Au ajuns relațiile moldo-ruse în impas? Va impune Moscova sancțiuni Chișinăului după ce guvernului moldovean l-a declarat persona non grata pe vicepremierul rus Dmitri Rogozin? Un interviu cu analista și experta în probleme moldovene de la Berlin.
Europa Liberă: Vorbim despre decizia Guvernului de la Chișinău care l-a declarat persona non grata pe vicepremierul rus Dmitri Rogozin. Autoritățile statului spun că decizia vine ca urmare a declarațiilor făcute de demnitarul rus, unele chiar ar fi purtat un caracter neprietenesc, denigrator și ofensator la adresa Moldovei și a cetățenilor săi. Vreau să vă întreb: Cum vedeți Dvs. evoluția relațiilor dintre Chișinău și Moscova, după acest gest?
Anneli Ute Gabanyi: „Este interesant de constatat că domnul Rogozin, care este cunoscut pentru acțiuni provocatoare, în acest moment important în istoria, într-adevăr, a relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Rusia, a acționat ca un agent provocator. Provocarea a fost plănuită și putea fi evitată, pentru că autoritățile moldovenești au încercat să rezolve problema pe cale diplomatică, să spunem, calmă, liniștită și în afara spectatorilor internaționali, dar vedem că domnul Rogozin și, deci, autoritățile rusești, Kremlinul, au decis altfel.
În al doilea rând, această provocare, fiind publică, aduce la lumină anumite situații, fenomene, direcții de dezvoltare și din alte domenii. În primul rând, în interiorul Moldovei, mi se pare că dualitatea, diviziunea dintre forțele prooccidentale din Guvern și Partidul Socialiștilor, respectiv președintele, ca să vorbim de instituții, au devenit mai clare, mai evidente decât niciodată. Se vede clar că domnul Dodon vrea să-l aștepte pe domnul Rogozin la aeroport, să meargă cu dânsul la Tiraspol, și ceilalți n-au vrut în niciun caz ca acest lucru să se întâmple.”
Europa Liberă: Domnul Dodon a și calificat acest gest al Guvernului ca pe un act de mare stupiditate politică și un mare deserviciu pentru Republica Moldova și pentru moldoveni. El merge mai departe și consideră că prin acest gest Guvernul s-a implicat într-un conflict diplomatic și geopolitic fără precedent în ultimul sfert de veac și chiar a numit și țara care ar fi stat în spatele acestei decizii a Guvernului. A vorbit despre Statele Unite ale Americii.
Anneli Ute Gabanyi: „Eu nu știu dacă el a mai telefonat cu Moscova de pe vârful Muntelui Athos, asta nu știm, dacă aceasta este și vederea celor de la Moscova, însă cert este că și din acea mare capitală am auzit anumite voci care spuneau, în ultimul comunicat, că această acțiune a Guvernului de la Chișinău va avea repercusiuni nu numai în regiune, dar și dincolo, în Europa. Deci, n-au amintit și Statele Unite, nevorbind de reacții și repercusiuni globale, însă cert este că la Moscova de asemenea se consideră că acest conflict se extinde în importanța și eventual în repercusiunile sale dincolo de relațiile bilaterale, într-adevăr.”
Europa Liberă: Kremlinul ar putea să răspundă cu gesturi asemănătoare, să ajungă să declare persona non grata anumiți demnitari din Republica Moldova?
Anneli Ute Gabanyi: „Sigur că ar putea, dar suntem confruntați cu un conflict destul de puțin echilibrat. Adică, David și Goliat. Dacă Moldova face un gest față de marele Goliat, treaba este vizibilă și dureroasă, dacă Moscova ar declara personae non gratae demnitari din Republica Moldova, nu cred că multă lume s-ar emoționa. Deci, aici este vorba de aceste realități care nu corespund în mărimea și importanța lor atât națională, cât și geopolitică.”
Europa Liberă: Dar un set de sancțiuni la adresa Moldovei ar putea fi?
Anneli Ute Gabanyi: „Ar putea, bineînțeles. Și problema este dacă va acționa împotriva Republicii Moldova acum sau mai târziu, pentru că am văzut și reacții amânate din partea Moscovei din motive politice. Sigur, o reacție foarte periculoasă ar putea să fie o sancțiune luată împotriva celor 500 de mii de muncitori migranți moldoveni care trăiesc în Rusia și care, dacă ar fi trimiși înapoi, ar putea să creeze probleme economice și sociale foarte mari Republicii Moldova. Și am mai văzut că a mai fost o astfel de amenințare, când Rusia, dacă-mi amintesc bine, voia să-i trimită înapoi să voteze la Chișinău, ceea ce de asemenea ar fi creat probleme, ca să spun așa, logistice...”
