• Vezi și: Nouă din zece locuitori din Gaza au fost forțați să-și părăsească locuințele din cauza războiului, potrivit ONU

Războiul a provocat o criză umanitară în Gaza și a sporit tensiunea în regiune, declanșând schimburi frecvente de focuri peste granița de nord a Israelului cu gruparea Hezbollah din Liban, susținută de Iran.

Hezbollah a declarat vineri că liderul său, Sayyed Hassan Nasrallah, și un înalt oficial Hamas, Khalil Al-Hayya, s-au întâlnit pentru a discuta ultimele evoluții din Gaza. Gruparea nu a furnizat detalii cu privire la rezultat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vizita premierului maghiar, a cărui țară a preluat de la 1 iulie președinția rotativă a UE, a fost criticată de lideri europeni, care au atenționat că Orban nu are mandatul blocului comunitar de a purta negocieri cu Moscova.

Vineri, înainte de vizita în capitala rusă, Viktor Orban a precizat, într-o emisiune la un post de radio maghiar, că nu este în măsură să negocieze în numele UE între Ucraina și Rusia. Dar ceea ce poate să facă este să încerce să convingă părțile în conflict de „necesitatea de a parcurge împreună un drum lung care se poate încheia cu încetarea focului și negocieri de pace”.

• Citește și: După Kiev, Orbán merge vineri la Moscova. UE spune că nu i-a dat mandat să vorbească în numele său

Oficialii UE și-au intensificat declarațiile de distanțare față de vizita surpriză a premierului ungar și a ministrului său de externe, Peter Szijjarto, la Moscova.

„Înduplecarea nu îl va opri pe Putin”, a scris pe rețeaua X șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Doar unitatea și determinarea vor deschide calea către o pace globală, justă și durabilă în Ucraina”.

Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat că premierul ungar nu a primit niciun mandat din partea Consiliului UE pentru a vizita Moscova, de aceea vizita sa are loc, exclusiv, în cadrul relațiilor bilaterale dintre Ungaria și Rusia.

„Cele 27 de națiuni ale UE s-au opus ferm războiului Rusiei împotriva Ucrainei, impunând Moscovei 14 runde de sancțiuni fără precedent în urma invaziei. Această poziție exclude contactele oficiale dintre UE și președintele Putin. Prin urmare, prim-ministrul ungar nu reprezintă UE sub nicio formă”, a declarat Borrell.

• Te-ar putea interesa și: Premierul maghiar Orban a mers pentru prima oară în Ucraina de la izbucnirea războiului

În ajun, șeful Consiliului European, Charles Michel, a reiterat poziția comună a UE conform căreia „nicio discuție despre Ucraina nu poate avea loc fără Ucraina”.

Orban întreține relații strânse cu Putin, opunându-se sancțiunilor și eforturilor militare ale Occidentului de a ajuta Ucraina să respingă invazia rusă. Atitudinea lui Orban față de Moscova a stârnit îngrijorarea că președinția maghiară a UE ar putea eroda unitatea membrilor blocului în legătură cu războiul din Ucraina.

La Kiev, pe 2 iulie, Viktor Orban i-a prezentat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski o propunere de încetare a focului. El a refuzat să ofere detalii, dar a declarat că l-a întrebat pe Zelenski „dacă este posibil să luăm o pauză, să oprim focul și apoi să continuăm negocierile”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Importul de produse precum grâul, porumbul și floarea-soarelui, altele decât cele destinate însămânțării, va fi permis doar pe baza unei licențe eliberate gratuit de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Titularii licențelor de import nu vor avea dreptul să comercializeze sau să exporte mărfurile importate.

Scopul principal al acestui proiect de lege este de a proteja fermierii locali de efectele negative ale războiului din Ucraina, care le-ar putea împiedica să își valorifice produsele la prețuri competitive, a declarat deputatul Alexandru Trubca, inițiatorul acestei măsuri.

• Vezi și: PAS propune licențierea importurilor de cereale, după ce fermierii au amenințat să reia protestele

Legea va intra în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial.

