Care ar trebui să fie, în opinia dvs., cel mai important rezultat al actualei reforme administrativ-teritoriale? Click pentru a participa la un SONDAJ
Responsabil din partea Guvernului de reforma administrației publice locale (APL), Alexei Buzu face în interviu un bilanț provizoriu al primei etape a reformei – amalgamarea voluntară a localităților, care se încheie pe 31 iulie, și vorbește despre următoarea – amalgamarea normativă, adică obligatorie. Aceasta va fi mult mai scurtă și ar urma să fie finalizată deja în toamnă.
Tot la toamnă – cu un an înainte de alegerile locale generale din 2027, ar urma să fie prezentată Parlamentului spre aprobare și noua hartă teritorial-administrativă a Republicii Moldova.
Încă nu este clar câte raioane vor rămâne pe hartă, dar „vor fi mai puțin de zece, cu siguranță”, spune Alexei Buzu.
Nu vrei să asculți sau să citești tot interviul? Mergi direct la tema care te interesează:
◉ Câte primării se unesc ◉ Ce a grăbit amalgamarea voluntară ◉ De ce s-a blocat amalgamarea în Găgăuzia ◉ Reformă contestată ◉ Cât va dura amalgamarea normativă ◉ Câte raioane vor rămâne ◉ O nouă hartă teritorial-administrativă, la toamnă
Câte primării se unesc
Europa Liberă: Prima etapă a reformei APL e pe ultima sută de metri. La 31 iulie, se încheie procesul de amalgamare voluntară a localităților. Ce ar arăta un bilanț provizoriu al acestei prime etape?
Alexei Buzu: Urmează să vedem rezultatele și cifrele reale după această dată limită, dar la ziua de astăzi [28 iulie] avem următoarea situație: 762 de primării care au luat decizii de inițiere a procesului de amalgamare voluntară. Asta ar constitui în jur de 85% din toate primăriile din țară. Estimările noastre arată că în jur de 620 de primării sau circa 70%, probabil, vor reuși să finalizeze procedurile de amalgamare voluntară. Procesul este dinamic și continuă până la sfârșitul acestei luni.
În luna august, autoritățile publice locale care nu au inițiat sau nu sunt în proces de amalgamare voluntară vor intra într-un proces de amalgamare normativă.
Europa Liberă: Care sunt trei cele mai mari entități amalgamate?
Alexei Buzu: Avem un cluster în raionul Călărași, unde 16 primării se unesc cu orașul Călărași, așa încât 17 primării vor face o singură primărie, după care avem unul la Ungheni cu nouă primării, unde numărul total al populației se va ridica la peste 43 de mii de locuitori. La Edineț, opt primării se unesc în una singură. Sunt clustere la Orhei și Rezina, unde se comasează șapte-opt primării; la Telenești – șapte primării, la Cimișlia și Râșcani – câte șase primării se unesc în una.
În primele două-trei săptămâni ale lunii august vom avea o situație clară și vom cunoaște cifrele finale.
Ce a grăbit amalgamarea voluntară
Europa Liberă: De facto, amalgamarea voluntară a început încă în 2024. Am văzut că, inițial, procesul încremenise, existau foarte puține inițiative de amalgamare. Cum explicați că a luat turații în 2025 și, mai ales, în 2026? Ce a determinat primăriile să accelereze procesul de unire între ele?
Alexei Buzu: Sunt câțiva factori. În primul rând, legea și acest instrument de amalgamare a apărut odată cu începutul mandatului aleșilor locali – în 2023 am avut alegeri locale. Este de înțeles că, la început de mandat, aleșii locali nu au fost preocupați de această reformă. Nu puteau începe o discuție despre unire și consolidare care, în cazul unora, presupunea întreruperea mandatului lor. Or, acești aleși locali veniseră în fața cetățenilor cu anumite angajamente. Prin asta se explică lentoarea, pe de o parte.
Pe de alta, și guvernarea nu a dat un semnal foarte clar că acest efort, această reformă este una asumată. Cu totul alta a fost atitudinea la sfârșitul anului 2025 și la începutul anului 2026.
Am schimbat legislația și am stabilit că mandatul aleșilor locali nu va fi întrerupt odată cu derularea procesului de amalgamare. Respectiv, și noi [guvernarea] am arătat o determinare și un angajament, o asumare politică pentru această reformă și de asta cred că și aleșii locali au urmat acest pas. Asta ar fi explicația accelerării procesului din 2026.
De ce s-a blocat amalgamarea în Găgăuzia
Europa Liberă: De ce nu a mers amalgamarea voluntară în autonomia găgăuză?
Alexei Buzu: Există un specific acolo. În procesul de amalgamare, Adunarea Populară [legislativul autonomiei găgăuze] trebuia să aibă și ea un rol, dar aceasta nu are mandat deplin. Deci, există acest impas temporar, însă noi am discutat cu aleși locali de acolo. Ei trebuie să treacă prin amalgamare, pentru ca cetățenii noștri de acolo să beneficieze în continuare de servicii bune și de calitate.
Urmează să vedem cum evoluează lucrurile, cum deblocăm situația din Adunarea Populară. În Găgăuzia trebuie organizate alegeri competitive, transparente, fără interferențe din exterior, după care, în funcție de calendarul alegerilor locale, vom vedea cum procedăm. Dar, cu siguranță, și acolo trebuie să fie făcută această schimbare.
