Linkuri accesibilitate

Mariana Țăranu (istoric): După 30 de ani, R. Moldova „este un stat în formare”, desprins „conjunctural” de un imperiu


Proclamarea independenței R. Moldova, 27 august 1991, Chișinău (Tudor Iovu)

Republica Moldova marchează în această săptămână trei decenii de la proclamarea independenței. Pe parcursul celor 30 de ani de existenţă, Republica Moldova a mers pe un drum complex şi controversat al formării sale ca stat. Intenţiile de reformare au fost o constantă a discursului politic, însă, succese nu s-au prea înregistrat. Cu unele excepţii, clasa politică nu şi-a putut asuma responsabilitatea şi,respectiv, costurile legate de promovarea unor schimbări majore. Este opinia doctorul în istorie Mariana Țăranu:

Interviul matinal Mariana Țăranu, doctor în istorie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:39 0:00
Link direct


Mariana Țăranu: „A fost o perioadă frumoasă, mai ales că a coincis cu prima mea tinerețe. Mai mult decât atât, m-am format profesional, am văzut foarte multă lume, am văzut cum s-a dezintegrat un imperiu, am văzut cum s-a constituit un alt stat, un stat nou - Republica Moldova. E bine, e frumos, e ceva normal, cu atât mai mult că au existat toate premisele. Cum se vede Republica Moldova după 30 de ani de independență, trecând peste partea roz a lucrurilor?

Este un stat în formare, un stat care s-a desprins de la un imperiu nu de aceea că a depus efort clasa politică, dar de aceea că a profitat de conjuncturi. Este un stat care a fost guvernat și, din păcate, este guvernat de eșaloanele doi și trei ale Partidului Comunist. Marea majoritate a cadrelor care au condus Republica Moldova în acești 30 de ani au fost create de un imperiu, ca să slujească acelui imperiu. Și de fapt ele aceasta au și făcut.”

Maia Sandu vorbește la Europa Liberă despre independență și moștenirea sovietică
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:17:43 0:00

Europa Liberă: Și totuși clasa politică s-a mai împrospătat, la alegerile parlamentare, prezidențiale, locale a pătruns și sânge proaspăt.

Mariana Țăranu: „Absolut corect, îndeosebi în ultimele decenii, dar acest sânge proaspăt, haideți să fim realiști, nu a fost auzit. A fost în minoritate și o caracteristică a acestui „sânge proaspăt”, în ghilimele, este faptul că știe a lupta, dar nimeni nu l-a învățat a conduce statul Republica Moldova. Noi am avut în legislatura precedentă, dar și anterioară, veșnic revoluționari, dar nu am avut oameni care să vină în parlament sau poate nu în parlament, dar să vină cu un proiect de lege viabil, foarte bine gândit, chibzuit, care să schimbe nu forma, dar conținutul. Și aceasta contează. Politicienii care au avut un cuvânt greu, din păcate, au fost formați de Uniunea Sovietică și conduc și acum în baza acelorași principii, vă pot aduce argumente.”

Europa Liberă: În cele aproape trei decenii de independență, Republica Moldova a avut opt șefi de stat. Primii doi, Mircea Snegur și Petru Lucinschi, au fost aleși prin vot direct de cetățeni, iar din 2009 și până în 2012 Republica Moldova a avut și președinți interimari. Să-i luăm pe rând. Primul președinte al Republicii Moldova, după independență, Mircea Snegur, cum a intrat el în istorie?

, Mircea Snegur, primul președinte al R. Moldova.
, Mircea Snegur, primul președinte al R. Moldova.

Mariana Țăranu: „Da, primul președinte al Republicii Moldova, îmi amintesc câte speranțe au pus oamenii atunci când au mers și l-au ales, cu atât mai mult că a coincis cronologic cu războiul ruso-moldovenesc. Moștenirea nu a fost ușoară, dar și deciziile care au fost luate în perioada guvernării lui Snegur nu au fost tocmai cele mai corecte. Și oricât de gravă ar fi situația, pe lângă faptul că pe prima linie, ca să lupte împotriva armatei Federației Ruse, au fost trimiși să lupte oameni nepregătiți, pe lângă faptul că au fost o mulțime de trădări în cadrul armatei, conducerea, clasa politică a cedat tot ce s-a putut ceda în acel moment!”

Europa Liberă: Dar în fața tancurilor rusești cine ar fi putut opune rezistență?