Europa Liberă: Doamna Gabanyi, dar sunt și voci care acreditează ideea că și Kremlinului i-ar fi avantajos acest gest al Guvernului de la Chișinău, pentru că, în ultimul timp, în dosarul transnistrean Moscova ar fi avut mai multe eșecuri în cadrul negocierilor în formatul „5+2” – nu a obținut, așa cum cerea Tiraspolul, acele plăcuțe de înmatriculare pentru autoturisme care să poată circula în afara regiunii secesioniste, nu au fost recunoscute diplomele care se ofereau tinerilor în instituțiile de învățământ din stânga Nistrului… Iată și aceste eșecuri ar putea să ajute acum Moscova să fie supărată.
Anneli Ute Gabanyi: „Este sigur că Moscova este supărată, ca să spunem așa, geopolitic, dar și emoțional. Adică, este o jignire, dar este și o lovitură pe care Guvernul din Chișinău a dat-o sau mai multe lovituri. O rezistență curajoasă și tot mai curajoasă împotriva încercărilor Moscovei de a se impune, respectiv de a impune și chiar de a acredita și în fața reprezentanților din Occident anumite măsuri cerute de Tiraspol. Acest lucru desigur că nu a fost primit cu mare bucurie la Moscova, dar sunt mai multe lucruri care deranjează Moscova și în regiune.
Încercarea Statelor Unite de a se amesteca tot mai mult în negocierile despre Crimeea în cadrul înțelegerii de la Minsk, care oricum nu a adus practic la nimic, a acreditat o stare de nemișcare în acea regiune, care de asemenea iarăși folosește Moscovei, pe de o parte, pe de altă parte, dacă cineva ar interveni, cum ar fi Statele Unite care ar împinge mai mult acele negocieri, condamnate în Parlamentul american, în Senat și în Casa Reprezentanților, ar fi un lucru rău.
În general, implicațiile mai mari, în afara celor interne pentru Moldova și a celor bilaterale mi se par implicații în regiune. Dacă spuneam că s-au văzut mai clar acum anumite diviziuni ale scenei politice din Moldova, mi se pare în acest moment că s-ar putea vedea, deși pot să fie conjuncturale, o oarecare similaritate, paralelism a reacțiilor politice vizavi de Rusia între România și Guvernul prooccidental de la Chișinău. Adică, românii au respins survolarea și, până la urmă, au și oprit acel avion, iar moldovenii altfel decât în anul 2013 au reacționat și ei cu mare demnitate, ceea ce a fost salutat de către populație și de către anumiți observatori.
Adică, Moldova a fost la fel de curajoasă ca și România și cred că aici Rusia și-a exprimat de altfel furia aproape mai viguros împotriva României cu niște termeni care, într-adevăr, nu sunt de domeniul eleganței internaționale, „cascadoria rușinoasă a României” și „huliganism internațional”, un termen nou, dar se vede clar…”
Europa Liberă: Domnul Rogozin a șters toate mesajele critice pe care le-a scris pe rețelele de socializare la adresa României.
Anneli Ute Gabanyi: „A șters unele, dar bănuiesc că au fost și mai tari, pentru că mai cunoaștem și alte amenințări, cu trimiterea unor bombardiere etc. Probabil că era în acel registru…”
Europa Liberă: Dar credeți că Moscova ar avea acum mai multe pretexte să-l susțină pe Igor Dodon în eventualitatea scrutinului parlamentar din 2018?
Anneli Ute Gabanyi: „Bineînțeles, pentru că îi vede puterea amenințată. De aceea și figura lui Plahotniuc a fost scoasă la vedere de către anumiți observatori, crezând că pot diviza forțele politice din Republica Moldova. Este pentru mine clar – alegerile din 2018, alegerile parlamentare se apropie și atunci se va vedea cum va reacționa populația între aceste forțe care acum nu mai sunt duplicitare, așa cum s-a spus. Eu, personal, am văzut mai mult motivul fricii, decât al încercării de a minți Occidentul în ceea ce s-a spus deseori despre Moldova, dar acum votanții vor putea să vadă clar pentru cine și ce optează și ce face unul, și ce face celălalt.”
Europa Liberă: Și în concluzie: După acest gest făcut de Guvernul de la Chișinău, anunțându-l persoană indezirabilă pe Dmitri Rogozin, vicepremierul rus, cine are mai mult nevoie de o îmbunătățire a relației dintre Chișinău și Moscova – Federația Rusă sau Republica Moldova?
Anneli Ute Gabanyi: „Cred că Federația Rusă, pentru că Republica Moldova în acest moment este iarăși, o dată, nu știu la a câta dată, la încrucișare de drumuri. Și dacă nu există forțe la Chișinău care afirmă sus și tare aderența la valorile occidentale, la apartenența la, mai ales, Uniunea Europeană, atunci nu mai pot exista nici susținători în Occident, care să spună: „Bine, aici sunt forțe care doresc să nu fie țara împinsă sau trasă, sau luată către Est, către Rusia!” Însă este important ca acest apel să fie auzit în Occident și să fie auzit de acei politicieni occidentali din țările UE care sunt întotdeauna gata să critice progresul lent al Republicii Moldova în reforme, în legi etc., nevăzând că acolo se duce o luptă pe viață și pe moarte pentru această țară, pentru orientarea ei politică de acum și, mai ales, din viitor.”