Mecanismul de acordare a licențelor pentru importurile de grâu, porumb și floarea soarelui, în special din Ucraina, a fost introdus în octombrie 2023, tot sub presiunea protestelor în masă ale fermierilor.

Datele Serviciului Vamal arată că începând cu 26 iunie, când a expirat perioada de licențiere obligatorie a importului de cereale, în R. Moldova au fost importate 22 de tone de floarea soarelui, cantitate care actualmente nu are un impact negativ asupra pieței interne, susțin autoritățile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Gorodilov a fost reținut în orașul Reazan de ofițerii FSB, iar un tribunal din Moscova a aprobat cererea procurorilor de a-l plasa în arest preventiv pentru două luni. Colonelul pledează nevinovat, scrie serviciul rusesc al Europei Libere.

Detaliile acuzațiilor formulate împotriva sa nu sunt cunoscute, audierile fiind petrecute cu ușile închise. Kommersant scrie că frauda „în proporții mari” de care este acuzat colonelul rus, potrivit Codului Penal, începe de la un milion de ruble.

În trecut, Departamentul de Stat al SUA l-a sancționat pe Gorodilov pentru ceea ce a numit „implicarea sa în violarea flagrantă a drepturilor omului, în special execuții extrajudiciare” în Ucraina.

Presa occidentală a scris că acesta, în calitate de comandant al regimentului de asalt aeropurtat 234, staționat în Pskov din 2019 și ulterior transferat la Bucea la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, a fost implicat în crime de război.

New York Times a publicat o investigație în care numele său a apărut în mod repetat, confirmând implicarea militarilor aflați în subordinea sa în masacrul civililor de la Bucea.

• Vezi și: Atunci și acum: Renașterea orașului Bucea

Totul a pornit după ce la sfârșitul lunii martie 2022, după retragerea armatei ruse, autoritățile locale și jurnaliștii au anunțat descoperirea a peste 400 de cadavre a civililor, mulți dintre ei împușcați sau decedați în urma torturilor la care au fost supuși.

În aprilie 2022, Gorodilov ar fi fost promovat la rangul de colonel de gardă înainte de termen printr-un decret al Ministerului rus al Apărării, pentru luptele purtate în regiunea Kiev. Ulterior, a fost numit comandant al brigăzii 83 de asalt aerian staționată în Ussuriisk.

Kommersant a notat că în dosarul penal, colonelul este numit drept comandat al regimentului de asalt aerian.

Gorodilov nu este însă singurul militar rus de rang înalt arestat în ultima perioadă. În aprilie, Comitetul de Investigații al Rusiei a anunțat că fostul viceministru al apărării, Timur Ivanov, este suspectat că a luat mită în proporții foarte mari – infracțiune penală care se pedepsește cu până la 15 ani de închisoare.

• Vezi și: Moscova | Arestarea generalilor ruși. Lupta dintre serviciile secrete și armată, cu binecuvântarea lui Putin

Un alt important membru al Ministerului rus al Apărării care a fost arestat este generalul-locotenet Iuri Kuznețov, șeful Direcției principale de personal a instituției. Agenția TASS relata că la percheziția de la domiciliul său au fost găsiți peste un milion de euro, monede de aur și ceasuri de lux.

În aceeași listă a intrat și generalul-maior Ivan Popov, fost comandant al Armatei a 58-a, fiind reținut și acuzat de fraudă la scară deosebit de mare, potrivit aceleiași surse.

Mai mult, în urma remanierilor guvernamentale din luna mai, a fost înlocuită și conducerea Ministerului rus al Apărării. Fostul ministru Serghei Șoigu a fost numit în Consiliul de Securitate, iar în locul său a fost numit Andrei Belousov. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pe 3 iulie, FlyOne a anunțat că măsurile au fost luate în urma unor evenimente care au „afectat siguranța și securitatea zborurilor”, dar nu a specificat despre ce anume este vorba. Înăsprirea regulilor va ajuta statul în lupta împotriva „migrației ilegale, terorismului și altor activități ilicite ce amenință ordinea constituțională”, a precizat compania.