Mariana Țăranu: „Politicienii! Noi deja nu mai suntem nici în evul mediu, nici în lumea antică. Era sfârșitul secolului XX. Dacă politicienii se așezau la masă, sigur că găseau o modalitate! Cel puțin, înghețau acel conflict, așa cum l-au și înghețat, dar fără victime! Noi am pierdut oameni și, la urmă, am cedat. Care a fost logica? Analizăm de la înălțimea timpului. Atunci au analizat așa cei care s-au întors de pe câmpul de luptă, după ce au primit comanda să se retragă. Acum e clar că s-a cedat, așa, pur și simplu. În același timp, dacă vorbim despre perioada guvernării primului președinte, s-a introdus valuta națională, s-a aprobat imnul de stat, s-au făcut mai multe reforme care au constituit această nouă statalitate, care se numește Republica Moldova. De fapt, a fost adoptată Constituția atunci, s-au pus bazele unui nou stat independent.”

Europa Liberă: După Mircea Snegur, începând cu luna decembrie, ᾿96 și până în 2001, la cârma țării a fost Petru Lucinschi. El a avut sprijinul masiv al Partidului Democrat Agrar, pentru că era chiar reprezentantul acelei formațiuni. Cum a intrat el în istorie?

Mariana Țăranu: „Pentru mine acei ani au intrat în istorie ca perioada când a fost vândută angro Republica Moldova, vândută angro economia Republicii Moldova. Așa am perceput acea perioadă, pentru că am trăit-o.”

Europa Liberă: Și doar atât?

Mariana Țăranu: „Pentru mine, da.”

Europa Liberă: Dar în primăvara lui 2001 a fost ales președinte Vladimir Voronin. El era și liderul Partidului Comuniștilor, Voronin, care a avut două mandate de președinte.

Partidul Comuniștilor, condus de Vladimir Voronin câștigă detașat alegeri generae din 1998.
Partidul Comuniștilor, condus de Vladimir Voronin câștigă detașat alegeri generae din 1998.

Mariana Țăranu: „Și care a adus stabilitate în Republica Moldova. Pentru că deja, criminalitatea atinsese cote inimaginabile, pentru că oamenii nu-și primeau salariul, pentru că oamenii își pierduseră totalmente încrederea. Și eu cred că în perioada mandatului lui Voronin, atât în perioada primului mandat, cât și a celui de-al doilea, oricât ar fi de paradoxal, anume guvernarea comunistă a adus o stabilitate în Republica Moldova și, mai mult sau mai puțin, oamenii percepeau că există un stăpân. Aceasta vorbesc, atât în cazul primului președinte, cât și cel de-al doilea, și cel de-al treilea, oamenii care locuiesc în Republica Moldova și care consideră că statul Republica Moldova trebuie să existe și fiecare să își aducă aportul.

Pentru că, paralel, a existat și o altă Moldovă, Moldova care și-a luat toate lucrurile într-o valiză și a plecat. Noi despre aceasta nu am vorbit.”

Europa Liberă: Să vedem cu ce s-a terminat guvernarea comunistă, în frunte cu Vladimir Voronin: cu evenimentele din 7 aprilie.

Mariana Țăranu: „7 aprilie, da. S-a terminat cu acel 7 aprilie, în care, iarăși, oamenii au investit speranțe! Și tot ce vă spun ei, în ghilimele, că „așa și nu se știe ce a fost la 7 aprilie”, deși toți au fost în piață, mă refer la clasa politică, ce s-a întâmplat atunci? A fost 7 aprilie, când s-a schimbat, de fapt, clasa politică. Și eu cred că a fost o tentativă de lovitură de stat atunci.”

Europa Liberă: Asta a spus-o Voronin.

Mariana Țăranu: „Asta a spus-o Voronin. Eu am fost în piață, am văzut ce am văzut, după care am citit ce am citit și cred că așa a și fost.”

Europa Liberă: Cine ar fi fost autorii loviturii de stat?

