Între altele, se constată că la aprecierea performanțelor magistraților se neglijează un criteriu important – integritatea. În consecință, constată experții, judecători „certați cu legea” sau despre care presa a scris că ar deține bunuri pe care nu le declară rămân în sistem. De aici și consecințele nefaste: magistrați care se cred mai presus de lege, un nivel de încredere scăzut în actul justiției și lipsa unui stat de drept.
Legislația în vigoare prevede că toți judecătorii sunt evaluați o dată la trei ani, iar în 2013 s-a aprobat și un regulament de natură să ofere instrumentarul necesar pentru identificarea magistrații care nu-și fac onest meseria. Doar că la aproape opt ani distanță, evaluarea s-a dovedit a fi mai mult „de ochii lumii”, se arată în analiza „Integritatea judiciară – problema cheie în reformarea justiției”. Potrivit regulamentului, criteriile de care se ține la evaluarea judecătorilor sunt eficiența activității, calitatea activității acestuia și integritatea magistratului.
Fondatoarea Asociației „Vocea Justiției”, judecătoarea Victoria Sanduța observă că, deseori, criteriul ce vizează integritatea este cel mai puțin apreciat sau chiar este neglijat de către Colegiul împuternicit să aprecieze performanțele judecătorilor. Victoria Sanduța mai constată că în procesul evaluării nu se ține cont de averea magistratului, mai exact, dacă aceasta corespunde cu veniturile judecătorului. La fel, sunt ignorate și investigațiile jurnalistice care vizează anumiți judecători.
„Observăm că nu există hotărâri în care Colegiul de evaluare să dea aprecieri informațiilor din presă. Trebuie să fie o claritate pentru ca societatea să înțeleagă că nu este permis totul judecătorilor, pentru că ei acum înțeleg semnalul invers: că judecătorii nu pot fi pedepsiți, pot să facă abuzuri și încalce normele pe care ceilalți nu au voie să le încalce.”
Potrivit judecătoarei Victoria Sănduță, călcâiul lui Ahile ar fi Colegiul care evaluează judecătorii, despre care se știe prea puțin și membrii căruia sunt aleși în condiții mai puțin clare. Din cei șapte membri ai colegiului, doi sunt din partea societății civile care, însă, niciodată nu au vorbit în public despre problemele din interiorul acestui organ de evaluare.
Membra Consiliului Superior al Magistraturii, Carolina Mihăiluță, admite că în ultimii ani breasla judecătorească se confruntă cu o gravă problemă de imagine. În ce privește evaluarea magistraților, Carolina Mihailuță spune că nu o dată au fost cazuri când opinia instituției a fost diametral opusă față de cea formulata de Consiliul de evaluare a judecătorilor, însă CSM ar avea mâinile legate:
„Unele situații particulare sunt mai mult decât izbitoare și de ne-explicat. De exemplu, vine din partea Colegiului un raport de evaluare a unui judecător care, potrivit raportului oficial, oferit de agentul guvernamental CEDO al R. Moldova și care, conform acestui raport, este internațional vizat în hotărâri de condamnare CEDO a R. Moldova. Cu toate acestea, în raportul de evaluare din partea Colegiului coeficientul cu care se prezintă acest judecător este unul excelent. Lucrul care trezește semne de nedumerire cel puțin”.
Indiferent de lacunele legale, soluția pentru rezolvarea acestei probleme este în ograda CSM, crede experta anticorupție Cristina Țarnă, în trecut directoare adjunctă la Centrul Național Anticorupție. Consiliul Superior al Magistraturii – fiind un organ de autoadministrare judecătorească ar putea să prevadă regulamente clare pentru atragerea la răspundere a magistraților certați cu legea. Bineînțeles, în cazul în care își dorește cu adevărat curățarea pe interior a breslei, atrage atenția Cristina Țarnă:
„Unul dintre temeiurile de a atrage la răspundere a judecătorilor este lezarea gravă a onoarei, probității sau prestigiului justiției prin fapte care afectează încrederea în justiție. Eu nu înțeleg, dacă noi avem o gravă criză de imagine în sistemul judecătoresc, CSM este conștient de asta, dar niciodată nu s-a autosesizat cu privire la aceste fapte. Or, în cadrul unui proces disciplinar un judecător are dreptul să ofere explicații și probe care să înlăture aceste suspiciuni, iar dacă el nu este în stare să le înlăture, haideți să vedem dacă un judecător poate fi înlăturat pe cale disciplinară din sistem dacă el prin activitatea sa lezează încrederea în sistemul judecătoresc. Doar asta face rău tuturor judecătorilor.”
Experta anticorupție Cristina Țărnă sugerează că încurajarea și menținerea unui sistem în care judecătorii se cred mai presus de lege este păguboasă pentru întreaga societate. Și asta pentru că există riscul ca acești magistrați să ia decizii în funcție de interesele înguste ale unor persoane și nu de buchea legii sau așteptările justificate ale cetățenilor.