La sfârșitul lunii aprilie, autoritățile moldovene au confiscat la Aeroportul din Chișinău peste un milion de dolari după revenirea de la Moscova, inclusiv prin Erevan, a susținătorilor oligarhului fugar Ilan Șor, participanți la lansarea unui nou bloc politic pro-rus „Victorie/Pobeda”.

• Te-ar putea interesa și: Poliția denunță o schemă de contrabandă cu bani, după revenirea de la Moscova a susținătorilor lui Șor

Luna trecută, un avion de pe cursa Erevan – Chișinău a aterizat de urgență la București în urma unei alerte false cu bombă. La bord se aflau inclusiv politicienii apropiați lui Șor.

• Te-ar putea interesa și: Alertă cu bombă într-un avion cu simpatizanți ai lui Șor care se întorceau de la Moscova. Aeronava a aterizat de urgență la București

Principalele modificări prevăd că, acum, lista pasagerilor de la zborurile Erevan – Chișinău va fi transmisă autorităților competente din Moldova, înainte de decolare. Totodată, toți pasagerii vor completa un formular prin care vor declara suma de bani pe care o dețin la traversarea frontierei, iar suma maximă care poate fi transportată nu poate depăși 3.000 de dolari.

Noile reguli mai prevăd:

• Autoritățile vor efectua verificări suplimentare până la decolare și aterizare, pentru a identifica și preveni orice risc potențial de securitate.
• Doar pasagerii care au primit confirmarea că sunt admiși la zbor vor putea continua călătoria. Pasagerii refuzați sau considerați „non-grata” nu vor putea călători și nu li se va rambursa contravaloarea biletului achiziționat.
• În Erevan, toți pasagerii vor fi supuși unui control de securitate suplimentar, la trecerea frontierei de stat și/sau la îmbarcarea în aeronavă.
• Persoanele competente vor verifica mijloacele bănești disponibile. Pasagerii care dețin mai mult de echivalentul a 3.000 de dolari, în numerar, și nu pot justifica proveniența banilor, nu vor putea continua călătoria. Proveniența mijloacelor bănești poate fi confirmată prin documente oficiale emise de autoritățile de stat, angajator, contracte de vânzare-cumpărare etc.

De asemenea, FlyOne a transmis că toți pasagerii trebuie să se prezinte la aeroport cu cel puțin patru ore înainte de decolare, pentru a putea parcurge toate formalitățile de securitate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Partidul Laburist, de centru-stânga, se așteaptă să câștige o majoritate uriașă în alegerile parlamentare, după 14 ani de guvernare conservatoare tumultuoasă.

Rezultatele parțiale arată că Partidul Laburist, de centru-stânga, a câștigat deja peste 326 din cele 650 de locuri din parlament, iar un sondaj la ieșirea de la urne sugerează că va obține aproximativ 410 de locuri.

„În această seară, oamenii de aici și din întreaga țară au vorbit și sunt pregătiți pentru schimbare, pentru a pune capăt politicii de spectacol, și pentru o întoarcere la politică ca serviciu public”, a spus Keir Starmer după ce și-a câștigat locul de parlamentar în circumscripția lui din Londra.

„Schimbarea începe chiar aici. Ați votat. Acum este timpul să livrăm”, a adăugat Keir Starmer, liderul care va deveni următorul premier al Marii Britanii.

Observatorii consideră că rezultatele alegerilor sunt umilitoare pentru Partidul Conservator și premierul Rishi Sunak. Partidul Conservator a obținut doar 70 de locuri în parlament și analiștii vorbesc deja despre cea mai slabă performanță electorală din istoria partidului.

Rishi Sunak și-a recunoscut înfrângerea și a spus că l-a sunat pe Starmer pentru a-l felicita pentru victoria sa.

„Sunt multe de învățat și de reflectat și îmi asum responsabilitatea pentru pierderea suferită de mulți candidați conservatori buni și harnici... Îmi pare rău”, a declarat Rishi Sunak, care a câștigat circumscripția în care a candidat.

În ciuda victoriei sale convingătoare, sondajele arată așteptări precaute față de Keir Starmer și partidul său, care vin la putere într-un moment în care țara se confruntă cu multe provocări.

• Citește și: Alegerile în care nu se pronunță cuvântul „Brexit”. Britanicii ar putea prefera un guvern laburist, dar nu se răzgândesc în ce privește UE

Povara fiscală a Marii Britanii va atinge cel mai înalt nivel de la cel de-al Doilea Război Mondial, datoria publică este aproape echivalentă cu producția economică anuală, standardele de viață au scăzut, iar serviciile publice funcționează prost, în special Serviciu Național de Sănătate.

O mare parte din rezultatul slab al Partidului Conservator se datorează partidului populist de dreapta Reform UK, condus de promotorul Brexit-ului, Nigel Farage, care a făcut o campanie puternică pentru reducerea imigrației și a câștigat o parte din electoratul tradițional conservator. Partidul Reform UK ar urma să câștige 13 mandate în parlament.

Partidul Liberal Democrat (Lib-Dem) urmează să aibă zece mandate, Partidul Verzilor din Anglia şi Ţara Galilor va avea două mandate.

Starmer a promis să renunțe la politica conservatorilor de a trimite solicitanți de azil în Rwanda. Cu toate acestea, Starmer va trebui să găsească o soluție pentru a opri zeci de mii de oameni care sosesc ilegal peste Canalul Mânecii.

În Partidul Conservator, acuzațiile și dezbaterea privind direcția sa viitoare au început deja. Unii spun că eșecul conservatorilor a provenit din abandonarea orientării de centru, în timp ce alții susțin că Reform UK, al lui Nigel Farage, a câștigat alegătorii care au considerat că Partidul Conservator și-a părăsit rădăcinile.

Keir Starmer a promis să îmbunătățească relațiile cu Uniunea Europeană pentru a rezolva problemele create de Brexit. De asemenea, el a spus că Marea Britanie va continua să sprijine fără echivoc Ucraina.

Știre preluată de pe Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Surse de la Budapesta citate de presa maghiară și de serviciul maghiar al Europei Libere au spus că Orbán a cărui țară a preluat de la 1 iulie președinția rotativă a Uniunii Europene va călători la Moscova în compania ministrul său de externe, Péter Szijjártó.

Un oficial european a spus că premierul ungar nu a informat conducerea UE despre vreo călătorie la Moscova, iar dacă ar fi făcut-o, președintele Consiliului European l-ar fi sfătuit cu fermitate să nu meargă la Vladimir Putin, a relatat corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a scris pe X că președinția rotativă a UE nu are mandat de a purta discuții cu Rusia în numele UE. „Consiliul European spune clar: Rusia este agresorul, Ucraina este victima. Nicio discuție despre Ucraina nu poate avea loc fără Ucraina”, a scris Michel.

În timpul vizitei sale la Kiev, pe 2 iulie, premierul ungar a declarat că i-a prezentat președintelui ucrainean o propunere de încetare a focului, menită să întrerupă luptele cu Rusia, la mai bine de doi ani de la invazia rusească pe scară largă din Ucraina, și să impulsioneze negocieri de pace.

Orbán care s-a opus constant ajutoarelor militare europene pentru Ucraina invadată de Rusia nu a oferit detalii despre conținutul propunerii sale, dar a spus într-o declarație pentru presă că a putut asculta „opinia sinceră” a lui Zelenski pe această temă.

La întâlnirea cu jurnaliștii în timpul vizitei premierului maghiar, Zelenski nu și-a exprimat opinia asupra propunerii. Dar un consilier al său a spus ulterior că Zelenski i-a prezentat ca răspuns lui Orbán poziția „destul de clară, înțeleasă și cunoscută” a Ucrainei.

Ucraina spune că „integritatea sa teritorială” trebuie să fie fundamentul oricărui acord de pace, o poziție sprijinită de alte 80 de țări care au participat luna trecută la un Summit Global al Păcii organizat de Ucraina în Elveția.

• _{Citește și: Premierul maghiar Orban a mers pentru prima oară în Ucraina de la izbucnirea războiului}

Luna trecută, liderul rus Vladimir Putin a declarat că poate pune capăt războiului care ucis și rănit cel puțin 500.000 de militar de ambele părți doar dacă Ucraina îndeplinește anumite condiții, inclusiv cedează Rusiei patru regiuni parțial ocupate, în afară de Crimeea. Ucraina a respins condițiile ca absurde și a declarat că acestea echivalează cu capitularea.

O înghețare a liniei frontului în condițiile de acum ar lăsa aproximativ 20% din teritoriul ucrainean sub ocupație rusească, iar analiștii avertizează că o pauză ar putea permite Rusiei să se reînarmeze și să-și redistribuie trupele pentru o nouă ofensivă (A.E).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Adunarea Parlamentară a OSCE a cerut încă o dată Rusiei să-și retragă trupele și munițiile din Republica Moldova.

O parte semnificativă a capitolului privind Transnistria este dedicată încălcării drepturilor omului.

Rezoluția a cerut, de asemenea, eliberarea imediată a tuturor deținuților politici în regiunea transnistreană. În plus, AP OSCE condamnă toate actele de intimidare a anumitor persoane și grupuri din stânga Nistrului și își exprimă îngrijorarea față de numărul mare de răpiri, arestări ilegale și condițiile precare de detenție din regiune.

AP OSCE subliniază, pentru prima dată, că regiunea transnistreană are o „administrație de facto autoritară, controlată de un regim nerecunoscut”.

Adunarea recunoaște și faptul că formatul de negocieri „5+2” nu mai este funcțional din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În 2023, OSCE spunea că discuțiile în formatul „5+2” ar fi puse „pe pauză”.

Noua formulare l-a iritat pe așa-numitul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, declarat în căutare națională în Ucraina pentru „sprijinirea statul agresor” [Rusia] și administrația de ocupație a acestuia de pe teritoriile ucrainene „în activități de informare”.

Ignatiev a spus că concluziile AP OSCE sunt „false și tendențioase”, și că organizația ar fi complice la ceea ce el a numit „războiul hibrid” împotriva regiunii transnistrene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Suspectul a fost acuzat inițial de tentativă de omor. Procurorul general Maroš Žilinka a declarat că recalificarea acuzațiilor se bazează pe dovezile obținute de anchetatori, dar nu a oferit și alte detalii.

Oficiali guvernamentali de la Bratislava au presupus inițial că atacul ar fi motivat politic și a fost comis de un „lup singuratic”, dar ulterior au spus că este posibil ca o „terță parte” să fi fost implicată în „acțiuni în favoarea autorului” atacului.

În prezent, premierul Robert Fico se recuperează la domiciliu după multiplele răni suferite în tentativa de asasinat din 15 mai, când a fost împușcat în timp ce îi saluta pe susținătorii săi în orașul Handlová.

• Te-ar putea interesa și: Premierul slovac Fico, externat din spital după tentativa de asasinat

Potrivit relatărilor presei, suspectul ar fi scriitorul și activistul politic Juraj Cintula, în vârstă de 71 de ani, care și-a explicat acțiunile prin dezacordul său cu politica guvernului. La interogatoriu, el a insistat însă că nu a vrut să-l ucidă pe premier.

Robert Fico a fost mult timp considerat o figură ce provoacă diviziune atât în Slovacia, cât și în afara ei, trezind îngrijorări în capitalele europene când a revenit la putere pentru a patra oară anul trecut, după ce partidul său de stânga SMER a câștigat alegerile parlamentare în urma unei campanii bazate pe un mesaj pro-Rusia și anti-american, notează agenția Associated Press. Criticii săi se tem că Slovacia ar putea renunța la cursul pro-occidental și să urmeze direcția Ungariei condusă de premierul Viktor Orbán.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pe 4 iulie, CNSM s-a pronunțat pentru „stoparea” majorării vârstei de pensionare a femeilor la 61 de ani sau, cel puțin, pentru stabilirea unui moratoriu pentru o perioadă de timp nespecificată. CNSM spune că a elaborat un proiect de lege în acest sens, pe care l-a transmis spre examinare Parlamentului.