Europa Liberă: Care e bugetul total pentru stimulentele destinate primăriilor amalgamate?
Alexei Buzu: Am pornit de la un buget de 6,4 miliarde de lei, bazat pe estimarea că toate primăriile vor trece prin acest proces de amalgamare voluntară. Dar pentru că nu toate primăriile au ales să se amalgameze, suma va fi mai mică. Cred că va fi de circa 4,5 miliarde de lei.
Resursele vor fi disponibile doar pentru autoritățile publice locale care au optat pentru acest proces.
Reformă contestată
Europa Liberă: Am văzut că reforma APL este contestată pe alocuri. De pildă, există o inițiativă de referendum pe tema acestei reforme, cea a partidului MAN al primarului Chișinăului, iar Congresul Autorităților Locale (CALM) – o organizație care, de altfel, nu e deloc de neglijat – pune la îndoială legalitatea termenelor, spunând că reforma are loc în lipsa unui dialog autentic cu comunitățile. Dar câte cazuri de amalgamare voluntară sunt contestate prin mecanismele prevăzute de lege?
Alexei Buzu: În discuții, circa 60% din autoritățile publice locale ne-au spus clar că nu doresc să treacă prin acest proces. Noi am discutat, am fost în toate comunitățile, am discutat cu cetățeni, cu aleși locali. Așa cum am mai spus, avem 85% din primării care deja au luat decizii de inițiere. Avem și câteva contestări, făcute prin mecanismele în vigoare. Urmează ca acestea să se consume.
Nu ne facem iluzia că această reformă, acest efort va fi ușor. Este unul complex atât din perspectiva operațională de implementare, de coordonare, de discuții, de negociere, cât și din punct de vedere politic. De asta, ani la rând, guvernările nu și-au asumat această reformă complicată. Anumiți aleși locali nu sunt tocmai încântați, dar ne bucură că au luat aceste decizii complicate, dar asumate pentru comunitățile lor.
Cred că noi – în Guvern și în Parlament – trebuie să replicăm acest curaj și această asumare și să tratăm cu maximă seriozitate acest proces, să evităm politizarea excesivă sau să facem jocuri politice pe soarta comunităților noastre.
Vezi și un reportaj de la Ungheni, unde circa 20 de sate urmează să se amalgameze cu municipiul.
Cât va dura amalgamarea normativă
Europa Liberă: Din august, ar urma să înceapă a doua etapă a amalgamării, cea normativă. Ce presupune mai exact și cât va dura?
Alexei Buzu: Acest proces va avea câteva etape. Comunitățile vor fi notificate, vom discuta cu aleșii locali, cu comunitățile. Cu siguranță, trebuie să înțelegem care vor fi opțiunile [rămase] de amalgamare, cu cine primăriile urmează să se unească. Dar lucrurile vor deveni mai clare când vom încheia procesul de amalgamare voluntară.
Cetățenii vor fi consultați, le vom explica, dar ca să fie clar pentru toți – Constituția Republicii Moldova spune că singura entitate care ia decizii cu privire la structura administrativă a țării este Parlamentul.
Guvernul urmează să propună Parlamentului un proiect de lege care va conține noua structură administrativă.
Europa Liberă: Există un orizont de timp, când se va încheia această etapă?
Alexei Buzu: Da. În toamna acestui an vom veni cu această lege în Parlament. Asta înseamnă că procesul de amalgamare normativă va dura pe perioada lunilor august-septembrie.
Câte raioane vor rămâne
Europa Liberă: Există claritate și în privința raioanelor? Care ar fi formula optimă – se va reduce numărul de raioane, vor fi create entități teritoriale mai mari sau se va renunța la structurile de nivelul doi?
Alexei Buzu: Aici consensul e mai larg – trebuie să avem mai puține entități de nivelul doi. Urmează să avem o discuție și cu prim-ministrul Tofan, dumnealui are anumite opțiuni pe care trebuie să le discutăm, să înțelegem modul de implementare a acestora și, în scurt timp, vom avea și aici o claritate.
La nivelul doi, schimbările vor fi mai semnificative. Vom reduce numărul lor mult mai semnificativ. Viitoarele raioane vor avea mai puține competențe, dar mai profunde. Ele se vor concentra pe dezvoltarea regională, regionalizarea serviciilor, atragerea de proiecte ș.a.m.d.
Europa Liberă: Vor fi zece sau mai puține?
Alexei Buzu: Mai puțin de zece, cu siguranță.
O nouă hartă teritorial-administrativă, la toamnă
Europa Liberă: Când vom vedea noua hartă teritorial-administrativă a R. Moldova, mai cu seamă că în 2027 urmează să fie organizate alegeri locale generale?
Alexei Buzu: Planul nostru este să venim în toamnă cu acest proiect de lege în Parlament, astfel ca să fie votat cu un an înainte [de alegeri]. Toți cetățenii, colegii din APL, Comisia Electorală Centrală, partidele politice vor cunoaște care va fi structura administrativă a țării noastre.
Odată cu alegerile locale, acea structură va deveni o realitate pentru țara noastră.
Așadar, vom avea un an ca să ne pregătim, să ne asigurăm că această tranziție este una bine pregătită, în care noile entități nu vor fi încărcate cu poveri administrative, ci se vor concentra pe elaborarea și implementarea de proiecte în beneficiul cetățenilor și comunităților.
◉ SONDAJ
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