Mariana Țăranu: „Cei care au preluat ulterior puterea. Au știut ce se întâmplă, au știut unde este veriga slabă. Dar de fapt a lucrat Moscova, prin intermediul clasei politice care a preluat puterea după 7 aprilie. Eu, fiind istoric, am studiat mai multe documente, unele care sunt publicate, altele care sunt sub girul strict secret, și am văzut care au fost mecanismele de promovare a oamenilor, a constituirii clasei politice în perioada sovietică și când analizezi, de la înălțimea timpului, în tot ce s-a întâmplat în Republica Moldova în acești 30 de ani, s-a aplicat același mecanism. Atât doar că au fost aduse fețe noi, născute pe teritoriul Republicii Moldova, formate, multe dintre ele, pe teritoriul Republicii Moldova și cumva prezente, ca să le vadă lumea traseul.

Toți cei care ne-au guvernat au fost oamenii Moscovei, sub forma unui lider național care a promovat interesele comanditarului.”

Europa Liberă: Au urmat interimatele – interimatul pe timpul lui Mihai Ghimpu, al lui Marian Lupu și cel de-al patrulea președinte, ales în parlament, Nicolae Timofti. Ce s-a întâmplat în timpul când era el în fruntea statului?

Mariana Țăranu: „Au continuat proiectele începute anterior. În această perioadă, Republica Moldova a avut o extindere spre Vest, pentru că s-a liberalizat regimul de vize și Moldova a devenit mai vizibilă pe harta politică a lumii.”

Europa Liberă: A fost semnat Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Mariana Țăranu: „Exact, anume în această perioadă. Dar de fapt, acestea au fost rezultatele politicii externe a celorlalți președinți. Eu cred că aici, pur și simplu, s-au cules niște roade și s-a profitat de conjunctura internațională. Timofti a fost un președinte de compromis atunci, căci nu a hotărât prea multe. El pur și simplu a fost adus în fața oamenilor, adică respectați-l, ca să nu folosesc un cuvânt utilizat ulterior și cumva devalorizant. Luptele de după culise și cele pe care le-am văzut, care au fost publice, iarăși, cred că au fost menite pur și simplu să sustragă atenția, iar Timofti a făcut exact ceea ce i s-a indicat să facă.”

Europa Liberă: Cine i-ar fi dat indicații lui Timofti?

Mariana Țăranu: „Eu cred că Moscova.”

Europa Liberă: Lui Timofti? Moscova să-i fi dat indicații?

Mariana Țăranu: „Eu cred că el a fost pus acolo ca să asculte și el a ascultat.”

Președintele Nicolae Timofti, 10 mai 2015.
Președintele Nicolae Timofti, 10 mai 2015.

Europa Liberă: În 2016, Curtea Constituțională a decis că președintele trebuie să fie ales prin vot direct de cetățeni și a venit următorul șef de stat, Igor Dodon. Ce s-a reușit pe timpul președinției lui?

Mariana Țăranu: „El a venit pe un val de nemulțumiri, de fapt. Și eu cred că cei care au votat l-au votat nu atât pe Igor Dodon, ci „răul mai mic”, în viziunea lor. Și electoratul de dreapta a fost cam pasiv. Pentru că vine cumva împotriva logicii lucrurilor, să se schimbe atât de radical dreapta-stânga, dreapta-stânga în Republica Moldova. Ce s-a reușit pe timpul lui Dodon? El, fiind omul Moscovei, și era mai mult decât vizibil lucrul acesta în plan economic, în plan politic, nu s-au reușit prea multe, în schimb, migrația s-a întețit foarte mult. Cu aceasta eu, de exemplu, îl asociez pe Dodon.

A fost o perioadă ca în timpul lui Brejnev, de stagnare.

Nu s-a investit, nu s-a făcut nimic, pentru că nu a fost interes. În schimb, în localitățile unde Partidul Socialiștilor a preluat conducerea locală, s-a instaurat cumva, iarăși, o stabilitate, iarăși oamenii credeau că au un stăpân. Și aceasta o spun în cunoștință de cauză, căci am discutat cu mai mulți locuitori, ai mai multor localități unde primarul era socialist și erau convinși că va fi o schimbare, că este stabilitate, că lucrurile merg spre bine. Și, cumva, aceasta m-a indignat la acel moment, dar în timp am înțeles care era logica.”

Europa Liberă: Și iată că la aproape 30 de ani de la independență, în fruntea statului vine o doamnă, a preluat cârma statului Maia Sandu. Vorbim despre ce este sau despre ce urmează să se facă pe timpul Domniei Sale.