Potrivit președintei Comisiei de Femei a CNSM, Angela Otean, moratoriul ar fi necesar pentru că, acum, la vârsta pensionării au ajuns femeile ce s-au angajat în câmpul muncii după anul 1990, iar ele ar fi „muncit în condiții nocive” și cu salarii mici. „Ar fi potrivit ca ele să se pensioneze la 61 de ani”, au transmis sindicaliștii.

• Te-ar putea interesa și: Vârsta de pensionare pentru femei a fost ridicată la 61 de ani

CNSM și-a exprimat de mai multe ori dezacordul față de intenția autorităților de a egala vârsta de pensionare a femeilor și a bărbaților (63 ani). Argumentul sindicaliștilor este că nivelul de viață din R. Moldova „nu poate fi comparat cu cel din țările vecine, unde speranța de viață depășește 80 de ani”.

În R. Moldova, ultimele date despre durata medie a vieții au fost publicate anul trecut, referindu-se la anul 2022. Atunci, cifra era de 71,4 ani, în creștere cu 4 ani comparativ cu anul precedent și cu 1,5 ani față de anul 2020. Statistica mai arată că femeile din R. Moldova trăiesc în medie cu 8,6 ani mai mult decât bărbații, având speranța de viață la naștere de 75,7 ani față de 67,1 ani la bărbați.

• Te-ar putea interesa și: Moldova, în capcana sărăciei și depopulării

De la 1 iulie, în Republica Moldova vârsta standard de pensionare pentru femei este de 61 de ani.

Începând cu 1 ianuarie 2017, limita vârstei de pensionare a femeilor crește treptat, cu șase luni în fiecare an, și urmează să ajungă la 63 de ani în 2028, la paritate cu a bărbaților. Până la această reformă, vârsta de pensionare a femeilor era de 57 de ani.

Guvernarea a invocat necesitatea majorării vârstei de pensionare prin faptul că numărul salariaților care cotizează la pensii este în continuă scădere, iar al celor care primesc pensii este în creștere.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat de presă din 4 iulie, PSRM și-a „exprimat protestul față de acțiunile poliției” care a confiscat joi, 4 iulie, listele de semnături colectate de socialiști în cadrul campaniei „Interesul Național”. Socialiștii nu au oferit mai multe detalii, reluându-și însă criticile la adresa actualei guvernări și a politicilor acesteia de aderare la UE.

Șefa Secției Comunicare și Protocol al Inspectoratului General de Poliție, Diana Fetco, a explicat Europei Libere că semnăturile au fost confiscate pentru că erau colectate fără respectarea legii ce reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal.

Potrivit Dianei Fetco, nicio persoană care a colectat semnăturile din numele PSRM „nu a putut argumenta încadrarea juridică a acestor acțiuni”. Mai mult, ei nu aveau autorizarea de la instituțiile de resort pentru colectarea datelor cu caracter personal.

Cu alte cuvinte, nici Centrul național pentru protecția datelor cu caracter personal și nici Comisia Electorală Centrală nu au fost notificate cu privire la aceste colectări, spun polițiștii.

La rândul său, socialiștii susțin că listele au fost confiscate din motive politice și că această acțiune ar demonstra că „regimul de la guvernare acționează în interesul unor puteri externe”. Potrivit lor, Partidul Acțiune și Solidaritate vrea „să supună Moldova voinței puterilor străine”, numind acest proces „eurointegrare”.

• Te-ar putea interesa și: Socialiștii moldoveni vor organiza un protest împotriva Marșului Pride

Campania „Interesul național” a fost lansată de PSRM la sfârșitul lunii martie. Potrivit liderului partidului, Igor Dodon, campania ar presupune „promovarea intereselor naționale” în rândul cetățenilor.

Socialiștii și-au propus să vorbească cu moldoveni despre „suveranitate, neutralitate, statalitate, o economie dezvoltată și agricultură proprie, familie tradițională și niciun fel de propagandă LGBT”. Dar PSRM nu a vorbit despre strângere de semnături și nu a precizat ce va face cu ele.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cele două formațiuni de la guvernare vor avea candidați proprii la Președinție.

Decizia privind data alegerilor vine după săptămâni de negocieri în cadrul coaliției. PSD propunea ca alegerile prezidențiale și parlamentare să aibă loc în septembrie, în timp ce PNL își dorea ca acestea să fie organizate în octombrie sau noiembrie.

La începutul săptămânii, liderul PSD, premierul Marcel Ciolacu, a purtat consultări cu mai multe formațiuni politice - USR, AUR, UDMR, SOS România, Grupul minorităţilor naţionale, PUSL, REPER şi Forţa Dreptei. La finalul discuțiilor, Ciolacu a spus că toți participanții au solicitat stabilirea unui calendar al alegerilor în cel mai scurt timp posibil.

La rândul său, liderul PNL, Nicolae Ciucă, a spus că „toate celelalte partide au cerut alegerile la termen și să nu existe varianta alegerilor comasate”.

În pofida unor disensiuni interne din ultima perioadă, PSD și PNL speră să rămână împreună la guvernare după alegeri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul de Externe de la Așgabat a anunțat că a decis să-și extindă capacitățile de livrare a gazelor naturale în țara vecină, iar în acest scop câteva companii iraniene vor construi o nouă conductă de 125 de kilometri între Iran și Turkmenistan.

Comunicatul remis presei nu oferă vreun termen cu privire la darea în exploatare a conductei, nici prețul pe care Iranul ar urma să-l plătească pentru gaz. Turkmenistanul anunță însă că intenționează să extindă livrările de gaze către Iran - până la 40 de miliarde de metri cubi pe an.

Iranul și Turkmenistanul fac schimb de gaze de mai mulți ani, dar până acum volumul a fost relativ mic - doar câteva miliarde de metri cubi pe an.

Acordul cu țara vecină i-ar permite Iranului să-și îndeplinească propriile angajamente de export, căci deși deține a doua cea mai mare rezervă de gaze naturale din lume, în timpul iernii, țara se confruntă cu deficit, din cauza cererii interne tot mai mari.

• Te-ar putea interesa și: Gazprom anunță pierderi record din cauza sistării livrărilor de gaze spre Europa

Pe de altă parte, Turkmenistanul deține a patra cea mai mare rezervă de gaze naturale din lume, estimată la aproape 14 trilioane de metri cubi, conform statisticilor British Petroleum.

Această țară turcică în Asia Centrală produce aproximativ 80 de miliarde de metri cubi pe an, ceea ce implică rezerve pentru cca 166 de ani înainte - o cifră extraordinar de ridicată și care presupune, inclusiv, că această țară are potențial de a produce mult mai mult. Cu toate acestea, Turkmenistanul are probleme în a găsi piețe de desfacere, întrucât nu are capacitatea de a transporta direct gaze naturale lichefiate (GNL) pe piețele mondiale.

Timp de decenii, Turkmenistanul a luat în considerare transportul gazelor naturale prin conducte prin Marea Caspică către Azerbaidjan și apoi către Europa, însă opoziția statelor riverane, Iran și Rusia, fostul cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei, a lăsat această idee fără soluție. Încercarea Europei de a-și reduce cererea de gaze naturale a pus, de asemenea, sub semnul întrebării viabilitatea gazoductului.

La ora actuală, Turkmenistanul lucrează la o conductă pentru a furniza gaze naturale Afganistanului, Pakistanului și Indiei, unde se preconizează că cererea de gaze naturale va crește semnificativ în următoarele decenii.

Unul dintre consumatorii cei mai mari de gaze naturale turkmene este în prezent China, care importă aproximativ jumătate din producția anuală de gaz a Turkmenistanului. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te