Mariana Țăranu: „În general, cred că Maia Sandu iese din rândul președinților pe care i-am nominalizat ceva mai devreme, în sensul că ea vine să implementeze politici noi, are viziuni noi, vine cu concepții noi, vine cu o echipă nouă. Și dacă până acum am fost convinsă, și sunt convinsă, că toți absolut, președinții, au fost creați de Moscova, Maia Sandu are alt tipar.

A promis multe, a venit pe un val de nemulțumiri ale oamenilor față de tot ce a fost, încrederea este enormă față de ea. Eu, sincer să vă spun, nu cred că Republica Moldova, din momentul creării sale și până în prezent a avut un om cu o pondere în societate atât de înaltă, ca Maia Sandu.”

Europa Liberă: De ce?

Mariana Țăranu: „Pentru că oamenii sunt decepționați, dezamăgiți și văd în ea salvatorul.”

Europa Liberă: Și a ajuns să fie lider național?

Mariana Țăranu: „Eu cred că da. Din perioada constituirii independenței până în prezent, doar Maia Sandu se înscrie în conținutul acestui termen.”

Europa Liberă: Mulți se întreabă dacă geopolitica va continua să fie hotărâtoare în această zonă?

Mariana Țăranu: „Sigur că da. Și dat fiind faptul că este un teritoriu pe care mulți mizează, să recunoaștem că autoritățile de la Chișinău niciodată nu au avut o politică promptă, nu doar declarată, dar și materializată, referitor la vectorul politicii externe. Și uite că Maia Sandu îl are!”

Europa Liberă: Ăsta e vectorul european!

Mariana Țăranu: „Sigur că da! Noi despre asta vorbim! Da, Maia Sandu îl are! Până acum toți au oscilat între Est și Vest! Maia Sandu are o politică clară, europeană, nu doar vociferează lucrurile astea, dar vorbesc despre asta și vizitele în exterior. Susținerea pe care o are Maia Sandu la cancelariile europene nu se câștigă într-o zi. Și cancelariile europene nu investesc în cineva de ochi frumoși. Ea a meritat, ea s-a impus și aceasta contează cel mai mult! Are toate pârghiile ca să facă schimbări în stat! Are toate pârghiile, teoretic. Practic, manevrăm cu aceiași oameni, cu același sistem, cu aceleași principii, și aici e enorm de greu, enorm! Sper că e posibil.”

Europa Liberă: Dar va fi o piatră de încercare relația pe care trebuie să și-o aranjeze Republica Moldova cu Rusia?

Mariana Țăranu: „Cu Rusia la egal cu toate celelalte state. Și vecine, și din Europa, și din Asia, și din Africa, și de oriunde! Actualul președinte al Republicii Moldova trebuie să aibă o relație egală față de Rusia, față de oricare alt stat. Adică să nu o scoată din context. Chiar și inamicul te apreciază atunci când ai o poziție! Iar asta contează enorm! Și rușii nu mai sunt atât de... – autoritățile statului Federația Rusă, pentru că rușii de rând cred că au înțeles.”

Europa Liberă: Și peste 30 de ani cum ar putea să arate Republica Moldova?

Mariana Țăranu: „La moment, se face tot posibilul ca să se păstreze statalitatea Republicii Moldova și cred că peste 30 de ani, evident, acest stat va exista, în funcție de reformele economice care se vor face începând cu ziua de azi sau când se vor face. Evident că, inițial, ele vor fi mai puțin populare, ca să nu spun nepopulare, căci toate reformele economice așa au fost într-o primă fază.”

Europa Liberă: Dar populația se pregătește pentru o terapie de șoc sau mai degrabă mizează pe acele mari speranțe, pe care le-a investit la 11 iulie?

Mariana Țăranu: „Ori de câte ori a fost promovată terapia de șoc, poziția populației a contat, dar aceasta a însemnat terapie de șoc: toți ne subordonăm. Vocea populației contează enorm, dar atunci când e vorba de reforme economice, noi toți trebuie să ne subordonăm și să ne facem datoria la locul nostru de muncă. Asta se cere de la populație și mai mult nimic.

Democrația este foarte bună, dar când vorbim de reforme economice, când vorbim de niște politici de alt gen, contează și opinia populației, dar mai mult contează opinia specialistului. Democrația este foarte bună, până la un moment.”

Europa Liberă: Rămâne Moldova la răscruce?

Mariana Țăranu: „Moldova este poziționată la răscruce, geografic, da, dar politic – în funcție de clasa politică.”

Vezi comentarii

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG